3,917 matches
-
de suferit. Cezar Tănase, prima victimă a agresiunilor din Târgu Ocna, i-a povestit lui Itul ce a pățit, acesta îndemnându-l să raporteze totul directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că acesta nu era informat despre violențele din sanatoriu. Mai mult decât atât, Livezeanu ar fi cerut confirmarea agresiunilor și de la alte victime, la indicațiile lui Itul, și se pare că a încercat să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în picioare lăsându-se cu toată greutatea, evacuând tot aerul din el și spunându-i: „Așa ai să mori! Încet! Încet, încet! Picătură cu picătură!”2. Oprișan s-a îmbolnăvit de TBC în urma torturilor și a fost transferat la Târgu Ocna pe la jumătatea lui 1954. A stat puțin acolo, pentru că a fost implicat în al doilea proces al deținuților, în care a fost și condamnat. A murit în Casimca Jilavei prin iulie 1958. Aurel Pandurescutc "Aurel Pandurescu" Student la Facultatea de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Gheorghe Roșca. Mărturisește că a avut senzația unui ușor avantaj datorită faptului că era condamnat ca regalist, nefiind la fel de chinuit ca și alții. A mai trecut prin două celule în primăvara lui 1950 înainte de a fi transferat la Târgu Ocna la sfârșitul lunii mai. A fost eliberat în 1954 din închisoarea Caransebeș, un an mai târziu înscriindu-se la Facultatea de Teologie. În 1956 a intrat în monahism, dar a fost rearestat în 1958 și condamnat la 18 ani de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în legătură cu poziția sa fals legionară, cerută de cei de la Securitatea Pitești, a fost bătut pentru a treia oară la camera 2 de către Lupașcu și „Cori” Gherman pe data de 30 mai 1950. În aceeași noapte a fost transferat la Târgu Ocna. Pătrășcanu afirmă că nu a avut ordine de la Țurcanu pentru a continua acțiunea la Târgu Ocna, dar că s-a orientat la fața locului, în urma atitudinii lui Badale. Afirmația pare reală, întrucât „Nutti” nu a stat în camera 4-spital în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
treia oară la camera 2 de către Lupașcu și „Cori” Gherman pe data de 30 mai 1950. În aceeași noapte a fost transferat la Târgu Ocna. Pătrășcanu afirmă că nu a avut ordine de la Țurcanu pentru a continua acțiunea la Târgu Ocna, dar că s-a orientat la fața locului, în urma atitudinii lui Badale. Afirmația pare reală, întrucât „Nutti” nu a stat în camera 4-spital în aprilie-mai, când Țurcanu a pregătit o serie de deținuți pentru a continua acțiunea, în timp ce Badale s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Makarenko, citite la Pitești, când în cameră erau doar deținuți aflați de partea acțiunii. În această perioadă, Pătrășcanu a dat primele semne că și-ar pierde încrederea în acțiune, întrucât în octombrie 1950 locotenentul-major Livezeanu de la Securitatea din Târgu Ocna i-a spus că regimul comunist nu admite ce s-a întâmplat la Pitești, iar informațiile false care au fost obținute de la deținuți au pus Securitatea pe drumuri. Mai mult, inițiatorul acțiunii de la Pitești ar fi greșit față de regim și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ferindu-se de vârfuri pentru a nu crea vâlvă. De asemenea, i-au ales ca și complici pe Pop, Andreev și Bârjoveanu, urmând ca Străchinaru și Iftode să sondeze starea de spirit a celorlalți deținuți. Spre sfârșitul acțiunii din Târgu Ocna, Pătrășcanu a aflat că Șleam nu avea încredere în el, motiv pentru care încă din decembrie 1950 i-a dat sarcina lui Bârjoveanu de a-l fila. În aprilie 1951, Șleam le-a cerut agresorilor să îl aleagă ca victimă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a întors în închisoare după o scurtă absență și i-a comunicat lui Pătrășcanu că se va continua cu acțiunea, cerându-i să discute din nou cu Dimitrov. În luna următoare a aflat de la un deținut proaspăt sosit în Târgu Ocna că Sepeanu ar fi arestat, un motiv în plus pentru „Nutti” să își redimensioneze acțiunile la minimum. Pe la mijlocul lui iulie 1951, Pătrășcanu a fost din nou anchetat, de data aceasta la Biroul Inspecții, unde mai era și un sublocotenent de la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau Țurcanu, Negură și Constantin Onișor, după care a fost repartizat într-o celulă din secția muncă silnică. Iarna dintre 1949 și 1950 a petrecut-o în celulă cu Romică Entușianu, Eugen Otparlic, Ion Popșa (toți trimiși apoi la Târgu Ocna), Constantin Văleanu și M. Stratulat. Spre sfârșitul lui august 1950 a fost mutat la camera 3-subsol, unde i-a avut colegi pe Eugen Măgirescu, Păvăloaie, Dumitru Bordeianu, Mihai Tufeanu, Dumitru Gheorghieș, Constantin Juberian, Nicolae Zaharia, Aurel Pandurescu, Ion Pintilie, Vasile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ierta Dumnezeu. A fost închis în Zarcă până în februarie 1954, perioadă în care TBC-ul osos de la picior i s-a agravat, scăpând de septicemie doar datorită intervenției lui Virgil Lungeanu. Pe la mijlocul lui august 1954 a fost dus la Târgu Ocna, alături de Oprișan și alți trei deținuți. A trecut și prin Aiud, fiind eliberat în 1957 cu domiciliu obligatoriu în comuna Bumbăcari, unde a ajuns pe 19 iulie. A muncit la strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Criminalilor, l-ați omorât pe doctorul Simionescu. O să plătiți odată și-odată”4. În urma presiunilor făcute de familia sa, inclusiv în străinătate, autoritățile comuniste au fost nevoite să ancheteze împrejurările decesului. Acest episod, coroborat cu eșecul acțiunii violente de la Târgu Ocna din 1 mai 1951, dar și cu alte elemente circumstanțiale, a condus la oprirea aplicării sistemului de la Pitești în celelalte închisori. Maximilian Sobolevschi 1tc " Maximilian Sobolevschi1" Născut pe 27 februarie 1925 în comuna Vama, județul Suceava, Sobolevschi a fost arestat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin lipsa documentelor 2. Mulți deținuți au murit după o perioadă de câteva luni ori la câțiva ani după ce au fost torturați, însă în urma unor boli contractate în perioada schingiuirilor. Este cazul lui Matei Rusvid, decedat în sanatoriul din Târgu Ocna, dar și al lui Constantin Oprișan, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu ori Aristotel Popescu, stinși la Jilava în 1958. Numărul victimelor poate fi doar aproximat din informațiile și mărturiile rămase, iar după calculele noastre, acesta se situează în jurul cifrei de 50
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe Vătășoiu, Eugen Gavrilescu, Ion Pintilie, Mihai Iosub, Chirică Balanișcu, Paul Limberea, Ion Turtureanu și Ion Grigoraș, iar la Gherla cele ale lui Ion Cristea, Vasile Dâmbu, Alexandru (Dumitru?) Radovan, Dumitru Vasile, Garofil Dimciu, Petre Popescu, Ion Dincă. La Târgu Ocna au mai murit cel puțin trei deținuți din cauza torturilor suportate în Pitești, iar lista este completată de Ion Simionescu (împușcat la Canal) și de cei decedați în Casimca Jilavei în 1958: Constantin Oprișan, Aristotel Popescu, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exemplu, ori la Aiud. De altfel, acest lucru s-a verificat atunci când ea a fost exportată în alte penitenciare, fiindcă informații despre torturile practicate de către deținuți au ajuns la cunoștința organelor administrative neimplicate, atât la Gherla, cât și la Târgu Ocna ori la Canal. România, după cum am arătat, nu avea nici o afinitate specială pentru comunism, dimpotrivă. Comuniștii erau insignifianți în perioada interbelică, atât numeric, cât și ca prezență în viața publică. Chiar și instalarea la putere s-a făcut treptat, cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lagărelor de muncă și a închisorilor politice, precum și de învecinarea cu zona orientală, în care actele de cruzime nu erau puține. Credem, așadar, că principiile fundamentale care au fost aplicate la Pitești, Gherla și, în mai mică măsură, la Târgu Ocna, Brașov și Canal au venit de la Moscova, prin agenții NKVD aflați la conducerea României: Alexandru Nicolschi, Gheorghe Pintilie 1 (Pantiușa Bodnarenko) și Mișu Dulgheru. Nu trebuie ignorată nici posibilitatea să fi fost implicați și unii consilieri sovietici, care, la acea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dacă Marina era informat de la început asupra a ceea ce avea să se întâmple, fiind trimis în închisoare special pentru a supraveghea acțiunea și ajutând la identificarea vârfurilor în vara lui 1949, Sucegan și Avădanei (ca și Augustin Șleam, la Târgu Ocna) au fost informați pe parcurs cu privire la rolul lor. Implicați cu sau fără voia lor au fost apoi directorii penitenciarelor, mai ales Alexandru Dumitrescu și Constantin Gheorghiu (la Gherla), primul participând activ la bătăi în decembrie 1949, precum și gardienii din acele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în penitenciar. Se pare că Dumitrescu a fost cel care a cerut Ministerului de Interne să evacueze bolnavii de TBC din Pitești, întrucât numărul lor creștea alarmant. Cert este că, în mai 1950, numeroși bolnavi au fost transportați la Târgu Ocna, inclusiv Gheorghe Miulescu și Nicolae Itul, care au scăpat astfel de torturi. Poate mai vinovați decât cei din administrația închisorilor (dacă putem stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în timpul dictaturii comuniste, ediția a IV-a, Pitești, 24-26 septembrie 2004, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2005. Popescu, Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile Pitești, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalității asupra conștiinței, cuvânt înainte de Răzvan Codrescu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Criterion Publishing, București, 2005. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Mihai, La capătul iadului. Mărturii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Târgu Mureș, 29 mai 2007. Nanu, Silvestru, interviu realizat în Târgu Mureș, 31 mai 2007. Otparlic, Eugen (născut în octombrie 1924, în Huși, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pe care i-a petrecut la Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Oradea), interviu realizat în București, 24 august 2007. Petrișor, Marcel (născut la 13 aprilie 1930, a fost arestat în 1957; a stat într-una din celulele din Casmica Jilavei cu Gheorghe Calciu, Constantin Oprișan și Iosif V. Iosif, dar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
192-193, 201-203, 230, 234, 236-237 Ș Șimnic 120 Ștefănești 136 T Tămădău 18 Târgșor 12, 15, 27-28, 30-31, 33-34, 52, 72-73, 81, 85, 87, 96, 115, 122, 147, 150, 161, 176, 188-189, 193-194 Târgu Mureș 28 Târgu Neamț 149 Târgu Ocna 12, 42, 54, 60-63, 66-68, 81-82, 85, 88, 140, 163, 165, 169-170, 179, 181, 191, 203, 223, 234-237 Tecuci 161 Teregova 124 Timișoara 29, 86, 91, 120, 124, 131-132, 141, 145, 171, 183, 187, 190, 213 Tiraspol 120 Trușești 137
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sibiu, Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei în dureri și necazuri. În special, salut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1977, textul unui astfel de angajament era formulat astfel: „Îmi iau angajamentul că nu voi divulga secretele de stat și de serviciu pe care le-am cunoscut În timpul cât am lucrat În Ministerul de Interne” (Gheorghe Farc, comandant la Tg. Ocna până În 1977; angajamentul, prezent În dosarul său de cadre, este semnat pe 27 iulie 1977). La 20 de ani mai târziu, În 1997, formularea este aceeași: „Îmi iau angajamentul că nu voi divulga secretele de stat și de serviciu pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ADAMEȘTEANU, Gabriela (1.IV.1942, Târgu Ocna), prozatoare și publicistă. Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
mărfurilor, interzicând accesul în Ungaria, Transilvania și Banat, nu numai al evreilor, ci și al sârbilor, românilor, armenilor. Multe locuri erau contaminate de boala epidemică; doar astfel răspândirea ei putea fi prevenită. Figurau indicii sigure cu privire la flagel. Cazuri suspecte la Ocna Sibiului, la Porumbacu și Gușterița. La Alba-Iulia, doi evrei originari din Ploiești (Valahia) decedaseră ca urmare a molimei. Victimele erau nenumărate la Timișoara, unde populația întreagă a fost afectată între 1738 și 1740. De unde se originau evreii din părțile Sătmarului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]