967 matches
-
Gura Ocniței este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Adânca, Gura Ocniței (reședința), Ochiuri și Săcueni. Comuna se află în estul județului, la est de Târgoviște, pe cursul inferior al râului Slănic, și este străbătută de șoseaua DN72
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
Gura Ocniței este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Adânca, Gura Ocniței (reședința), Ochiuri și Săcueni. Comuna se află în estul județului, la est de Târgoviște, pe cursul inferior al râului Slănic, și este străbătută de șoseaua DN72, care leagă Târgoviște de Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Ocniței
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
Ocniței (reședința), Ochiuri și Săcueni. Comuna se află în estul județului, la est de Târgoviște, pe cursul inferior al râului Slănic, și este străbătută de șoseaua DN72, care leagă Târgoviște de Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Ocniței se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,17%), cu o minoritate de romi (7,26%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
26%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,37%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gura Ocniței făcea parte din plaiul Dealul-Dâmbovița din județul Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, în care trăiau 840 de locuitori și în care funcționau o biserică și o școală. Pe atunci, satul Săcueni alcătuia o comună de sine
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
și cărămidă. De asemenea, satul Adânca alcătuia și el comuna Adânca, cu 911 locuitori. La Adânca funcționau o școală întreținută de stat, cu 30-40 de elevi, o biserică, o judecătorie comunală și un șef de garnizoană. În 1925, comuna Gura Ocniței avea în compunere în plus și satul Gărgoteni, având 1296 de locuitori și făcând parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ. Din aceeași plasă făcea atunci parte și comuna Secueni, care avea în compunere satele Secueni și Adâncata, împreună cu cătunul
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
cu o populație totală de 2564 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Săcueni a fost și ea desființată și inclusă în comuna Gura Ocniței, care a revenit județului Dâmbovița (reînființat).
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
a comunei. Comună este așezată în partea de est a județului Dâmbovița și este traversata de șoseaua DN72 care leagă Ploiești de Târgoviște. Prin limitele ei administrativ-teritoriale, comuna se învecinează la nord cu orașul Moreni, la nord-vest cu localitatea Gură Ocniței, sătul Adâncă, la vest cu localitatea Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Ocnița, mai demult "Ocna" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este înfrățita cu comună "" din Elveția. La recensământul din 2002 avea o populație de 1133 locuitori. Prima mențiune despre
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
demult "Ocna" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este înfrățita cu comună "" din Elveția. La recensământul din 2002 avea o populație de 1133 locuitori. Prima mențiune despre satul Ocnița apare într-un document din anul 1315, find unul dintre satele cu cea mai veche atestare scrisă din Transilvania. În documentul de referință scrie: "capitlul din Oradea adeverește dăruirea prin testament a satelor Ocnița, Comlod și Milaș, de către Comitele Renold
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
1133 locuitori. Prima mențiune despre satul Ocnița apare într-un document din anul 1315, find unul dintre satele cu cea mai veche atestare scrisă din Transilvania. În documentul de referință scrie: "capitlul din Oradea adeverește dăruirea prin testament a satelor Ocnița, Comlod și Milaș, de către Comitele Renold, fiul lui Ioan din neamul Kukenesrenold, capitlului de Albă Iulia. Donatorul își rezervă dreptul de a stăpâni până moartea să satele amintite. Actul acesta a fost întocmit la cererea Comitelui Renold pe de o
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
a fost întocmit la cererea Comitelui Renold pe de o parte și a canonicilor și a magiștrilor arhidiaconi Ioan de Albă și Benedict de Ozd, împuterniciți ai Capitlului de Albă Iulia, pe de altă parte"... Primele surse despre existența parohiei Ocnița amintesc anul 1330, în biblioteca grofului Teleki, "în actele de dare", iar în anul 1742 se amintește de existența unei biserici și a primei case parohiale. Biserică veche din lemn se află pe "dâmbul bună". În zona aceea a satului
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Bistrițeanul - în urmă renovării exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888), Vasile Brătfălean ( 1889- 1904), Simion Pintea (1906-1910), Valeriu P. Maior (1911-1930), Ioan Oprinca(1931-1939), Avram Ignat (1940-1944), Pop Augustin (1945-1977), Vasile Dragan( din 1978). Parohia ortodoxă Ocnița a dat de-a lungul anilor personalități ale culturii, artei, științei și din alte domenii de activitate: justiție, armata, medicina, învățământ etc. Cei mai cunoscuți fii ai satului Ocnița sunt în prezent poetul și medicul Mircea Horga, profesorii universitari clujeni
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Ignat (1940-1944), Pop Augustin (1945-1977), Vasile Dragan( din 1978). Parohia ortodoxă Ocnița a dat de-a lungul anilor personalități ale culturii, artei, științei și din alte domenii de activitate: justiție, armata, medicina, învățământ etc. Cei mai cunoscuți fii ai satului Ocnița sunt în prezent poetul și medicul Mircea Horga, profesorii universitari clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
culturii, artei, științei și din alte domenii de activitate: justiție, armata, medicina, învățământ etc. Cei mai cunoscuți fii ai satului Ocnița sunt în prezent poetul și medicul Mircea Horga, profesorii universitari clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de muzică populară născută
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
justiție, armata, medicina, învățământ etc. Cei mai cunoscuți fii ai satului Ocnița sunt în prezent poetul și medicul Mircea Horga, profesorii universitari clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de muzică populară născută în căsuța de sub viile Ocniței. Activitatea misionara cuprinde programe
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de muzică populară născută în căsuța de sub viile Ocniței. Activitatea misionara cuprinde programe religioase organizate de Sfintele Paști, de Crăciun, de Ziua Eroilor și Ziua Drapelului Național. În timpul celor patru posturi mari sunt invitați monahi de la mănăstiri și se săvârșește Taină Sfanțului Maslu. În ultimii ani s-a revigorat
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
toamna anului 2011, cu sprijinul parohiei, al școlii generale și a Fundației Coup d'Pouce Leș Bois, Elveția, s-a înființat ansamblul folcloric "Cunună Grâului". Sunt angrenați în această activitate 30 de elevi dintre cei 96 ai școlii generale din Ocnița. Instructori voluntari sunt Andreea-Denisa Bugnar și Bogdan Pintea, coregrafi și Cornelia Ardelean Archiudean instructor al grupului folcloric. Proiectul care urmărește revitalizarea tradițiilor folclorice bogate ale satului este susținut de părinții copiilor și coordonat de colonelul în rezervă Florentin Archiudean, fiu
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
erau cele rutiere (12 719 km în total, printre care 10 977 km suprafață pavată) feroviare (1 138 km) și cele aeriene (6 aeroporturi pavate din care unul internațional). Principalele joncțiuni feroviare ale Republicii Moldova se află în Chișinău, Tighina, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea Neagră și cu orașele românești Iași și Galați interconectează rețeaua republicană. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldovenești se diversifică și cuprind următoarele destinații: Rusia (Moscova și Sankt Petersburg), Belarus
TranSportul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/300517_a_301846]
-
pe rădăcinile legendarului stejar. Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, cu lungimea de 26,20 m și lățimea de 10,30 m. Arhitectura bisericii este întânlită la mai multe ctitorii ștefaniene (Dobrovăț, Reuseni), boltit cu calote sferice. Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar și decorații de ceramică smălțuită - discuri și cărămizi. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
și relativ micile dimensiuni, nu împiedică biserica din Borzești să fie una dintre cele mai monumentale creații ale arhitecturii moldovenești. La biserica din Borzești, pentru prima oară în epoca lui Ștefan cel Mare, discurile smălțuite, așezate aici numai între timpanele ocnițelor, nu mai sunt ornate cu motive zoomorfe și antropomorfe, ci sunt simple, ca un buton central proeminent, înconjurat de un cerc în relief. În secolul al XVII-lea biserica era în ruine, lipsind acoperișul și tâmplăria. În anul 1879 biserica
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
Hădărăuți este o comună în raionul Ocnița. Este situată în extremitatea de nord a Republicii Moldova, la 242 km nord de Chișinău și la 119 km est de Cernăuți, pe șoseaua Soroca-Cernăuți. Populația comunei este (conform datelor din 2004) de 2.055 de locuitori. Majoritatea absolută (peste 99
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice (iunie 1940) mulți locuitori ai comunei s-au refugiat în România. În perioada 2 august - 4 noiembrie 1940 s-a aflat în componența regiunii Cernăuți din RSS Ucraineană, apoi, din noiembrie 1940, în componența raionului Ocnița din RSS Moldovenească. În iunie 1941 - martie 1944 revine temporar sub administrație românească, fiind încorporat în Guvernământul Bucovinei. La 25 martie 1944, în cadrul operației Uman-Botoșani a Armatei Sovietice, localitatea este preluată sub controlul trupelor sovietice, redevenind parte componentă a RSS
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
(n. 13 iulie 1969, Hădărăuți, raionul Ocnița) este un politolog, scriitor, diplomat și politician moldovean. Tatăl său, Dumitru Serebrian, a absolvit Institutul Agricol din Chișinău, a fost primar al comunei Hădărăuți, apoi șeful secției privatizare a executivului raional Ocnița Mama sa, Larisa Serebrian, a absolvit Institutul de
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
(n. 13 iulie 1969, Hădărăuți, raionul Ocnița) este un politolog, scriitor, diplomat și politician moldovean. Tatăl său, Dumitru Serebrian, a absolvit Institutul Agricol din Chișinău, a fost primar al comunei Hădărăuți, apoi șeful secției privatizare a executivului raional Ocnița Mama sa, Larisa Serebrian, a absolvit Institutul de medicină din Chișinău, a fost medic-pediatru la policlinica raionala din Ocnița și medic-șef la spitalul raional de ftiziatrie. Soția, Snejana Serebrian, e o fostă colaboratoare a Ambasadei Germaniei în Republică Moldova
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]