3,226 matches
-
celei mai mari! Interpreta Doina Spătaru mi-a mulțumit pentru cum scrisesem despre Mălina, iar aceasta a avut o influență atât de puternică asupra mea încât sensul literar al spuselor artistei a luat chipul realității celei mai mari supărări omenești, oglindite în cuvânt. De atunci mă întreb necontenit de unde coboară între oameni chinul pierderii copiilor?! Au trecut ani din ziua aceea, dar nu am aflat răspuns lămuritor. Am aflat însă că scurgerea timpului așterne învelișul amar peste durere. Zi cu zi
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
mesajele cântecelor sale, cu melodicitatea lor, simțirea minții și a alinat simțirea oricărei dureri. În fața cântecelor Doinei Spătaru, ascultătorul se preschimbă în propria fântână pentru izvorul sufletului. E o artistă ce îndeamnă să-i primim brațele de îmbrățișat, să ne oglindim trăirile noastre profunde în oglinda privirii ei; e o artistă ce întâmpină tainele noastre și le contopește în tainele vocii sale. După cum marea în port întâlnește limanul, iar în larg are expresivitatea imensității, în ființa Doinei Spătaru e frumusețea, iar
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
vorbind despre poeme ghilotină, despre faptul că doar sărutările își vor mai aminti despre noi sau că revelațiile prinse în poeme vor fi sau nu confirmate. Multe teme pot fi considerate artă poetică, ori boabă de rouă în care se oglindește întregul, observând vangoghian, cum se țese o mitologie proprie în acest veac de singurătate, tranșând poezia ca într-un abator în care aleargă fantome. Sunt și poeme ample, cu amprentă pregnant clasică, de natură eseniană., rostogolindu-se în groapa comună
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere.Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul maestru Gheorghe Zamfir
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
și un „Argument” semnat de coordonatorii acestei ample lucrări. În Capitolul I sunt publicate informări și cronici literare apărute pe site-ul Ligii Scriitorilor Români, în perioada 06.02.2009-06.02.2011. Aici descoperim semnăturile Doinei Drăgan, sub articole ce oglindesc activitatea filialei Banat, sau cronici la cărțile lui Titina Nica Țene, Al Florin Țene, Damian Ureche, Lucia Anucuța, Ion Murariu, Dorin Irimieș, Î.P.S.Dr. Nicolae Corneanu, Pavel Petroman, etc., sau relatări de la ședințele cenaclului literar „Vasile Sav”, inclusiv de la „Simpozionul
PRIMUL ANUAR AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349589_a_350918]
-
Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului Ce ființă de pe acest pământ poate fi mai gigașă decât un copil, al cărui zâmbet este mai cald decât lumina soarelui, iar în ochișorii lui se oglindește universal iubirii nețărmurite la care... orice mamă, tată, frățior, surioară, oameni de bine (cu suflet nobil), li se topește inima de dor și admirație, iar efortul pe care-l depun în a-i ajuta, îngriji și păzi de de cele
GALA INTERNAŢIONALĂ DE OPERĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349629_a_350958]
-
instrumente magnifice: le vedeam cum se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul maestru Gheorghe Zamfir
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MAGIA IERNII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului MAGIA IERNII Pe zarea sidefie, văzduhul a nins, Magia iernii să se strecoare în vis. Iar cer de stele se oglindește-n ape S-apridă felinare-n feerică noapte. Pe munți strălucește cunună de stele, Când basm pune vrajă-n gândurile mele, Să îmi încingă ideile aprinse Și scântei să lase in slovele scrise. Privirea îngheață pe geamul de cleștar, Când lacrimi
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
un mănunchi de stele un far trimite o rază. FEERIE Antalia-i locul spre care zburăm, la-nceput de vară, ca săne bronzăm. Hotelul Concord străjuit de piscine, în Lara elitei, măprimea pe mine. Senin și Soare, văd munții în zare oglindiți în mare. Albastru spicat, nuanțe mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
fi acela în care să vă vorbesc despre efemerele flori și ceea ce au reprezentat ele în viața artiștilor români. Făcând o plimbare prin istoria artei românești am rămas impresionată de măiestria și muzicalitatea anumitor tablouri, în care tema florală se oglindește. Și pentru a nu mă bucura numai eu de frumusețea acestor lucrări am considerat că trebuie să împărtășesc această stare cu cititorii revistei. Cel mai impresionant artist este Ștefan Luchian. Este artistul ce a descoperit în motivul floral echilibrul compozițional
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
de evoluție, plecând de la boboc până la floarea matură. Pentru a evidenția vasul cu flori Tonitza plasează în fundal un joc decorativ al unei draperii, tratând-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica este echilibrată și pastelată, oglindind parcă sufletul frumos al românului. Forma rotundă a buchetului este dublată compozițional de către farfuria pe care stă vasul. O altă fărâmă de viață a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
despre drumeții care au dat naștere la aventuri nenumărate, de exemplu la „Călătoria spre soare apune”, care sunt de fapt drumuri ale cunoașterii (ce facem și noi, când plecăm în excursii, pelerinaje, nu?). Ei vorbesc și de opere literare ce oglindesc acest lucru: „Călătoria lui Gulliver” de Swift sau „Pantagruel” de Rabelais. - Prin ce se deosebește, așadar, nu o operă literară, ci un reportaj radiofonic de prezentarea unui traseu turistic sau a unui muzeu, de cel din presa scrisă? - Într-un
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
afișele filmelor, la vitrine, la trecători cu același aer egal, absent. În cele din urmă, m-am apropiat de binecunoscutul parc, martorul unei părți a peregrinărilor mele. M-am așezat pe o bancă, privind soarele cum pătrunde printre ramurile copacilor, oglindindu-se apoi în suprafața lacului. O fată s-a așezat, timidă, lângă mine. Am privit-o, întâi reticent, apoi cu bucurie, cu iluminare. Era fata cu vioara. Aceeași, dintotdeauna, pentru totdeauna. Dar nu trebuia să știe... Visul nu trebuia destrămat
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
Primăvara II Grădini, livezi și parcuri - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea Lunii scufundați în tăcere elanii se caută-n tăcere trafic de păsări și vânători Grădini, livezi și parcuri - țipăt de cerbi prin tufișuri Renaștere în Noaptea cea Sfântă șerpi evazivi oglindiți în ierburi deasupra, păsări de tot felul plutesc pe termale - universul se extinde Grădini, livezi și parcuri - Vara I O altă zi, o altă noapte căldură șiroaie-n răsfăț peste nisipuri albastre o preumblare lunară lucitoare grămezi din lemn împletit
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
și de mlaștini - berbeci îndrăgostiți adulmecă trecerea Lunii Scufundați în tăcere elanii-și caută partener în tăcere În mijlocul Autostrăzii 66 trafic de păsări și vânători Dincolo deiazuri și de mlaștini - Țipăt de cerbi speriați Urmăriți de vânători furioși șerpi evazivi oglindiți în ierburi Deasupra, păsări de tot felul Plutesc pe termale - universul se extinde Dincolo deiazuri și de mlaștini - Tăcerea acoperădesișul Cucrengi de cedru dense șamanul explorează coaja de mesteacăn, coaja deulm și arțarul în flăcări Dincolo deiazuri și de mlaștini
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
dincolo de heleșteiele cu nuferi De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Când el ar sosi, mlaștini i-ar putea contopi descompuse-n miresme de cărnuri apuse Când el ar sosi, peștii ar putea să dispară ca țărmuri să oglindească solzii-n nisipuri Când el ar sosi, mlaștinile i-ar destăinui tulburarea nedeslușită-n nisipuri dospite Când el ar sosi, s-ar rătăci de-a lungul drumeagului cu măslini și oleandri bătrâni Când el ar sosi, vor depăna lângă ape
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
dar și la Peștera Ialomicioara și schitul de călugări din zonă. După o noapte petrecută în creierul munților unde ai posibilitatea să asculți glasul vântului lovindu-se de stânci, foșnetul brazilor, șoaptele izvoarelor cu licărul cristalin al stelelor ce se oglindesc în ele sau vocea munților ce se propagă în ecouri ca chemarea unei fete morgana, a doua zi pornești cu rucsacul în spate pe firul râului către obârșie. Undeva mai sus privirea îți este încântată de frumoasa cascadă Ialomicioara. Printre
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
preotului Vasile Onică. Lucrarea, așa cum este consemnat, a fost realizată „cu gândirea de a păstra o vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” și face referire la corurile bisericești și laice prezentate „în fotografii care oglindesc puternic trăirea religioasă și națională a poporului român din Țara de Sus a Moldovei”. Albumele „inserează în mod cronologic data fondării corurilor, numele fondatorilor și dirijorilor formațiilor corale - însoțite de fotografii - precum și repertoriul interpretat de fiecare cor”, cu nota că
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
tv bulgare. La ei se mai putea vedea un film, un spectacol de teatru. Partea a treia consacrată „vieții sociale a bunurilor și istoriei sociale a consumatorilor” dezvoltă subiecte legate de tema propusă: „Teatrul și publicurile sale sau societatea socialistă oglindită în reprezentații la Oradea” (Antonela Pogăcean), „Pe drumul abundenței materiale în URSS-ul lui Hrusciov. Consum raționalizat sau urmărirea unei mode?” (Larissa Zakharova), „Vilele de vacanță din Bielorusia și din Rusia în anii 1970-80: acces, forme, folosire diferențiată”(Ronan Hervouet
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
menirii sale. În ipostasa creației ortodoxe, Prietenia conferă Istoriei prototipul existenței naționalist-universale, care se amplifică continuu într-o permanentă naștere a spiritului creștin. În sânul Prieteniei sufletul este un izvor de apă vie, în care Cerul năzuiește spre împlinire, se oglindește, își ia viață și frumusețe. Prietenia, ca stare a creației creștine este o bunăstare proprie destinului ortodox, în care se trasează forma și sensul existențial cel mai înalt. Prietenia creștinului se manifestă plural și esențial în viața trăirii ortodoxe pe
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
Sa Prietenie. Prietenia dacă nu e absolută, nu e divină și deci nu este adevărată. Absența Prieteniei din lume conduce omenirea sub imperiul erorilor. În trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
invidie, nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poți culege de oriunde și oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevarat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viață. • Trupul omenesc este frumos, numai în măsura în care oglindește sufletul. • Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul și nu descifrează nici viața. Ceea ce legi tu aici pe pamant - se leaga și în ceruri. • În timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenței, am așteptat la ușă. În timpul maturității, am
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
Semăna cu cel din Cișmigiu și botezat la fel, „Izvorul lui Eminescu”. De câte ori nu am visat călcând pe același ălei pe care se plimbă Eminescu, de câte ori n-am murmurat versurile din “Scrisoarea IV” inspirare de prezență castelului: Stă castelul singuratic oglindindu-se în lacurui/ Iar în fundul apei clare, doarme umbră lui de veacuri”. M-am considerat norocoasă că am respirat aerul aceleeași atmosfere de magică reverie că în poezia „Somnoroase pasarele”. Simt și acum puterea cu care te absorbea prin frumusețe
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
a castelului unde era grădină - adevărat Eden. Aș vedea-o că atunci prin sita genelor, străbătuta de ălei mărginite de flori, din loc în loc cu arcade strălucind în albul lemnului sprijin pentru trandafiri cățărători care formau adevărate bolti. Mi-aș oglindi chipul în apă bazinelor cu pești exotici și înconjurate de flori de origine mediteraneană. Aș închide ochii ca să nu văd ruinele frumuseților de odinioară, dar aș lasă să tresalte amintiri la tot pasul despre vremea când România avea o culoare
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]