1,169 matches
-
îi dădea raportul dimineața comandantului său era "Pe timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit!" Asta în cazul în care nu se întâmpla; dar, uneori raporta așa și atunci când se întâmpla. De exemplu, la noi în Baterie, Fane (un oltean din Breasta, de lângă Craiova, magazionerul nostru) s-a încurcat cu formula. Pe serviciul lui, i-a prins dimineața dormind locotenentul major Ionescu (fostul fotbalist de pe la Rapid, parcă) pe doi camarazi și le-a făcut raport. Când a venit Panait (care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea mai rurală parte a României și, deși dintotdeauna atașată Munteniei, păstrătoare a unei individualități distincte). Altminteri, se acceptă că Ardealul, Împreună cu Banatul și cu Bucovina, reprezintă partea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de menajamente față de sine și ceilalți. Cartea " Fugit..." am primit-o din America. Mi-a trimis-o dl Florentin Smarandache, iar pe autocolantul tipărit negru pe auriu este înscrisă adresa unei Universități din lumea nouă. Ceea ce înseamnă că, până la urmă, olteanul a izbutit. Am primit, apoi, alte două cărți ce istorisesc epopeea inserției în lumea nouă. Amară experiență! C artea de față era să piară înainte de a se naște: mi s-a virusat computerul. L-am tăbârcit în brațe, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
612, I, p. 207)"/>. Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit al Bucovinei) s-a referit la acest poem al lui Creangă, Încercând să-i convingă pe români că, Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va părăsi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen von Juden zwischen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în chip firesc pe ceilalți, această sumară imagine a [278] situației din sânul Legiunii poate fi încheiată. Fiind eu însumi - așa cum am spus din primele pagini ale acestor însemnări - pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în această privință
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
D., nu râde niciodată din inimă. Doar în capitolul Văcărești, narațiunea, abătându-se de la cursul ei abrupt, capătă o despăgubitoare vibrație de omenesc. Confirmând deficitul de invenție epică, romanul Gheorghe I. Marin (1937) e, în fond, memorialistică deghizată. Puiul de oltean dintr-un sat care nu poate fi decât Izvoru (ediția a doua, din 1946, s-a intitulat Viața unui băiat de țară) e un copilandru cu personalitate mijindă, care și-a pus în cap să reușească în viață. Îndărătnic, stăruitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort prospăt! Iort! O femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la gaz! Săpunar: Siepun! Siepun! Precupeț: Strugureii - strugurii de Dealu-Mare! Of! ce mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiind autorizat să dea în întreprindere privată acest monopol, pe termen limitat, La licitație au participat 23 societăți, dar în cele din urmă n-au rămas în luptă decât două: societatea ungară care a biruit și o societate română, societatea oltenilor, reprezentată printr-un domn Vlădoianu. Operația s-a făcut în modul următor: Licitația a fost orală în localul Ministerului de Finanțe, fiind de față toți miniștrii. S-au luat trei bucățele mici de lumânări de stearină și s-a aprins
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare de membri, însă propaganda lor în căutare de noi aderenți a intrat în conflict cu legile în vigoare. Cei mai vizibili s-au dovedit a fi adventiștii, existenți în toată Dobrogea, care variau de la 50-60 membri în Constanța (str. Olteni nr. 1), la 150 de adepți în Turtucaia și un număr „însemnat” în Caliacra. În Durostor și Tulcea aveau priză la țărani și muncitori, exploatând necunoașterea situației reale și greutățile financiare ale acestora. În Constanța și Brăila au atacat religia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Literatura Română a Universității din București, își ia licența în 1972. Participă la activitățile cenaclului revistei „Luceafărul” și face parte din colegiul de redacție al revistei „Ecoul” (Vălenii de Munte). Este profesor de română și franceză la școala din Olteni, județul Prahova, metodist și inspector cultural (1984-1988), director al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești (1988-1991), editor privat. În 1990, împreună cu Ion Stratan, Florin Dochia, Constantin Hârlav, inițiază publicația „Revista nouă”. Primele scrieri îi apar în revista școlară „Ecoul”, dar debutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
Traian Mitrofan, Doru Tetiu, Ilie Popa, Mihai Gheorghe, Mircea Mârza, Gheorghe Pârvu, Ioan Garaoiu, Vasile Șandru, Ilie Dumitrescu, Nicolae Baia, Constantin Teodorescu, Mircea Mureșan, Dumitru Daina); Arad (Gheorghe Ruja, Teodor Oprea, Petru Aldea, Ioan Ursu, Fredolin Nădăban, Luca, Sever Ursu); oltenii (Teodosiu, Gheorghe Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de sate în 30 de ani, București, 1978; Planuri în lut, Craiova, 1979; Marșul de August, București, 1980; Țara Loviștei - oameni și locuri, București, 1980; Geografii rebele, București 1984; Vorbesc țăranii, București 1985; Literatură și națiune, București, 1986; Carte cu olteni și neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Craiova, 1988; Mausoleul bunicii Beps, pref. Marin Sorescu, postfață Paul Anghel, București, 1999; O expediție în „Sahara Olteană”, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Gh. Ardeleanu, „Escale spre noi înșine”, F, 1966,10; Boris Buzilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
1978; Planuri în lut, Craiova, 1979; Marșul de August, București, 1980; Țara Loviștei - oameni și locuri, București, 1980; Geografii rebele, București 1984; Vorbesc țăranii, București 1985; Literatură și națiune, București, 1986; Carte cu olteni și neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Craiova, 1988; Mausoleul bunicii Beps, pref. Marin Sorescu, postfață Paul Anghel, București, 1999; O expediție în „Sahara Olteană”, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Gh. Ardeleanu, „Escale spre noi înșine”, F, 1966,10; Boris Buzilă, „Escale spre noi înșine”, „Romanian Review”, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
pus opinca pe parlamentul de la Budapesta: Și-au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului 38 maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Șeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat și foarte vioi. Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roșu-verde-alb. Faptul acesta nu l a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut... Dându-și capela pe
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit în evul mediu în Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
, Cristiana-Maria (21.II.1964, Negreni, j. Teleorman), poetă. Este fiica Ioanei (n. Mitrea) și a lui Stan Diaconu, tâmplar. A urmat Școala Generală din Negreni și a absolvit Liceul Agroindustrial din Olteni, județul Teleorman (1982). Este licențiată a Facultății de Științe Naturale și Agricole (1985) și a Facultății de Biologie (1995) din cadrul Universității din București. Funcționează ca profesor de biologie în județele Botoșani și Gorj, iar din 1993 în București, unde mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
situația era alta, revoltele fiind acolo sângeroase. Ralea arată și el diferențe între regiunile istorice. Astfel, ar fi două plus unu tipuri de adaptabilitate: cel prezent la moldoveni și basarabeni mai apropiat de cel oriental, mai pasiv, respectiv cel specific oltenilor și ardelenilor, mai activ. Muntenii ar reprezenta o categorie intermediară între celelalte două. Diferențele observabile și astăzi pe provincii istorice, deși sensibil estompate față de alte perioade, au rădăcini adânci. Dinicu Golescu trecând spre Brașov nu mult după începutul secolului al
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
grădina de la Copou elevii și elevele tuturor școlilor secundare din Iași, corurile mixte trebuind să interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Școala normală
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
spate de soția care observă cum cei din jur ating de crucea Părintelui Boca diverse obiecte vestimentare. „Atinge și tu, Iliuță, șapca de cruce”, îi spune soția cu o voce și sfioasă, și autoritară, o combinație rară, la urma urmei. Olteanul este însă mai puternic decât sacrul, omul râde și spune „De ce să o ating, fă, de cruce, ca să-mi țină mintea caldă ?”. O parte dintre cei din jur zâmbesc subțire, alții ne ucid din priviri mustrătoare. Soția îl ceartă. Blând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mănuși pînă la umăr, tot armonie, cu masca trasă și transpirată mai ales pe lentile înspre interior, cu un furtun ca de aspirator vechi și cascheta peste mască, pusă de-a hoarța, omulețul părea apărut din filmele horor. Sergentul, un oltean la fel de inteligent ca și ciubotele sale, avea o plăcere diabolică să ne chinuiască inutil. Spre liziera din față, cîte unul, de la stînga la dreapta, salt înainte! zbiera sergentul. Avea în mînă o cîrîitoare pe care o răsucea cu sete. Cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
figură de dezorientat, de aiurit. Atunci se întîmplă o adevărată minune. Colegii se ridică, îl înconjoară și în cor îl înjură. Unul lansează chiar o glumă idioată: Ce-ar fi dacă ar cădea în fîntînă, din greșeală? De data aceasta olteanul a luat-o în serios. Tremură, este alb la față precum varul. Se roagă. Tovarăși elevi, eu îs băiat de comitet, am glumit, o să vedeți că vă sînt ca un frate. Se jură, se afurisește, chiar plînge și... nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]