760 matches
-
acestui suprarealism nu trebuie căutată în cine știe ce înrâuriri livrești. Pictura noastră naivă, populară, este plină de imagini suprarealiste, rezultate de investigarea visului ca produs al subconștientului. Fiind altoit pe filonul fabulosului folcloric, mitico-magic, n-am ezita să numim acest suprarealism: oltenesc.” Ovidiu Ghidirmic Prefața Albumului de grafică Florin Preda-Dochinoiu, florar, 1999 “O familie de țărani olteni din prea puțin cunoscutul Damian al Sadovei, de Dolj, a comis păcatul benefic de a scoate în lume doi copii însemnați. Zicem însemnați, fiindcă atât
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
artistice evoluează sub bagheta unor importanți dirijori precum Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Nicu Stănescu, Traian Târcolea, și alături de importanți interpreți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu sau Ion Cristoreanu. Moare la data de 24 noiembrie 1994 la București, făcând cunoscut folclorul oltenesc atât în țară cât și peste hotare.
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
reprezentate toate județele țării dar produsele prezentate de județul Gorj au ieșit în evidență. Ca urmare a acestui succes, regele Carol II i-a conferit ordinul Meritul Cultural cu rang de cavaler, Clasa II-a. Costumele naționale românesti și covoarele oltenești au fost foarte apreciate în expoziții internaționale de mare importanță ca Expoziția Universală de la Paris, 1937, Expoziția Internațională de la New York, 1939 și a VII-a Expoziție Trienală de la Milano, 1940 În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
o partidă de șah, iar Elena la un tabinet. Reședința de primăvară-toamnă Vila numărul 10 de la Snagov era folosită de familia prezidențială din primăvară până în toamnă în weekend. Această vilă cuprindea corpul principal al clădirii, o casă rustică în stil oltenesc, un bar în grădină, anexe, un teren de volei și un ponton. Vila numărul 10 era folosită pentru odihnă, iar vila numărul 11 pentru întâlniri protocolare. Ceaușescu îmbina relaxarea cu activitatea politică și administrativă. Reședința de vară În fiecare vară
Adevărul despre averea lui Ceaușescu. Dezvăluiri în exclusivitate by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103254_a_104546]
-
că în 1986 Ceaușescu l-a invitat la Snagov, la Vila 11, ca să-i prezinte niște indicatori financiari, într-o întâlnire cu membrii Comitetului Politic Executiv. După ședință, Nicolae Ceaușescu i-a invitat într-o căsuță mai mică în stil oltenesc, de lângă vila unde locuia Ceaușescu în weekenduri la Snagov. În căsuța aceea mică i-a servit cu masa tradițională de Paști. La fel, îmi povestea domnul ministru Ștefan Andrei că în alt an, a venit Todor Jivkov și Ceaușescu l-
Dezvăluiri din casa lui Nicolae Ceaușescu: Paștele în cartierul interzis. Cine era Dumnezeul comuniștilor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101555_a_102847]
-
este un istoric literar român, care s-a remarcat prin cercetarea intensivă și editarea operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale. S-a născut în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat studii primare la școala din Fărcașele (1941-1945), Gimnaziul Unic Comercial din Caracal (1945-1948), Școala Medie Tehnică de Comerț „Gheorghe Chițu” din Craiova (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957). A beneficiat de o bursă
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
un filolog clasicist, traducător și poet român. S-a stabilit din anul 1943 în Portugalia, unde a fost numit lector de limba română la Universitatea din Lisabona, continuând să predea acolo până la sfârșitul vieții. S-a născut într-un sat oltenesc în familia agricultorului Gheorghe Buescu și a soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi a
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
îngheța de frig pe cîmpurile de luptă și te vei topi de arșiță la vremea secerișului, pe moșiile boierilor Sămărghiteni. Te voi trimite călare pînă dincolo de serhatul Giurgiului, cu solie de taină de la Manuc. Vei gusta de-a valma plăcinte oltenești și sugiucuri turcești, vei respira praful drumului ridicat de caravanele cu grîu și-ți vei scăpa viața în pivniță culei bătrînești ori în apele Dunării. Vei așeza piatră de temelie a Hanului lui Manuc alături de meșterii brașoveni și vei apară
Despre cărți: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105540_a_106832]
-
de a identifica total Craiova cu "turcitul Isarlîc" din Adio Europa: Se ignoră nu doar faptul că Ion D. Sîrbu a arătat, nu o dată, că știe cît datorează urbei, dar mai ales se uită că, dincolo de un plus de pitoresc... oltenesc, lumea turcita era de găsit în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și la Moscova. Isarlîkul este un univers tot atît de fictiv că orice univers literar - un model esențializat al unei lumi aberante." În greșeală această pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au trecut toate urgiile istoriei, toate imperiile, toate ideologiile, războaiele
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]