1,342 matches
-
unor vizite importante în și din România. De asemenea, a obținut adoptarea unei rezoluții a Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O. privind includerea poetului național Mihai Eminescu în lista comemorărilor, cu ocazia centenarului de la moartea poetului, precum și publicarea unui articol omagial în "le Courrier de l'UNESCO" și tipărirea sub egida U.N.E.S.C.O. a unui volum de poezii ale poetului, cu traducerea în limba engleză făcută de tânărul Corneliu Popescu (decedat la cutremurul din 1977). La Consiliul Europei, a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
formațiuni de muzică clasică și populară, de teatru, ca și de simpozioane științifice pe diverse teme. În 1976, cu ocazia centenarului marelui sculptor român Constantin Brâncuși, a sprijinit oficialitățile orașului Diusburg și Muzeului, "Wilhelm Lehmbruck", în organizarea unei remarcabile expoziții omagiale, care s-a bucurat de mare succes. Activitatea sa diplomatică a fost fructificată prin informări politice operative, ca și prin lucrări de analiză și sinteză pe diverse teme de interes pentru țara noastră, trimise Centralei M.A.E. A participat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un strălucit reprezentant al Școlii ieșene de Entomologie, continuator al operei marilor înaintași din acest captivant domeniu al biologiei animale, profesorii Ioan Borcea și Mihai Constantineanu, despre care a scris pagini de o rară frumusețe și le-a dedicat volume omagiale unanim apreciate de comunitatea noastră academică. Nu sunt în măsură să analizez preocupările științifice ale mai tânărului meu coleg, dar știu de la specialiști de notorietate ce rezultate remarcabile a obținut în cei 50 de ani de activitate științifică neîntreruptă la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
iar după această dată a fost numit consultant științific. La toate acestea poate fi adăugat și faptul că, după moartea sa, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naștere, lui Vladimir Dumitrescu i-a fost dedicat un volum omagial, ce debutează cu un text în care sunt reliefate activitatea științifică și personalitatea sa Fapt extrem de rar întâlnit în arheologia din România, Vladimir Dumitrescu a scris, pe lângă textele arheologice propriu-zise sau texte de popularizare, și lucrări de memorialistică. Prima dintre
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
arheologilor, fără să-l ignore, nu pare să-l includă printre reperele ei curente, deși a fost unul dintre cei mai importanți elevi și urmași ai lui Vasile Pârvan, iar la centenarul nașterii i s-a scos un meritat volum omagial: In memoriam Vladimir Dumitrescu (Călărași, 2002, Muzeul Dunării de Jos). Mărturisirile cuprinse în volumul de față - „destinate mai mult urmașilor decât contemporanilor” - sunt inedite și de o mare importanță - psihologică și documentară - nu doar pentru cazul particular al autorului lor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să devină două facultăți de sine stătătoare. „Bătrâna doamnă”, Facultatea de Electrotehnică, a rămas să conviețuiască sub același acoperiș cu fiica ei mai mică Energetica. La 13 octombrie 2002, Facultatea de Electrotehnică din Iași, a sărbătorit printr-o Sesiune științifică omagială cei 90 de ani de învățământ electrotehnic din Iași și din România, 90 de ani de visuri, idealuri, eforturi, căutări intelectuale și materiale și realizări deosebite reflectate, atât de numărul mare de absolvenți bine pregătiți, cât și de rezultatele cercetării
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
Învierii. Virgil Maxim povestește cum la Jilava, după o Săptămână Mare petrecută în rugăciune și cântarea în Vinerea Mare a versetelor din Prohod, în noaptea Învierii „Bătăile, schingiuirile, lanțurile, neagra și chiar uciderile erau gândite ca să dea o strălucire diavolească momentelor omagiale cum era Învierea. Am început să cântăm Hristos a Înviat! din ce în ce mai tare, simțind nevoia să apărăm viețile noastre cu strigătul Învierii. Pe măsură ce noi cântam, loviturile, icnetele și vaietele scădeau în intensitate. Mai târziu am înțeles că Dumnezeu oprise martiriul în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
expuse 74 de picturi și 10 acuarele. 1979 „Expoziția retrospectivă Mihai Cămăruț a fost itinerată la Galeriile de artă din Bacău și într-o formă mai restrânsă, la muzeele de artă din Suceava și Piatra Neamnț. 1980 Participă la expoziția omagială „2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat, deschisă la sala „Victoria din Iași. 1981 Figureaza cu trei peisaje la Expoziția „Anotimpuriși cu 5 compoziții la expoziția tematică „Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni contemporani, ambele organizate de către Muzeul
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
despre lecturile Elvirei Sorohan din Amélie Nothomb, parcursă serial, quasi-exhaustiv, pentru ca verdictul să fie în acord cu adevărul. Salonul literar rămâne o mostră de profesionalism literar decomplexat, exigent. Doamna Sorohan Bogdan Crețu Îmi vine greu să leg aceste câteva rânduri omagiale. Mai întâi, pentru că ele vor simplifica, inevitabil, lucrurile. Apoi, pentru că, dintre toate retoricile, cel mai mult mă intimidează aceea a recunoștinței, pentru că ea e cel mai aproape de convențional; iar recunoștința mea este oricum, doar convențională nu. Prin urmare, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Ședința sa de lucru din ziua de 17 februarie 2011 a proclamat anul 2012 ca „Anul omagial al Sfântului Maslu Și al îngrijirii bolnavilor”, am considerat binevenită și utilă, în panoplia de simpozioane, conferințe, alcătuiri de cărți și volume colective de studii, articole, expoziții etc. închinate acestor teme, alcătuirea unui studiu în care am încercat a pătrunde
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
La „Un an de la Unirea Bucovinei” numărul 202 din 30 noiembrie 1919 cuprindea editorialul „Unirea Bucovinei” de Const. Cehan Racoviță, cursivul portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura Humorului, Adrian Boca, preot, din partea Asociației clerului Humor. * Până la 18 mai 1919, inclusiv Bucovina avea formatul 35/50 cm, după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
administrator pe același dr. Valerian Șesan. * Omagiul Revistei Candela. Candela vechea revistă teologică și bisericească, publicată de profesorii Facultății de Teologie de la Universitatea „Regele Carol al IIlea din Cernăuți a apărut pe anul al 59-lea de la ființare ca volum omagial închinat domnului dr. Vasile Gheorghiu, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți și membru onorariu al Academiei Române. ... Colaboratori la acest volum omagial al Candelei, profesorii facultății noastre de teologie și cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Universitatea „Regele Carol al IIlea din Cernăuți a apărut pe anul al 59-lea de la ființare ca volum omagial închinat domnului dr. Vasile Gheorghiu, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți și membru onorariu al Academiei Române. ... Colaboratori la acest volum omagial al Candelei, profesorii facultății noastre de teologie și cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N. Cotos, I. Zugravu, V. Șesan, S. Reli, M. Șesan, V. Prelipcean, O. Bucevschi, P. Procopoviciu, Oreste Tarangul și Șt. Slevoacă. (Din Junimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare cu numerele 1-2 în februarie-iunie 1927, Anul I, număr omagial pentru Sextil Pușcariu. Director: Al. Procopovici. Cercul de studii filologice de pe lângă Facultatea de filozofie și litere din Cernăuți s-a constituit în ziua de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
februarie-iunie 1927, Anul I, număr omagial pentru Sextil Pușcariu. Director: Al. Procopovici. Cercul de studii filologice de pe lângă Facultatea de filozofie și litere din Cernăuți s-a constituit în ziua de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre de un an de zile am vrea să facem din revista aceasta un instrument de cooperare și solidarizare intelectuală în domeniul filologiei. Revista Filologică legitimându-și existența înainte de toate prin contribuția științifică a colaboratorilor ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Grecia etc.). Toate instituțiile statului (guvernul, armata, Biserica ortodoxă, școala, parlamentul, Academia, muzeele, arhivele ș.a.m.d.), ca și numeroase alte organizații în afara lor (edituri, universități, asociații profesionale, ziare, posturi de radio și TV etc.) au fost angrenate în seria omagială care a dominat anul, culminând cu festivitățile din 2 iulie 2004. Majoritatea manifestărilor au reiterat pe un ton adesea hiperbolizant, dublat de informații istorice minimale aceeași binecunoscută narațiune despre domnitorul-erou și faptele sale glorioase. Totul a dovedit că există un
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceară prea multe detalii. Au fost însă și reacții contrare, de redefinire mai puțin sacralizantă a personajului istoric aflat în dispută. La puțin timp după "scandalul manualelor" din 1999-2000, încheiat cu victoria eposului național eroizant asupra minimalismului istoric "european", momentul omagial din 2004 a provocat o confruntare aprigă, prelungită și după încheierea propriu-zisă a festivităților. Disputele mediatice au avut drept pretext bugetul uriaș alocat de autorități evenimentelor comemorative. Culpa era agravată de o distribuție părtinitoare, menită să aducă un consistent beneficiu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să aducă un consistent beneficiu de imagine partidului aflat la putere. După căderea lui Ceaușescu, aceasta a fost cea mai serioasă acuzație de confiscare a unui personaj istoric, în condițiile în care întregul regim comunist se făcuse odios prin abuzurile omagiale propagandistice. Presa din afara cercurilor pro-guvernamentale a sancționat dur efortul electoral desfășurat în numele unui domnitor mort de cinci secole. S-a vorbit despre "Anul Ștefan cel Mare" ca despre o "controversată mega-manifestare decretată de Guvern", cu distribuții bugetare preferențiale, care avantajau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu orice preț4; iar participarea efectivă a publicului a fost lamentabilă 5. Critica a vizat și întoarcerea la cele câteva rețete îndelung folosite de aparatul propagandistic al regimului comunist: simpozioane mai mult sau puțin științifice, expoziții 6, albume și spectacole omagiale. Repunerea în scenă a piesei "Apus de Soare", de Barbu Ștefănescu-Delavrancea (la Teatrul Național din București), a scandalizat prin gustul său îndoielnic și prin sumele risipite cu acest prilej 7. Piesa a părut un colaj stângaci și obositor presărat cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un deceniu după căderea regimului comunist, într-unul din liceele de tradiție ale capitalei, cineva propunea să se facă "o serbare de 1 decembrie". Părea destul de ciudat, pentru o școală unde publicul nu se pasiona, în mod special, pentru "festivități omagiale sau comemorative", după cum i se părea unui elev implicat în organizarea manifestării. Din punctul lui de vedere, majoritatea celor din jurul său "nu erau genul care să se emoționeze că, acum vreo 80 de ani, se "făurise" România Mare". Așadar, participarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nicolae Iorga se remarcase, de ani buni, ca fiind unul dintre partizanii panteonizării lui Al. I. Cuza. Nemulțumit de insuficiența comemorării semicentenarului unirii, Iorga s-a implicat direct în colectarea fondurilor pentru statuia domnitorului din Iași176. Ideea beneficia de campaniile omagiale anterioare, antrenând nume influente ale vieții publice românești, precum A.D. Xenopol și Spiru Haret. Iorga putea astfel să li se substituie simbolic, ca moștenitor de drept al marilor educatori ai neamului. În ciuda acestor texte normative, care par să-și fi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai ferme, sfidând logica minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24 Ianuarie se va serbători anul acesta în ziua de 10 Mai"179 (sic!). Cumulul omagial atribuit zilei de 10 Mai deși în același an se serbase deja, separat, și ziua de 24 ianuarie sugerează un efort de a delimita cumva noua unire fața de aceea din secolul trecut, dar și de a plasa simbolul unității
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
politice ale momentului pentru simbolistica respectivei aniversări. În 1928, s-a exprimat în mod repetat intenția aniversării celor 10 ani de la unire. Până la urmă, nu s-au mai întreprins acțiuni comemorative de amploare, dar s-a revenit la prima formulă omagială, cea din 1919. După cum se anunța în presă, la 1 decembrie, toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența autorităților", după-amiază urmând să aibă loc "serbări școlare, la care un profesor va
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
locului de muncă, a locuinței, a unor lichidități ("aveai bani"). Școala, așa cum reiese din povestire, apare ca mediator între prezentul lor și trecutul părinților. Se știe că era un nesfârșit prilej de "prestări servicii", de la colectarea de maculatură până la spectacolele omagiale. Dar foștii elevi au uitat asta, iar copiii lor au aflat doar că "nu cerea bani". Încă o dată și foarte evident, prezentul apela, în mod preferențial, doar la trecuturile convenabile. Exponenți ai unui imaginar colectiv avid de știri violente 6
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]