1,993 matches
-
21. Voluntar sau nu, modul de a face afaceri al companiilor multinaționale are multiple consecințe. Deși cu unele dintre acestea nu se pot mândri, multinaționalele au adus câteva atuuri cardinale statelor națiune: tehnologie, piețe, rețele de distribuție, adică premise de omogenizare economico-socială a lumii și de creare a progresului omenirii. Altfel spus, au schimbat modelele internaționale de a face comerț (conduc aproximativ 40% din comerțul internațional), de a investi, de a produce și valorifica cunoașterea în inovare. 2.3. Globalizarea politică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și, mai aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big Macs la iMacs și Mickey Mouse. Mijloacele prin care a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big Macs la iMacs și Mickey Mouse. Mijloacele prin care a acționat și s-a realizat procesul de globalizare culturală
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ș.a). Concluzie Dimensiunea globalizării culturale este tot atât de importantă în mișcarea de reunificare a spațiului uman și în diminuarea asimetriilor la nivel de glob ca și cea economică sau politică. Varietatea și ineditul formelor care au generat acest potențial de omogenizare a valorilor culturale este prea bogată pentru a lăsa loc disocierilor și comensurărilor precise a efectelor. În plus, aspectele economice și politice interacționează și influențează dimensiunea culturală a globalizării. Astfel, migrarea indivizilor înseamnă implicit și multiculturalism și piețe mai variate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
avea propriul său sistem politic, statul propriu și, ca urmare, libertatea de a-și valorifica forțele și caracteristicile proprii. În procesul complex al globalizării, problema păstrării identității culturale îngrijorează prin două riscuri potențiale majore. Pe de o parte, există pericolul omogenizării culturale, ceea ce înseamnă că lumea ar putea să capete o singură formă de cultură, iar pe de o alta, un pericol acut de dezintegrare cultural-psihologică, atât pentru indivizi, cât și pentru societăți. Ambele riscuri sunt corelate. Provocarea și vulnerabilitatea procesului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conducător, el a fost doar luminătorul, care i-a ghidat pe acești oameni, dându-le o Regulă, la început mai simplă, și apoi mai elaborată, în cea de a doua ei, redactare. În acest fel s-a produs o veritabilă omogenizare socială, la îndemnul lui Francisc după modelul lui Cristos. Scopul vieții este sfințenia, și ea, trece în mod necesar, prin cruce, prin suferință, luptă și renunțare; „nu poți sluji la doi stăpâni”, ne spune Isus, și atunci „Vino și urmează
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lumina sfaturilor evanghelice, a fericirilor predicate pe munte (Mt. 5, 3-12), a virtuților teologale și umane și în cerințele Regulii: ascultare, sărăcie, curăție, unitate și supunere față de Biserică. Adeziunea celor bogați la această mișcare a fost foarte importantă pentru înfăptuirea omogenizării sociale a credinței, deoarece toți au devenit simpli și egali în fața lui Dumnezeu. A fost ca și când vălurile sociale au căzut, și bogații au văzut, dintr-o dată, pe Cristos în săracii care suferă, iar aceștia L-au văzut pe Cristos în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
crescând la 104 membrii, iar pr. Andrei Despina, asistentul spiritual, a predicat emoționant „despre sărăcie”. Congregația Mariană a Bărbaților din București, condusă de către A. Durcovici, a renăscut, însuflețindu-se din crezul său: misiunea de a salva sufletele; s-a reușit omogenizarea grupului (de etnii diferite, ca și de starea socială, culturală etc.) și au fost primiți mulți tineri români și străini. Într-o vreme tulbure, când ideologiile erau extreme (fascismul și comunismul) Congregația a tipărit revista „spiritual-științifică” „Farul Nou” (coordonată de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
punct de vedere, de marile orașe din Vest. Pentru mine a devenit clar faptul că apropierea celor "două lumi" din punct de vedere economic, politic și social duce, în mod inevitabil, și la o apropiere dacă nu chiar la o omogenizare a ceea ce, global, se numește nivel de civilizație, cu toate componentele acesteia. II. "Cunoșteam oameni de mare ispravă din Bielorusia și m-am gândit ca merită încercarea de a ameliora aceste relații între două țări despărțite doar de încă o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
invaziei" valorilor dominante ale timpului, iar aceste valori, deocamdată, sunt cele ale civilizației occidentale. O lume, două sau mai multe? Globalizarea nu este doar o invenție lingvistică, ci un proces istoric pe care nu-l poate stăvili nimeni. Este o omogenizare a valorilor de toate felurile economice, politice, culturale care va face din mapamond un fel de "sat mondial". Așadar, lumea va deveni, în sfâșit, una singură. Oare chiar așa să fie? Și dacă este așa când se va încheia acest
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
romanice, a fost relativ unitară, căci, pe de o parte, avea modelul unei limbi literare unice și un centru cultural, administrativ și militar unic, iar, pe de altă parte, exista un sistem al mișcării de populație care contribuia la o omogenizare lingvistică și culturală a vorbitorilor. În acest context, numai după slăbirea forțelor unificatoare, prin acțiunea sub-stratului și a altor factori, s-a produs fragmentarea latinei în dialecte cu diferențe pronunțate din care s-au născut limbile romanice. A existat desigur
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost modificate după modelul cuvintelor moștenite (prin anolo-gism), încît au căpătat un aspect similar cu acestea. Din aceste motive, limbile romanice prezintă evidente diferențe în modul în care omogenizează sau nu elementele moștenite și cele împrumutate, italiana prezentînd frecvent fenomenul omogenizării (de obicei pe baze analogice), franceza și româna carac-terizîndu-se îndeosebi prin fenomenul dublei articulări, iar spaniola și portugheza ocupînd o poziție intermediară. Pe de altă parte, fenomenul omogenizării și cel al dublei articulări se manifestă diferit de la un caz la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
omogenizează sau nu elementele moștenite și cele împrumutate, italiana prezentînd frecvent fenomenul omogenizării (de obicei pe baze analogice), franceza și româna carac-terizîndu-se îndeosebi prin fenomenul dublei articulări, iar spaniola și portugheza ocupînd o poziție intermediară. Pe de altă parte, fenomenul omogenizării și cel al dublei articulări se manifestă diferit de la un caz la altul în cadrul aceleiași limbi romanice, iar uneori, confruntarea dintre cuvîntul moștenit și cel împrumutat nu s-a putut produce dacă o limbă romanică sau alta nu are elementul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin etimologism) și, pe de altă parte, prin adaptarea lat. mentalis după aspectul cuvîntului moștenit (prin analogism), propunîndu-se mintal în loc de mental. De aici, rezultă că franceza reprezintă un tip
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noctambul, nocturn). În limba italiană situația este însă diferită, deoarece aici grupul -ct nu este acceptat nici în cazul neologismelor, ci este transformat analogic în -tt-, la fel ca în cuvintele moștenite. Se produce astfel în această limbă fenomenul de omogenizare analogică: latte / latteo "lactat", lattasi, lattico, lattasio "lactoză"; notte / nottambulo, notturno. Această trăsătură a limbii italiene de a modifica deseori și elementele radicalului din împrumuturile latine în procesul adaptării și faptul că această limbă romanică a făcut asemenea împrumuturi încă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
director general cu rang social deosebit și de la înaltul funcționar pînă la funcționarul comunal care este gunoier, trecînd prin toată gama de posturi din industrie, din comerț, agricultură și administrație. Cu toate acestea, înmulțirea salariaților nu este sinonimă cu o omogenizare a corpusului social. Este adevărat că, în țările cu economie de piață de pe bătrînul continent, cota veniturilor salariale s-a mărit continuu în detrimentul capitalurilor: în Germania aceasta a crescut de la 55 la 65% între 1950 și 1965, în Marea Britanic
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
multă forță fizică și rezistență decît calificare nu a dus la dispariția din ateliere și din uzine a alienării provocate de munca împărțită pe parcele, în sfîrșit, pentru că, nici acolo unde automatizarea este avansată nu s-a produs atît o omogenizare a condiției muncitorești cît mai degrabă o deplasare și o redefinire a diferențelor. Oricare ar fi situația, nu se poate totuși nega faptul că în mare, s-a produs o micșorare a procentajului muncitorilor manuali și o creștere în aceeași
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sale culturale. În prima jumătate a cărții, Hoggart descrie în detaliu comunități de muncitori britanici care prin tradiție au creat culturi opuse curentului oficial, explicînd apoi cum acestea au fost erodate de dezvoltarea unei culturi naționale și de procesele de omogenizare culturală dirijate de stat, de sistemul educațional și de media. Aceasta a fost, de asemenea, și tema timpurie a unor cercetători influenți pentru studiile culturale britanice ca Raymond Williams (1958-1962) și E. P. Thompson (1963). Începînd cu anii '60, studiile culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre America, Europa și Lumea a treia, tendință reală în prezent. Există totuși curente contradictorii care vizează asimilarea, desființarea granițelor rasiale și culturale, omogenizarea societății și culturii confruntate cu o creștere a rasismului, cu sublinierea diferențelor naționale și culturale, cu o fragmentare acută. Dar Gibson și Baudrillard favorizează o viziune implozivă asupra rasei și culturii, nereușind însă să surprindă în mod clar explozia diferențelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plus, acest moment corespunde unei faze Încă nu foarte avansate de modernizare. Structurile tradiționale, rezultând din secole de istorie, erau Încă vii. Nu aveau să mai rămână așa multă vreme. Peste puțin timp, Începea experimentul comunist: o politică agresivă de omogenizare socială și teritorială. Astăzi, deosebirile — Încă existente — dintre provincii s-au atenuat considerabil. Urbanizarea, pe de o parte, iar, pe de altă parte, emigrarea masivă a unor etnii (germani, evrei, turci) au modificat radical peisajul uman tradițional. 1930 este ultimul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sistematizare a teritoriului, elaborat În anii ’80, prevedea ca fiecărui grup de sate să-i ia locul un mic centru de tip urban (cu blocuri, firește). Se atingeau mai multe ținte: extinderea terenului agricol, „urbanizarea“ completă a României, „colectivizarea“ oamenilor, omogenizarea modului de viață. Proiectul acesta — care părea Într-adevăr operă de nebun — a stârnit proteste indignate În Occident și a contribuit În bună măsură la Încheierea lunii de miere (cam prea mult prelungită) dintre Ceaușescu și guvernele occidentale. Timpul nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cartoful, dar și tot ceea ce e solanacee; adică e vorba tot de o degradare a noului areal. La fel, filoxera ne-a distrus vechile podgorii. “Turismul” speciilor este un proces spontan, care decurge În sensul firesc al creșterii entropiei, al omogenizării. Astfel Încât el așteaptă, În fiecare caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură omul, conștient ori inconștient. Și iar ajungem la ideea de om-instrument al naturii. Exemple? Scaiul a venit adus inconștient, din stepele Rusiei, agățat de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sub variate aspecte între sat și oraș, existența unui conținut diferit și a unor manuale diferite nu se justifica; ele nu puteau duce decît la adîncirea, în mod artificial, a acestor deosebiri, la unilateralizarea cunoștințelor elevilor, la împiedicarea procesului de omogenizare culturală a societății românești. Că teoria celor "două tipuri de copii" nu putea duce la aplicații de anvergură ne-o dovedește chiar Gabrea. În esență, propunerile sale s-au redus la elaborarea unor manuale diferențiate, în special a unor abecedare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de 18% din populația adultă care s-a Înscris În PCR, i-a făcut inima lui Gutman să o ia la galop de bucurie deoarece acesta fusese și scopul constituirii CDE: comunizarea completă a evreimii românești care ar fi permis omogenizarea definitivă a populației, spre un mai bun și extrem de eficient control. Responsabilul reiterase statistica alogenilor de religie mozaică și faptul că Încă mai trăiau la Huși și Răducăneni „...500 de familii cu aproximativ 2.200 de suflete” ceea ce ne face
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]