2,025 matches
-
lui Alensis De Nobilis, timpul, spațiul și cotidianul ca forme ale percepției interne și externe par cheile misterioase care deschid porțile grele și argintate ale visului. Poetul devine taumaturgul în sarcina căruia cade oficierea minunilor transpuse în poezie. Unele construcții onirice au ziduri tot atât de masive, precum lumea în starea de veghe, gândirea fiind sinonimă cu existența, această stare o găsim în „Perfuzii cu lacrimi”. În aceste două volume descoperim un poet al transimaginarului, pentru el cuvântul este vehicol poetic, care transportă
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
Articolele Autorului *Alexandru Bărcănescu, “VII”, Editura “Art Creativ” Arborele genealogic al familiei Marian este cu siguranță un oleandru, într-atât de frumos se deschid pe el buchetele, fiul și tatăl, flori din același copac așadar, scriind poezie deopotrivă. Prin definitie onirica, cifra 7 înseamnă bunăstare, succes, onoruri. Voi fi visat-o și eu cândva, azi sunt în măsură să fac onorurile, să salut un tanar talent: „Ole, Andru!” Un volum de versuri care mă uimește prin consecventă stării de bine pe
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
expuse și exprimate poetic sau sunt doar creația persoanei poetice, dar și ale scriitoarei însăși căci volumul de poezii se deschide astfel: “I was the maker of the dreams I dreamt.”/ Trans. “Am fost făuritorul viselor visate.” De la ludic la oniric, de la eros la tanatos, cititorul călătorește împreună cu persoana poetică ce este deschisă, sinceră, generoasă dar și vulnerabilă în același timp, lucidă și erudită dar și jucăușă și ironică, când inocentă când cu experiență, întotdeauna cosmopolită, rafinată, sofisticată, mereu sensibilă dorind
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
har.pă dar din ploaia de literi ce se plimbă în șoapte faceți drumuri de negre ascunzișuri de fapte pe poteci de simboluri prin metafori de semne călcați greu printre ramuri de nespuse bless.teme cu magia de vise prin onirice porți vă închideți privirea în maya.șele sorți vă plimbați pe himere prin coclauri de frică umbre vagi și oglinde ce puterea o strică din abysul oniric labirintul de cârpă ridicați-vă toate pe genunchii de sticlă cu mâini albe
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
călcați greu printre ramuri de nespuse bless.teme cu magia de vise prin onirice porți vă închideți privirea în maya.șele sorți vă plimbați pe himere prin coclauri de frică umbre vagi și oglinde ce puterea o strică din abysul oniric labirintul de cârpă ridicați-vă toate pe genunchii de sticlă cu mâini albe curate faceți palmele rugă și strigați mai departe ca din Cer să v-audă doar în Logos cu mintea evadând din lumi.ne nașteți Versul de Aur
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
al fericiri pe pământ/ Rodi-voi sentimente ce alină./ Iubirii cu iubire voi răspunde, / Extaz voi dărui eu, Dorador,/ Lăuntric dor ”l-îngemănând cu dor,/ Brodând fior din lacrime rotunde. / O, Creator al celor întâmplate,/ Brinda-voi pentru Tine și părinți, / Onirică-i fiirea-mi, Tu m-alinți,/ Credinței Tale, Calea, voi străbate”. (Boboc al fericirii, pag.3). M-am oprit asupra acestui acrostih (TONI GABRIEL BOBOC) și, l-am și reprodus, întrucât acesta e, în același timp, și un legământ față de Dumnezeu
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CAUT ROȘUL MACILOR Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă trezesc și buimacă privesc aripile rămase din zborul oniric, sunt încă ude de lacrima regretului venit cam târziu și înțeleg că trebuie să caut roșul macilor din lanul cu grâu pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice
CAUT ROȘUL MACILOR de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375669_a_376998]
-
trăirilor mai profunde ale posibilului cititor. Pare că încep de multe ori bine, adică abordarea ideii în sine, pentru a mă pierde la următorul rând în sentimentalisme ieftine, nostalgii fără un obiect limpede sau chiar neobiectivate, nefundamentate nici măcar în plan oniric și multe alte locuri comune. Fiindcă G. îmi dă știre pe mail că peste „baltă” este cald în exces, iar aici plouă deci, carevasăzică suntem în „contradicție meteorologică”, suntem siiți de mama-natură să stăm la „acioală” și să sporovăim...Ieri
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
ne propune o realitate diferită de a existenței banale, cotidiene. Pentru a crea acest univers fabulos, pictoriță apelează la cunoștințele ei de astrologie, de cabala, de metafizică și alte filozofii alternative. Pictura, cu elemente de suprarealism, de realism magic și oniric, se combină în mod firesc cu modernismul artei vizionare. În această optică, în care abundă simboluri, mituri, elemente biblice, conotații actuale, forța și inteligentă, ni se prezintă o lume fascinantă, reală și ireală concomitent. Lucrările ne propun o vedere focalizată
PICTURI NEUZUALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362240_a_363569]
-
în timp și spațiu, abordând teme ca: deschiderea într-un spațiu transcendent, transfigurarea edenică a realului, răsturnarea cronologiei, oprirea timpului, ieșirea din timp și spațiu, accelerarea timpului biologic, problema timpului, stăpânirea ritualică a timpului, irealitatea lumii (viața ca vis), fuziunea oniricului cu realitatea și visul; al treilea capitol cuprinde simbolistica camerei Sambô; iar capitolul al patrulea vizează o analiză psihologică a sindroamelor care intervin, aceasta pentru. Despre elementul irațional din ideea divinulni și despre relația lui cu raționalul, în românește de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Andronic însuși, animalul htonic reprezintă aici legătura cu o altă dimensiune, sacră. Toate personajele implicate se află într-o stare de semitrezie, între vis și veghe, într-un stadiu de inițiere în supranatural, care amintește de experiențele mistice, de „timpul oniric“ al aborigenilor australieni, descris și analizat în lucrările sale de istorie a religiilor, în plus, exorcizarea șarpelui amintește de fachirii indieni, văzuți de autor în India, de unde vine și cuvântul sanscrit „sarpe“, având corespondentul românesc „șarpe“. Acesta „era un șarpe
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
creații este insula, iar apa simbolizează suma universală a virtuților; cufundarea în apă, simbolizeaza regresiunea în preformal, în vreme ce ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestării formale, așadar Dorina va săvârși atât regresiunea, cât și repetarea cosmogoniei. În existența sa onirică, ea va trece dincolo: „Dorina privi șirul acela de odăi, care parcă o despărțeau de un alt tărâm, fără tristețe. Încet i se ștergeau din minte ultimele amintiri. Într-adevăr, acum înțelegea și ea că a trecut vreme multă de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cineva sună, dar nu vorbește, fapt ce întărește ideea de nesiguranță a acțiunilor: „Târziu așeză receptorul în furcă și adăogă: Nu e nimeni! Nesiguranța este sugerată și prin punctele de suspensie din final, care poate avea interpretări multiple. 2. Conversiunea onirică a realității: a) irealitatea lumii (viața ca vis) în: Șanțurile și Ivan, unde se pornește de la o realitate istorică, războiul, însă tratarea faptelor este simbolică. În Ivan, naratorul folosește procedeul „trecerii din vis în vis“. Astfel, există confuzia a două
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
șoferul, slujitorii lui Budge, apoi Budge contestă existența evenimentelor. „Marea noutate pe care o aduce Mircea Eliade în romanul românesc constă în substituirea epicului cu fascinația ideilor, cu dimensiunea ontologică“32. b) Visul, în: Șarpele. Aici, Dorina, în existența sa onirică, va trece dincolo: „Dorina privi șirul acela de odăi, care parcă o despărțeau de un alt tărâm, fără tristețe. Încet i se ștergeau din minte ultimele amintiri. Într adevăr, acum înțelegea și ea că a trecut vreme multă de atunci
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
prin intermediul dragostei, transformand pofta de sânge în poftă de dragoste. Ea este cea care la vârsta de 19 ani a fost omorâtă, însă portretul acesteia va avea în continuare o influență malefică asupra celor din preajma lui. Christina apare în existența onirică a lui Egor: „parcă venea din «afară», din altă lume“. Ea va rosti cuvinte ce-l vor speria pe Egor: „de când te aștept, șopti din nou domnișoara Christina, de când aștept un bărbat ca tine, un bărbat frumos și tânăr...“ Egor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dușmanii imaginari sau putând prezenta fugi care-l angrenează; acest delir este deosebit de imaginile de vis normal, la care subiectul asistă pasiv. Egor, personaj central în Domnișoara Christina, se luptă, aparent în timpul somnului, cu strigoiul, căci Christina apare în existența onirică a lui Egor: „parcă venea din «afară», din altă lume“. Egor, însă, va crede că totul se întâmplă, doar, în vis: „ce bine că toate lucrurile astea se întâmplă în vis “, gândi el, și „începea să se mire că stă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
inventeze diferența și riscă mult; scriitori, pictori și sculptori se protejează. Ordinea științificului este respinsă și aceasta este prima lovitură dată în față ideologiei oficiale care monopolizează planul și știința. Dumitru Țepeneag, inițiatorul unui grup care își atribuie numele de "oniric", explică: "Acești ani, 1959-1964, au fost pentru noi ani "de sertar" (la a publica nu se gîndea nimeni!), dar și de gestație teoretică. În această perioadă, Dimov și cu mine am găsit, dacă nu chiar formulat, principalele trăsături ale onirismului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceea ce ne deranja în suprarealism era pretenția acestuia de autenticitate, înclinația spre psihanaliză, aerul său pseudoștiințific. Esențialul, ce mai!" Grupul are o ambiție: nu să facă vise, ci să le producă. La sfîrșitul lui 1964, ajutat de Miron Paraschivescu, grupul oniric publică cîteva texte. În 1968, acești scriitori vor face o încercare de a obține o revista proprie. Sînt oniriști Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Emil Brumaru, Sorin Titel și Virgil Tănase... Țepeneag exprimă conduita care ține în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
uitat în care ideile dorm: Când a născut Dumnezeu cântecul vânturilor, / gândirea stâncilor, ca omul ce va privi la ele / din ele să formeze ideile sufletului său" (Genaia). Are dreptate Jean-Pierre Richard în Poezie și profunzime, când vorbește despre "funcția onirică" (p. 55) importantă a stâncii: la Eminescu ea provoacă cele două nivele de realitate: "lumea-nchipuirii" "alta-i lumea de aievea" pe care "scaldul" "faur" le dezvrăjește ("Rupe valuri'le d-imagini") ca să poată pricepe, identifica pe cel care "scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
instalații, narațiunea non-lineară, arta în era post-biologică etc. etc. Estul Europei, evident, ruda săracă. Au fost prezenți totuși un rus care este de fapt kazah, un praghez care este austriac și un arădean, chiar din Arad, acesta cu titlul aproape oniric: "La ce visează tinerii pixeli". Nu-mi dau seama atunci cînd mi se face dor de un Tintoretto și mă reped la Muzeu să-l văd, sau de scumpul de Craiu, și tot acolo mă reped dacă sînt un retardat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dreams, translated by R.F.C. Hull, Bollingen Series, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1974 [from The Collected Works of C.G. Jung, volumes 4, 8, 12, 16; Bollingen Series XX] 33. C.G. Jung, Opere complete, vol. 12, Psihologie și alchimie, Simboluri onirice ale procesului de individuație, Reprezentări ale mîntuirii în alchimie, Teora, București, 1998 [titlu original: Psychologie und Alchemie, Walter-Verlag AG, Zürich, 1972/1944] 34. Johannes Kepler, Prodromus Dissertationum Mathematicarum Continens Mysterium Cosmographicum, Tübingen, 1596 35. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aici traiectorii pe distanțele dintre cele 4 sfere "haotice" (cei 4 Zoa, fiecare cu cîte 4 porți, ce sînt dispuse în cele 4 puncte cardinale), adică dintre sfera fizică, materială [Generare și Ulro], sfera spirituală [Eden] și sfera intermediară, psihoidă, onirica [Beula]. Aici este vorba, așadar, nu doar de zboruri planetare, ci și de zboruri spirituale, psihice, onirice, inițiatice, șamanice, etc. De asemenea, este vorba de traiectorii pe distanțele dintre Centru și Circumferință, dintre Zenit și Nadir (cf. structura Golgonoozei), si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce sînt dispuse în cele 4 puncte cardinale), adică dintre sfera fizică, materială [Generare și Ulro], sfera spirituală [Eden] și sfera intermediară, psihoidă, onirica [Beula]. Aici este vorba, așadar, nu doar de zboruri planetare, ci și de zboruri spirituale, psihice, onirice, inițiatice, șamanice, etc. De asemenea, este vorba de traiectorii pe distanțele dintre Centru și Circumferință, dintre Zenit și Nadir (cf. structura Golgonoozei), si, probabil, implicit, dintre Soare și Pămînt [caz neinclus între cele cinci cazuri corespunzînd celor cinci corpuri "platonice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e un loc sigur și propice creației, datorită geniului maestrului Ludovic L. care "face pe toată lumea fericită". Umorul de cea mai bună calitate (și cum să nu te amuzi cînd autorul însuși citează din "Postumele" proprii, cînd se teoretizează "crima onirică" sau cînd, de pildă, se lansează o nouă dilemă din care nu putem ieși: "Alibaba cel din poveste a fost un personaj pozitiv sau, chiar dimpotrivă, negativ. A fost el un tîlhar, un haiduc, un filantrop sau un capitalist veros
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cârciumă. Chiar dacă nu l-a cunoscut în carne și oase, până în momentul crimei, pe I.R.. Așa că, atunci când s-a trezit față în față cu I. R., toate umilințele acelea au devenit realitate. "Acesta este cel mai evident caz de crimă onirică, adică fapta unui individ pe lângă care poți trece de o mie de ori, fără să-ți atingă și un fir de păr, dacă nu l-ai umilit în vis. Iată, deci, că S. S. este un criminal nepericulos pentru societate!" (Puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]