5,154 matches
-
nu trebuie să lipsească inspirației noastre perene, ci trebuie să se regăsească emblematic în principiul nostru călăuzitor în reală gândire și tradiționalism specific zonei noastre geografice. Acesta, în opinia autorului, după cum rezultă din inima lucrării sale, ar face legătura concepției ontologice vechi, cu cea modernă, către Cosmic. Adevărat, nu este o lectură de noapte, fie în vocația lui Homer, Ovidiu, Platon, Socrate și Pytagora. Nici în așteptarea Luceafărului sau a Afroditei, ori a lui Flaubert sau Tolstoi, nici cea de criză
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
despre orice mișcă-n univers, pornind din atemporalitate, de dincolo de Zidul lui Planck, de 10 la puterea minus patruzecișitrei de secunde, dincolo de Big Bang, din haos, din absolut, o poezie antropologică, a existențialității din micro și macrocosmos, în altă ecuație, - ontologică. Nu voi numi nici pe poet, nu voi menționa nici poezie, aș face, cred, o gafă de neiertat. Cum s-a scris? Fondatorul Academiei Române, - I. H Rădulescu afirma la vremea aceea: ,, Scrieți, băieți, scrieți, orice, numai scrieți”. În anul de
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
care o caracterizez prin fraza lui McLuhan:Istoria exprimă condiția regeluiOedip din Teba. Teba era societate tribală și când regele și-a propus să-i caute pe responsabilii mizeriei și dezordinii, a descoperit că el însuși este criminalul. În termeni ontologici istoria umanității redescoperită în acest Dicționar este o stare de negativitate care nu este o stare de deformare a esenței reale a evenimentelor, ci esența însăși. În termeni socio-istorici, aceasta înseamnă că, în general, un conflict, un război, etc. nu
ISTORIA VĂZUTĂ CA UN SUMUS DE AGRESIUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351094_a_352423]
-
e una cunoscută de el, grație divinității, din plin. O dezlegare spirituală, am putea spune, de toți și de toate nu în cer, ci aici, pe pământ, de ghionturile durerii mute strânse laolaltă în greaua de sensuri matrice a verbului ontologic a fi... De câte ori încerci să te apropii de esență, aproape întotdeauna ești dominat de sentimentul neputinței. Acela de a nu fi în stare să atingi cu propriile tale mâini parcă sâmburul viu al indefinibilului substrat abscons al clipei inițiale a
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
din partea studenților într-un entuziasm comun. Locuind de mulți ani la Lugano, împreună cu iubitul său fiu, campionul de șah Vladimiro Paleologu, ea a dat la lumină câteva lucrări de mare profunzime și valoare perenă. Astfel, cartea sa „Eminescu și abisul ontologic” prefațată de Nicolae Steinhardt și apărută la Aarhaus în 1988 a fost reeditată la București în 1994 de către „Editura Științifică” și apoi la Editura „Augusta” din Timișoara în 2007, fiind primită cu multă prețuire de-a lungul timpului de către spiritele
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
creeze un scenariu liric original: “Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de întuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri,“ ( Farmec viu). Jocul dintre sacru și profan, din poemele Marinelei Preoteasa, dă un aer de coerență ontologică, în care luciditatea și revelația se amestecă în chip miraculous: “Ne răzvrătim în clipa disperării,/ în lumea asta ce a mers și ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
fundamentală a lui Platon - la care filozoful a ajuns prin propria lui metodă de analizare a lucrurilor, fenomenelor și a rezonanțelor acestora în viața noastră cotidiană (că, la ce altceva s-ar raporta filosofia ?) - este Ideea ! Din punct de vedere ontologic, Ideea este, în esența ei interiorizată, eternă și inepuizabilă. Eu nu am demența de de a-l contrazice pe Platon și de a intra într-un conflict de idei cu „ Phèdre ”, cu „ Phedon ”, cu „ Menon ” și cu atât mai puțin
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
invitat la „ Banque t”. Atac însă la Republique pentru că, ce facem cu l'experience ? De unde altundeva să ne vină Ideea , cea gândită ca o sumă de fațete ale realității ? Cum îmbrățișăm ideea asta ? În fața realității trebuie să umblăm la ordinea ontologică. Trebuie să aliniem conceptele fundamentale ale gândirii, până vom ajunge la capătul capătului caracterului ei experimental. A uita și a nu uita nu încetează niciodată. Imaginea lucrurilor, faptele, gândurile și, de ce nu, și ideile ne vin de undeva și sunt
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
scrierile lui Origen și Evagrie , însă ar fi greșit să spunem că el ar aparține școlii „evagriene“. La Evagrie distincția dintre praxis și theoria este clară, ele sunt perfect separate. La Sfântul Ioan ele nu se află într-o diferență ontologică radicală. Pentru el, praxis-ul și theoria sunt interdependente, sunt două aspecte ale aceleiași realități, așa cum este și cazul raportului dintre pocăință și teologie, dintre dogmă și morală. Sfântul Ioan Scărarul spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
izvorăsc intenția, voința și primul impuls, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur . Acesta este Cel Care lucrează „totul în toate”(ICor.12,6) prin Fiul în sinergie cu Sfântul Duh.Viața creștină se trăiește la un nivel duhovnicesc și ontologic care este harismatic și divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu-omul . Cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă creației în Iisus Hristos. Desăvârșirea nu este etică, ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
creștină se trăiește la un nivel duhovnicesc și ontologic care este harismatic și divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu-omul . Cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă creației în Iisus Hristos. Desăvârșirea nu este etică, ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeiesc și mântuitor. Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
o nouă realitate, adică o nouă creației în Iisus Hristos. Desăvârșirea nu este etică, ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeiesc și mântuitor. Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
un prototip moral, ci Unul dumnezeiesc și mântuitor. Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon, Hristos nu este un prototip etic, ci Adevărul ființial al Dumnezeirii Care Și-a asumat natura omenească în întregime. Urmează abordarea subcapitolului despre Experiența Harului Părintesc ce implică trăirea într-o relație duhovnicească căci “Spiritualitatea ca
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
morala binelui și cu pregătirea judecăților intelectuale. Astfel, este un fapt esențial că filozofia este pusă în corelație și cu chestiunea trăsăturilor morale în sensul arhietipurilor firești. Deci, morala nu se încadrează numai în competența alegerilor personale și a normelor ontologice ale neamului omenesc. Prin urmare, orice formă de educație va fi dată tinerilor corespunde cu vocația antropologică , numai dacă păstrează ca criteriu esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe care le-a pus Cuvântul Dumnezeiesc. Dezvoltând problema pe un temei concret
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
creștinism. Iisus Hristos nu a fost un simplu învățător, ci Arhetipul Mântuirii, Însuși Mântuirea. „Iisus Hristos nu este pentru om un principiu exterior de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic” . Hristos n-a învățat nici dogmatică, nici morală, ci S-a oferit pe Sine, trupul Lui și sângele Lui „pentru viața lumii”. Dintr-un Sine răstignit pentru iubirea omenirii curge viața veșnică a Bisericii. De aceea Biserica este plină de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia este taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune niveluri înalte de viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor . Dar aceasta nu înseamnă deloc că țelul nostru final nu trebuie să se orienteze spre această direcție, sau că lucrarea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
115-129), unde se prezintă faptul că doctrina despre creație la părintele G. Florovsky se sprijină pe gândirea Sfântului Atanasie cel Mare și este centrată pe trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii , participarea (metousia) la viața și darurile divine, îi fac pe oameni
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
sunt sfinții/modelele, iar cei dintâi cetățenii. Căci în memoria posterității un sfânt rămâne veșnic un om de referință, iar un om egoist ca un cetățean oarecare. Problema răului, una dintre cele mai dificile socoteli teologice, căci este un „pericol ontologic”, G. Florovsky o așază dincolo de filosofic în scripturistic, anume în opoziția față de Dumnezeu. Avea dreptate Origen că răul este un plictis din prea plinul de bunătate cu care Dumnezeu a vrut să umple lumea. Și în Rusia, România, Grecia, Serbia
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
de părintele G. Florovsky, stă Părintele Dumitru Stăniloae, care preferă pentru definirea Bisericii expresia „Trupul mistic al lui Hristos în Duhul Sfânt”. Dimensiunea ecleziologică primită de cosmologie demonstrează că lumea nu este o„umbră”, o iluzie, ci are un „loc” ontologic, își are propria consistență. Apoi acea teologie a grijii: responsabilitate și coresponsabilitate față de natură, de semeni și necondiționat față de Dumnezeu. Rolul nostru este și acela de a face simțită prezența lui Dumnezeu în lume. Aici se găsește și natura și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
să participe la tainele și viața Bisericii. Comunitatea eclezială nu este un organism modelator-etic“, ci „trupul mântuirii”. Scopul vieții creștine este cultivarea vieții în Iisus Hristos și acest fapt se realizează prin tenacitate și prin raportarea vieții morale la nivelul ontologic, prin comunicarea Sfântului Duh. Biserica este, după cum spune Geoarge Florovsky, locul și modul prin care Dumnezeu împlinește planul mântuirii în mijlocul umanității. Biserica în „plenitudinea vieții și a existenței” , este misterul, însăși taina a Creștinismului, creația cea mai nou altoită în
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
viața noastră foarte destabilizată și bulversată, din punct de vedere psihic și duhovnicesc, ajungând, cu adevărat, la păcat dar chemați fiind să-l depășim pe acesta prin pocăință și autoconștiință. Demersul nostru în această lucrare este acela al căutării „sensului ontologic pe care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața morală a omului, eticismul exterior, formalist, ci unirea, comuniunea cu Dumnezeu, împărtășirea cu
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
social și politic, reprezintă una prin excelență metafizică”, ducând, într-adevăr, la o deteriorare și la o compromitere a conștiinței. Așadar, Sfinții Părinți ai Bisericii ne demonstrează în această lucrare că „viața creștină se trăiește la un nivel duhovnicesc și ontologic, care este harismatic și divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu - Omul”. De ce așa și nu altfel, întrucât „cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă ființialitate a creației, o creație nouă în Iisus Hristos, fiindcă desăvârșirea
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
divino-uman, după modelul lui Iisus Hristos, Dumnezeu - Omul”. De ce așa și nu altfel, întrucât „cu Iisus Hristos se introduce o nouă realitate, adică o nouă ființialitate a creației, o creație nouă în Iisus Hristos, fiindcă desăvârșirea nu este etică ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeisc și mântuitor”. Una din observațiile esențiale ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Iisus
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
fiindcă desăvârșirea nu este etică ci ontologică. Iisus Hristos nu este un prototip moral, ci Unul dumnezeisc și mântuitor”. Una din observațiile esențiale ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]