1,694 matches
-
aceea, individul trebuie s] evite orice activitate (în special cea politic]) care ar duce la epuizarea energiei vitale qi înainte de momentul stabilit de sus. Viața reprezint] un ordin divin de autoconservare, deci o datorie. Mencius a preluat ideile celor doi oponenți ai s]i cu privire la necesitatea unor condiții naturale sau divine care s] constituie baza unui tao social, convențional. El a sustinut faptul c] îndrumarea divin] îmbrac] forma unor sentimente sau inclinații înn]scute spre comportament. Acestea nu sunt simple predilecții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argument puternic pentru a le evita (având în vedere c], în caz contrar, epitetul „rușinos” ar fi inutil). Dar el se confrunt] cu opinia potrivit c]reia a se comportă nedrept este cel mai bun lucru pentru agent, pe care oponentul lui Socrate îl consider] a și mai important. Într-adev]r, Socrate reușește doar s] îl conving] la final, demostrându-i - prin mijloace necinstite - c] epitetul „rușinos” trebuie, la rândul s]u, înțeles în același sens. Regulile drept]ții, din aceast] perspectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar exist] mereu situații în care drepturile unui individ ar trebui s] fie inc]lcate; de exemplu, nu ar fi corect s] se refuze trimiterea în închisoare a unui om nevinovat dac] prin aceasta s-ar împiedica un holocaust nuclear. Oponenții lui Ross ar susține c], desi așa ar trebui s] proced]m într-un astfel de caz, acțiunea în sine ar fi nefast] într-un mod pe care Ross nu l-ar putea percepe. Pentru el, orice motiv care st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține c] indiferent de valorile pe care le adopt] un agent individual sau instituțional, reacția cea mai apropiat] este aceea de promovare a acestor valori. Agentul ar trebui s] respecte valorile respective, deci s] le promoveze. Pe de alt] parte, oponenții consecințialismului afirm] c] cel puțin câteva valori se cer a fi respectate, indiferent dac] ele sunt sau nu promovate ulterior. Adepții consecințialismului percep relația dintre valori și agenți că pe una de natur] instrumental]: agenților li se cere s] efectueze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Adepții consecințialismului percep relația dintre valori și agenți că pe una de natur] instrumental]: agenților li se cere s] efectueze orice acțiune care are proprietatea de a promova o valoare desemnat], chiar și acțiuni care nu reușesc s] o respecte. Oponenții consecințialismului v]d relația dintre valori și agenți că pe una neinstrumental]: agenților li se cere sau cel puțin li se permite că acțiunile întreprinse s] exemplifice o valoare desemnat], chiar dac] această duce la o realizare general] mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] utilitaristul se așteapt] că îndr]gostiții s] își selecteze și s] își monitorizeze avansurile referindu-se la acest scop abstract. Protestul adepților teoriei non consecințialismului fâț] de acest r]spuns const] în negarea faptului c] el este valabil pentru oponenții lor. Ei susțin, spre deosebire de adepții teoriei consecințialiste care consider] c] alegerile unui agent sunt sau nu justificate de promovarea anumitor valori, atunci adeptul susține c] agentul moral - agentul care vrea s] se justifice - nu ar trebui s] st]ruiasc] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] exist] anumite valori care pot fi numai promovate și altele care pot fi numai onorate. Exist] trei aspecte în care consecințialismul se dovedeste superior în ceea ce privește simplitatea. În primul rând, adepții teoriei consecințelor susțin o singur] abordare a valorilor, în timp ce oponenții lor susțin dou]. Ei cred cu ț]rie în faptul c] anumite valori trebuie onorate, măi degrab] decât promovate; este cazul valorilor asociate cu loialitatea și respectul. Fie c] acționeaz] sau nu în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord cu faptul c] alte valori trebuie promovate; de exemplu, prosperitatea economic], igienă personal] și siguranța instalațiilor nucleare. Astfel, adepții consecințialismului folosesc o singur] axiom] asupra felului în care valorile justific] alegerile, iar oponenții lor folosesc dou]. Teoria non-consecințialist] este și mai complicat], din cauza stilului s]u ad-hoc. Adepții ei identific] anumite valori care trebuie onorate mai degrab] decât promovate. Ei nu explic], ins], de ce anume justificarea provine mai degrab] din onorarea și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu este luat], de obicei, în calcul de c]tre oponenții teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate, dar ea se prezint] într-o form] neexplicat]. Al treilea aspect în care consecințialismul câștig] la capitolul simplitate se refer] la corespondență cu viziunile noastre standard asupra cerințelor raționalit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate, dar ea se prezint] într-o form] neexplicat]. Al treilea aspect în care consecințialismul câștig] la capitolul simplitate se refer] la corespondență cu viziunile noastre standard asupra cerințelor raționalit]ții; oponenții teoriei consecințelor se afl] în conflict cu aceste viziuni. Agentul aflat în fața unei valori este într-o poziție similar] unui agent preocupat de un bun personal, ca, de exemplu, s]n]tatea, venitul sau poziția social]. Analizând situațiile din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoare mai mare. Și dac] o anumit] opțiune pare a fi o soluție cu mai mari șanse de reușit] decât o altă care implic] aceleași valori, atunci aceasta este cea mai bun] alternativ] pentru mine. Pe ce se bazeaz] atunci oponenții teoriei consecințelor? Bineînțeles, ar trebui ca adepții ei s] aib] un r]spuns pentru aceast] întrebare și s] ofere o explicație pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci aceasta este cea mai bun] alternativ] pentru mine. Pe ce se bazeaz] atunci oponenții teoriei consecințelor? Bineînțeles, ar trebui ca adepții ei s] aib] un r]spuns pentru aceast] întrebare și s] ofere o explicație pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații care trebuie incluse într-o astfel de explicație. Prima dintre ele a fost deja sugerat] în acest eseu. Se pare c] oponenții consecințialismului se concentreaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații care trebuie incluse într-o astfel de explicație. Prima dintre ele a fost deja sugerat] în acest eseu. Se pare c] oponenții consecințialismului se concentreaz] pe deliberare, măi degrab] decât pe justificare. Observând c] este adesea contraproductiv s] deliberezi în leg]tur] cu promovarea unei valori implicate în acțiune - o valoare precum loialitatea sau respectul - ei conchid c] în asemenea cazuri, alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ale membrilor s]i. Colectivitatea trebuie s] aleag] astfel încât valorile s] fie promovate, iar individul trebuie s] aleag] în așa fel încât valorile s] fie promovate dac] toți ceilalți ar face aceeași alegere. Aici, ca și în cazul anterior, oponenții teoriei consecințelor își motiveaz] poziția chiar prin intermediul acestei teorii. Aceasta nu înseamn] c] cele dou] curente sunt compatibile. Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] curente sunt compatibile. Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832); ed. H.L.A Harț (London: Weidenfeld, 1954). Bradley, F.H.: Ethical Studies (1876); (Oxford: Clarendon
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832); ed. H.L.A Harț (London: Weidenfeld, 1954). Bradley, F.H.: Ethical Studies (1876); (Oxford: Clarendon Press, 1962). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (New York: Don Press, 1966). Bibliografie suplimetar] Adams, R.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nivelului exploat]rilor miniere? În primul rând, ar trebui aprobat] exploatarea minier]? Cum poate fi g]sit r]spuns la aceste întreb]ri de natur] etic]? Bineînțeles, atât dovezile empirice sau, cât și cele practice au rolul lor. Spre exemplu, oponenții exploat]rilor miniere argumenteaz] c] acestea polueaz] râurile, otr]vesc fauna acvatic], pun în pericol specii de animale și dezechilibreaz] ecosistemele. Aceast] împotrivire fâț] de exploat]rile miniere are la bâz] argumente empirice, argumente care expun consecințele prezente și viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s]-si defineasc] oponentul că susținând poziția cea mai extrem] posibil. În timp ce aceasta ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de relativismul moral normativ: mult] ardoare și identificare frecvent] a oponentului cu cea mai extrem] poziție posibil]. iii. Relativism normativ Cea mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac] s] accepte propriile lui valori. O astfel de definiție a relativismului normativ este dat] de obicei de oponenții s]i, deoarece este o poziție care nu poate fi ap]rât]. Ea cere propria condamnare a celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se refer] numai la propriet]ți și adev]ruri nemorale. Naturaliștii cred c] acest lucru este posibil; intuiționiștii, dimpotriv], consider] c] asemenea definiții sau explicații nu pot cuprinde sensurile cuvintelor morale. De reținut ar fi c] disputa dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii corespunz]toare. Categoriile propuse pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contribuția la buna sa funcționare și care au drepturi depline relativ la păstrarea sau nu a anumitor informații). Cel mai cunoscut exemplu de site wiki este Wikipedia, care, la această dată, este cea mai mare enciclopedie on-line din lume. Spre nemulțumirea oponenților săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect prezentate, dar, din nefericire, există și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contribuția la buna sa funcționare și care au drepturi depline relativ la păstrarea sau nu a anumitor informații). Cel mai cunoscut exemplu de site wiki este Wikipedia, care, la această dată, este cea mai mare enciclopedie on-line din lume. Spre nemulțumirea oponenților săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect prezentate, dar, din nefericire, există și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]