789 matches
-
știu să lupte pentru libertatea lor și sunt dezinhibate. Cei zece florentini „se întorc în oraș așa cum l-au părăsit: angajați într-o luptă continuă cu acele conflicte care îi chinuie. Poate au revenit acasă mai înțelepți, probabil mai puțin optimiști în legătură cu abilitatea de a cuceri forțele intrinseci, dar nu s-au întors acasă învinși. Decameronul nu este o descriere a eșecului povestitorilor de a-și menține propria onestà, cum nu este nicio reprezentare a triumfului grupului asupra forțelor distructive reprezentate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
omului să ducă mereu o luptă cu sine Însuși: „Mărginit prin natura sa, infinit În dorințe, omul este un zeu căzut care-și amintește de cer.” (A. de Lamartine) În această luptă a omului cu el Însuși, trebuie să fim optimiști: „Oricît ar fi de păcătos omul tot are Într-Însul un dram de căință.” (M. Sadoveanu) ”Căința” a fost Însuși crezul de existență al marelui Dostoievski: „Conștiința vieții prețuiește mai mult decît viața”. Întreaga operă literară a lui Dostoievski demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cum funcționează sistemele seriale, calculatoarele pe bază de cuante le efectuează simultan. Deocamdată, s-au realizat doar calculatoare mici, dar, când se vor realiza sisteme foarte mari, actualii algoritmi de criptare vor fi într-un real pericol. În același timp, optimiștii văd partea frumoasă a lucrurilor: sistemele de criptare vor fi mult mai performante, dispunând de astfel de calculatoare. Deja, teoretic, s-au realizat sisteme de criptare într-un astfel de mediu. Calculatoare bazate pe molecule ADN. Leonard Adleman, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
am spus mai sus ne încurajează să mergem mai departe, deoarece elementele străine care se amestecă în constituirea gândirii devin și surse de false judecăți. Astfel, trăsăturile noastre personale ne modelează dispozițiile afective. Unii sunt temători, alții temerari. Pesimiștii și optimiștii văd lumea altfel. La fel se întâmplă cu puritanii, cu justițiarii, cu cei intransigenți sau cu cei toleranți. Ambițioșii sau oamenii de carieră tind să emită alte păreri decât oamenii care se mulțumesc cu propria soartă. Chiar și simpla aparență
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Rece. Ceea ce reprezintă o anomalie pentru ordinea emergentă sunt mai puțin atacurile de la 11 septembrie și mai curând dominația americană continuă în sistemul internațional, care a avut tendința de a prevala pe parcursul anilor 1990. Totuși, alți comentatori sunt mai puțin optimiști în privința consecințelor unipolarității. Este relativ simplu să găsim referințe în literatura existentă, care să afirme că un atac terorist de tipul celui de la 11 septembrie era posibil asupra teritoriului SUA. Prin contrast, sfârșitul Războiului Rece a fost într-adevăr neanticipat
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și direct cu care aborda oamenii, în locul acela, departe de casă, ne-a făcut să ne salutăm ca doi vechi prieteni. Era ceva fascinant în toată persoana sa, zâmbea aproape tot timpul. Nu cred să-l fi văzut altfel decât optimist, găsind răspuns la orice și ieșind relaxat din orice situație încurcată. La Stromboli, în marea aia caldă, limpede, cu pești colorați unduindu-se printre pietrele negre, mi-a fost rușine când s-a arătat mai mult decât mirat: cum să
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
bine, sau anarhică, ceea ce asemenea nu e bine. Amîndouă stările acestea sînt barbare, exclud orice cultură, orice civilizație. Nu este știința psihologiei atît de înaintată să vă garanteze victoria pehlivanilor. Oamenii sînt împărțiți prin predispozițiile lor morale în două: în optimiști și pesimiști. Optimiștii vor căuta să imite pe pehlivani, pesimiștii se vor revolta în contra tiraniei minciunii și pișicherlicului. Și aceștia din urmă, deja foarte numeroși în societatea noastră, sînt aceia de care orice pehlivan cată să se teamă" (Abia apucasem
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ceea ce asemenea nu e bine. Amîndouă stările acestea sînt barbare, exclud orice cultură, orice civilizație. Nu este știința psihologiei atît de înaintată să vă garanteze victoria pehlivanilor. Oamenii sînt împărțiți prin predispozițiile lor morale în două: în optimiști și pesimiști. Optimiștii vor căuta să imite pe pehlivani, pesimiștii se vor revolta în contra tiraniei minciunii și pișicherlicului. Și aceștia din urmă, deja foarte numeroși în societatea noastră, sînt aceia de care orice pehlivan cată să se teamă" (Abia apucasem să zicem..., "Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atât prin frecvența ei în mediul școlar, cât și mai ales, prin dificultățile metodei de corectare. 2. Este dificil a se prezenta un tablou omogen privind trăsăturile comportamentale și de caracter ale puberului logonevrotic, unii fiind pesimiști, cu complexe, alții optimiști, indiferent de gravitatea tulburării. Deci pe fondul particularităților vârstei se manifestă cu stringență individualitatea specifică logonevroticului. 3. Nu se pot face afirmații riguroase într-un singur sens, acești puberi găsindu-se prin comportarea și preocuparea lor de perspectivă la cei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în asistența socială în ultimii 150 de ani, vom deveni pesimiști pentru că mai sunt multe de făcut; dar, dacă ne vom uita în urmă, la drumul pe care l-am parcurs în ultimii 10-15 ani, avem toate motivele să fim optimiști. Nu neg faptul că au existat erori cauzate fie de anumite decizii greșite, fie de absența sau amânarea unor decizii. Dar, pentru că trăim într-o lume relativă, avem „dreptul la eroare” și ca persoane, și ca instituții, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în gospodăria proprie; * au locuit mai mult timp la oraș. Profilul celor ce agreează schimbarea din Ludoș * sunt preponderent bărbați; * cu studii medii; * căsătoriți, cu copii; * cu ocupație de agricultor; * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața; * optimiști în legătură cu viitorul; * cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai bun acum decât pe vremea colectivizării. Urmărind cele patru profiluri, se poate concluziona că ipoteza enunțată se confirmă. Mai mult, observația ce se impune, este aceea că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
filologie din București. Acum și în anii următori a ținut prelegeri despre "megoloscopia" din versurile lui Alexandrescu, Alecsandri etc., consacrând apoi cursuri speciale lui Eminescu și Creangă. 1962 Monografia Gr. M. Alexandrescu. 1963 Volumul de versuri Lauda lucrurilor. 1964 Cronicile optimistului. 1965 12 martie Data morții lui G. Călinescu. Îi apar, postum, volumele Vasile Alecsandri și Teatru. Institutul de istorie literară al Academiei primește numele lui G. Călinescu. Eugen SIMION PREFAȚĂ Volumul de față este "mica Istorie a literaturii romîne" pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
153-169; Călinescu, Ist. lit. (1941), 542-545, Ist. lit. (1982), 612-615; Lovinescu, Maiorescu post., 179-236; Barbu Theodorescu, N. Iorga, București, 1943; Tudor Vianu, N. Iorga, scriitor, RFR, 1945, 5; Pamfil Șeicaru, Nicolae Iorga, Madrid, 1957; ed. București, 1991; G. Călinescu, Cronicile optimistului, București, 1964, 91-94; Cioculescu, Varietăți, 309-311; Râpeanu, Noi, 15-25, 147-149; Negoițescu, Scriitori, 233-243; Zaciu, Masca, 103-110, 111-121; Papu, Luminile, 7-20; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, București, 1968; Streinu, Pagini, I, 111-118, III, 103-113, IV, 97-99, V, 165-168; Ion Lăzărescu, N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
anul 1976 de către J. Hillis Miller, unul dintre promotorii versiunii americane a poststructuralismului și amintește că, în concepția acestuia, cele două curente se diferențiază în mod clar unul de celălalt prin ceea ce s-ar numi "testul încrederii": structuraliștii se dovedesc optimiști în ceea ce privește elaborarea metalimbajelor teoretice care vor servi explicării fenomenelor textuale, în timp ce poststructuraliștii par a explora în mod sceptic acest domeniu, subliniind chiar că propria lor muncă nu este știință, ci mai mult text. Culler accentuează totuși dezavantajele punerii în opoziție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra na? ionali? tilor rom�ni�106. Iorga �? i amintea de un evreu german, care, ajung�nd �n Anglia, consideră antisemitismul din Germania drept un fenomen trec? tor, declar�nd c? se considera tot german. Nu toat? lumea era at�ț de optimist?. Vechiul prieten al lui Iorga, profesorul Tiktin, i? a scris disperat, descriindu?? i suferin? ele ? i rug�ndu? l s?? i vin? �n ajutor. Avea peste 80 de ani ? i regretă c? tr? ise at�ț de mult. Iorga a reac? ionat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
46 atitudinile de pesimism deplin 47 le depășesc pe cele de optimism deplin. O situație similară se observă și în ceea ce privește categoriile pesimism social și pesimism difuz versus optimism social și optimism dispozițional. 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? O posibilă explicație pentru situația descrisă anterior poate fi descoperită dacă încercăm să identificăm caracteristicile principale ale oamenilor care aderă la fiecare tip de optimism / pesimism. Pentru a simplifica procedurile de calcul și a evita informațiile redundante, am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se leagă de cele de la nivel personal, unde am observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel 8. Corelații între tipurile extreme de optimism / pesimism și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Pesimism deplin R = -,718 R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori se suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții 63. Rezultatele ne
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și cele de tip soft ale vieții sociale mentalități, percepții ș.a. sunt corelate, existând, de exemplu, relații semnificative de asociere între modificările din cadrul scenei politice și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valorilor reziduale standardizate ajustate. 51 Nivelul de semnificație este de 0,05 pentru toate testele statistice. 52 Au fost testați toți indicatorii, dar se prezintă doar rezultatele semnificative. 53 Se citește de exemplu: există o probabilitate de 99,5 % ca optimiștii deplin să fie de votanți de stânga. 54 Au fost testați toți indicatorii, dar se prezintă doar rezultatele semnificative. 55 Se citește de exemplu: mai degrabă votanți de stânga decât de dreapta. 56 Considerată așa în virtutea numărului limitat de cazuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a zis-o pe la-nceputul secolului: România nu e o țară, e o profesie. Vizînd, prin parșiva butadă, corupția noastră endemică. Dacă nici noua formațiune politică nu va reuși să stîrpească flagelul, ne-am putea gîndi la fatalitate? Să fim optimiști și să sperăm că Chirac n-o fi auzit de drăgălășenia rostită de Briand (la un pahar de Beaujolais...). Luvru. Sala Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala continentelor e înmărmuritoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
popoarelor lumii. De ce este această credință atât de importantă? Europenii nu simt că sunt un popor ales și totuși ei par să se descurce bine În lume. Există Însă o diferență. Europenii mă Întreabă adeseori de ce americanii sunt atât de optimiști În ceea ce privește viitorul lor. În mare măsură, este ideea de a fi un popor ales care Îi face pe americani etern optimiști. Nu avem Îndoieli că suntem destinați pentru măreție atât ca indivizi, cât și ca națiune. Ne face să fim
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă oamenii de pe alte meleaguri vor să știe cu adevărat ce Îi supără cel mai mult pe americani, asta este. Nu putem să toleram pesimismul, o trăsătură de caracter pe care o percepem adeseori În cazul prietenilor noștri europeni. Suntem optimiști eterni - cu toate că mulți europeni, pe care Îi cunosc, spun că suntem pur și simplu naivi. Optimismul nostru este profund Îngemănat cu credința noastră În știință și tehnologie. S-a spus că americanii sunt o națiune de meseriași. În copilăria mea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]