161,978 matches
-
din Irak „întregul război antiterorist ar suferi o înfrîngere majoră pe termen lung”. Iar asta nu e numai o problemă a americanilor sau doar a Occidentului. În măsura în care terorismul s-ar dovedi mai puternic decît încercările de a-l anihila, întreaga ordine a lumii în care trăim va fi amenințată oriunde și orcînd de cei care cred în „politica” atentatelor. Dacă americanii s-ar declara, implicit, învinși de terorism, retrăgîndu-se din Irak, asta ar putea transforma terorismul într-o superputere care n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
este extrem de labilă, de permeabilă) formează un tot unitar. Din această cauză, experiența mistică se apropie mult de credință, se autolegitimează prin tradiție și devine pandantul experienței comune (pozitive). Lévy-Bruhl subliniază în repetate rânduri că populațiile primitive nu au sentimentul ordinii naturii, necesar pentru explicații de ordin rațional, și de aceea apelează la cele mistice. Asta nu înseamnă că lumea lor este una inarticulată, dominată de hazard ci, din contră, este una coerentă și bine orientată după tipare stabile. Coordonatele mistice
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
o postare?” (bizarnet.ro); „nici nu mai trebuia să mă obosesc să trimit precedenta postare” (Ciberplai); „cred că nici cel mai perfecționat satelit n-o să descopere cea mai mică urmă de bun simț în postarea matale” (ib.); „ți-am stricat ordinea postărilor” (ib.). Regularitatea proceselor derivative și semantice mi se pare încă o dovadă a faptului că împrumuturile masive din engleză respectă (cu puține excepții, în primul rînd în privința construcțiilor invariabile) normele structurale ale limbii române Sînt interesante și tendințe actuale
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
destule argumente, că în această definiție intră orice artist, că ordonarea haosului este locul comun al tuturor intențiilor creatoare și că nimeni nu-și poate însuși ca titlu personal acest truism fără pericolul de a cocheta cu ridicolul. Numai că ordinea pe care Paul Neagu o întrezărește și o invocă atît de radical, nu este ordinea unei lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Încorporată în lucruri sau presimțită dincolo de configurația lor, această
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
al tuturor intențiilor creatoare și că nimeni nu-și poate însuși ca titlu personal acest truism fără pericolul de a cocheta cu ridicolul. Numai că ordinea pe care Paul Neagu o întrezărește și o invocă atît de radical, nu este ordinea unei lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Încorporată în lucruri sau presimțită dincolo de configurația lor, această geometrie este în mîna artistului elementul primar al unei adevărate geneze. Prin ea, Paul Neagu
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
ca titlu personal acest truism fără pericolul de a cocheta cu ridicolul. Numai că ordinea pe care Paul Neagu o întrezărește și o invocă atît de radical, nu este ordinea unei lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Încorporată în lucruri sau presimțită dincolo de configurația lor, această geometrie este în mîna artistului elementul primar al unei adevărate geneze. Prin ea, Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
cântecele lui Juliette Greco sau pentru muzica de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins teme la ordinea zilei: libertate, opțiune, angajare în definiția cărturarului. Numele lui Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
și arbitrare pentru a avea efectul scontat”. Să precizăm că, în cel puțin egală măsură, trebuie apreciată emanciparea de conjunctură a unor judecăți care nu mai sînt aservite ideologiei, care nu se mai confruntă cu balaurii cenzurii instituționalizate. Cuvîntul de ordine firesc al criticii de după ’89 n-ar putea fi decît revizuirea. Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
pentru un simplu scriitor? Și nu erați singurul scriitor în această situație... - Cine controlează cunoaște, cine poate să intervină, cine intervine poate evita un rău social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al ordinii publice», «discuții și activități ostile statului și politicii partidului». În cei 18 ani de urmărire au fost folosite nenumărate unități militare din țară și străinătate (am identificat 39 de generali, căpitani și locotenenți, dar majoritatea semnau indescifrabil: anexa 4 din
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și adevărată a virtuții este ordinea iubirii; virtutea nu este altceva decât cea mai înaltă dragoste de și către Dumnezeu. Augustin deosebește între virtuți teologale (credința, speranța și iubirea) și virtuți cardinale (prudența, cumpătarea, dreptatea, tăria). Importanța primelor trei se vede și din faptul că una
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează în mod net rolul rațiunii care precedă și însoțește adeziunea spiritului. Aceasta este ordinea relațiilor dintre rațiune și credință<footnote E. Portalié, Saint Augustin, in Dictionnaire de Théologie Catholique, Paris, 1931, col. 2337 2341 footnote>. Câteva exemple în continuare. Înaintea credinței, rațiunea are a ne arăta nu adevărul intim al afirmațiilor, ci calitatea celui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i elogieze fățiș. Ce ar fi spus contemporanii?! Că Augustin împărtășește idolatria? Când recitește De ordine în vederea redactării Retractărilor, Augustin se simte neliniștit: „Și faptul că am dat prea mare importanță științelor liberale, pe care mulți sfinți nu le cunosc deloc, iar alții care le cunosc nu sunt sfinți. Și că am amintit de Muze ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix), însă nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar fi fost terminată înainte de a fi început”; nu lipsesc cuvintele parazite, ca la p. 210: „A turnat dispreț asupra remarcilor antiohienilor despre barba sa și depre modul său de viață, (sic!) prin (sic!) transformând în absurditate sarcasmele lor”; alteori, ordinea cuvintelor e necorespunzătoare, ca la p. 237: „iar a văzut cadavrul lui Iulian în afara zidurilor”; apar și cuvinte inexistente în română, precum „cosmopolitan” (p. 191), „traducere” a lui „cosmopolitan” de la p. 94 din original (corect ar fi fost „cosmopolit”) etc.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
viziunea unei societăți a viitorului de tip matriarhal, în care femeii să-i revină rolul decisiv, reprezintă în scrierile lui Nicolaus Sombart - și mai cu seamă în volumul de față, - expresia încercării de a rupe barierele patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale. Negarea acestei ordini nu o face uzînd de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
de tip matriarhal, în care femeii să-i revină rolul decisiv, reprezintă în scrierile lui Nicolaus Sombart - și mai cu seamă în volumul de față, - expresia încercării de a rupe barierele patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale. Negarea acestei ordini nu o face uzînd de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui Sombart asupra unei lumi în
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
adesea enunțurilor sale o tentă apodictică. Dar aceasta este o meteahnă specifică idiolectului literar sombartian, răscumpărată de o erudiție neostentativă, de perspectivele cu totul noi pe care acest autor încă prea puțin cunoscut în România le deschide. Rebeliunea împotriva unei ordini patriarhale a societății apare latent încă din adolescență, cînd Sombart are privilegiul de a-l avea ca mentor pe Carl Schmitt, prieten al casei, profesor universitar, reputat specialist și teoretician în drept internațional, adept al unei ordini politice antiliberale, conservatoare
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Rebeliunea împotriva unei ordini patriarhale a societății apare latent încă din adolescență, cînd Sombart are privilegiul de a-l avea ca mentor pe Carl Schmitt, prieten al casei, profesor universitar, reputat specialist și teoretician în drept internațional, adept al unei ordini politice antiliberale, conservatoare. Autorității acestuia, tînărul îi va opune mai tîrziu recuzita socialismului utopic, viziunea unor proiecte de emancipare socială, dar mai ales sexuală, nutrite de Auguste Comte, Claude Henri de Saint Simon, Charles Fourier, Madame de Staël, Juliette Recamier
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
redactate), în nici un caz cu Groșan și Agopian sau cu Cristian Popescu și Mircea Nedelciu. Dintre interbelici, îl propui mai repede pe Urmuz decât pe Mihail Sadoveanu? E o extravaganță! Nu vreau să spun că ar fi trebuit respectată o ordine fixă de redactare a monografiilor. Mi se va replica pe bună dreptate, până la un punct, că e o chestiune de timp: se va scrie în curând și despre cei care deocamdată lipsesc din canon. Da, dar mă tem că va
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul 1969, sub îngrijirea istoricului literar Virgil Nemoianu. Într-un testament literar din 2 septembrie 1943, poetul recomandase o anumită ordine a sumarului, înglobând și bucata Mărturisiri - aceasta după mai multe comunicări făcute la Facultatea de Litere din București, în 1932. Și tot introductiv, fragmente Dintr-un jurnal de vară, datând din anul 1942, ca un salut de încheiere a Mărturisirilor
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
cursuri de inițiere cât și de perfecționare privind ridicarea nivelului de trai al populației globului. Acest lucru ne îndrituiește să afirmăm că avem oameni de valoare în domeniu, iar plecările în străinătate a superdotaților s-au redus semnificativ. Este o ordine de idei, în care ne putem mândri, în sfârșit!, ca (,) contemporani ai acestor specialiști indispensabili 2); putem să jubilăm patriotic și moral că Eldorado-ul nu mai e la ei, ci la noi! Acum le putem arăta noi cum se
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
fals funebru): reducerea la tăcere definitivă a tot mai mulți vârstnici, coroborată cu scăderea natalității, vor avea drept consecință firească, scăderea numărului de locuitori; însă, nivelul de trai al celor rămași în viață, va fi tot mai ridicat. În această ordine de idei, se estimează că, dacă în decurs de cca 14 ani populația țării a scăzut cu un milion și ceva de locuitori, în cel mult două secole toate parcelele vor fi pustii urmând ca zona să fie repopulată cu
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
de Alina. Numele vorbește de la sine. Ea e alinătoarea, îmblînzitoarea spiritului pozitivist de la Kulturzentrum. A. B. repetă întrebarea în germană. L. M. răspunde în germană. Senta Höfer completează ce a fost omis și în română și în germană. Senta face ordine. Ea e conducătoarea CCG-ului. Cîtă încredere îți dă un om la care nu descoperi nici o urmă de ezitare. Forță, stăpînire de sine, experiență... te întrebi. Dar, dincolo de datorie, Senta e caldă, prietenoasă. Senta e brici, am spus. Nu mă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]