898 matches
-
decola. Șerbănică Miga se agăță de brațul profesorului. ― Unde crezi că ne duc? ― Nu-mi dau seama. Poate în Turcia, poate mai departe. ― Papa a fost pe vremuri la Constantinopol. Bazarul i s-a părut foarte gălăgios, necivilizat și murdar. Orientalii... Vorbea agitat, incoerent, incapabil să-și stăpânească emoția. Nevastă-sa ținea dinții încleștați fără să-și ia ochii de la Alexandru. Inginerul aruncă o privire circumspectă în jur. Pădurea întunecată, lacul tulbure peste care ceața plutea groasă făcîndu-l să semene cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la 9 dimineața. Până atunci însă trebuie să ne descurcăm singuri. ― În consecință, rânji Grigore Popa, ce facem cu trupul neînsuflețit al domnișoarei Scurtu? Sinuciderea cade! Matei săltă din umeri și spuse aiurea: ― Moarte naturală! Bătrânul dădu din cap edificat. ― Orientalii au un proverb: Decât un filozof mort, mai bine un măgar viu. ― Adică? ― Se înșală! Se înșală lamentabil! ― Aha! înțelese sculptorul. Dar despre măgari bătrâni nu știi nici o zicătoare? ― Nu are rost să vă certați, interveni Melania Lupu. Avem atât
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
este piesa de căpătâi a costumului, pentru că șamanul poate executa ședințe doar îmbrăcat cu pieptarul (cu excepția ședințelor comportând o călătorie în lumea de dincolo), reprezintă de asemenea cele trei lumi și copacul cosmic. La tungușii occidentali, ca și la cei orientali, nu există un model obligatoriu și rigid, șamanului fiindu-i lăsată libertatea de a alege ornamentația. Costumul șamanic nu prezintă doar o reprezentare a lumii de apoi, ci permite călătoria acolo, zburând în lumea superioară când este vorba despre un
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
democrații depinde de selecția selecționerilor. Gândurile și lenjeria intimă trebuie aerisite cât mai des. Dialogul real țâșnește numai din diferențe. E bine ca artistul să aibă apucături de furnică. Dar și de albină. Înving cei care își gestionează corect limitele. Orientalii s-au împrietenit cu sărăcia. Și nu se stresează reciproc. Libertatea este o fereastră spre frumusețe. Murim toți. Câți o fac însă pentru un ideal? Există încă o relație cosmică între om și mister. Dar e pe cale să se dizolve
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
până la 2000 metri (...) sunt acoperiți de cojocul pădurilor de brad până lângă piscurile pe care se plimbă necontenit norii de ploaie. Ținutul e rece și primește peste an peste un metru de ploi” (Simion Mehedinți, George Vâlsan, Lecturi geografice ) Carpații Orientali „În câteva ceasuri de urcuș, pornind din Câmpulungul Moldovenesc, te afli pe vârful Rarăului. Rar loc de unde priveliștea Carpaților Răsăriteni să fie mai lămurită și mai măreață. Privind spre miazăzi, ai în față lunga vale a Bistriței, însoțită la răsărit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
creștinismului daco-roman (1911). Examinând critic informațiile deținute, el a ajuns la concluzii importante privitoare la originea, vechimea, caracterul general și terminologia creștină. Pârvan susținea că începuturile creștinismului în Dacia romană datează din secolele II-III, noua religie fiind adusă aici de orientali, militari și civili. Dar creștinismul s-a generalizat în Dacia, în timpul lui Constantin (306-337), în prima jumătate a secolului al IV-lea, ca rezultat al misionarismului inițiat și susținut de comunitățile și episcopatele din sudul Dunării. În concluzie, creștinismul daco-roman
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Acad. Virgil Cândea, Nicolae Iorga și Europa de Sud-Est, în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice, seria IV, tomul XX, 1995, p. 65. 12. Acad. Ștefan Ștefănescu, Românii și conștiința europeană, în idem, p. 81. 13. Alexandru Duțu, "Bizantini", "Orientali", "Balcanici", în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, p. 62. 14. Maria Todorova, Op. cit., p. 100 15. Paul E. and Jean T. Michelson, Huntington College, Nationality, Foreign Policy, and the Balkans: Barbara Jelavich and Southeast European Studies, în "Revue Roumaine d
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de cînd intri în contact cu ei, pare că românii, într-o anumită măsură, se aseamănă cu noi. Fațada este aceeași. Peste tot se vorbește franceza. [...] Cu toate acestea ei n-au renunțat decît în aparență la caracterul lor de orientali". Occidentalii nu încetează să-și pună întrebări asupra adevăratelor intenții și orientări ale politicii României, mizînd mereu pe apartenența occidentală a acestei țări, cu riscul de a fi decepționați sau de a trebui să se amestece în treburile interne. Însă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dunăre s-a scindat fie în cea de a doua fază, fie în a treia. Ramura de sud a intrat în contact cu slavii de sud și cu bulgarii turanici și au format poporul român sau valah, cei dintre Carpații Orientali și Nistru s-au amestecat cu slavii de est și au format poporul moldovenesc. În general, autoritățile și ideologii sovietici au preferat cea de a doua versiune a mitului. Națiunea burgheză moldovenească creată în secolul al XIX-lea era o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
stat european, al cărui important scop strategic este integrarea în Europa”. Nu trebuie trecută cu vederea nici atitudinea agresivă la adresa statului român a fundamentaliștilor moldoveniști. Pornind de la teoria aberantă că poporul moldovean, diferit de cel român, se întinde de la Carpații Orientali până la Nistru și dincolo de acesta, că teritoriul dintre Carpați și Prut este locuit tot de moldoveni sau, deși aceștia au fost „românizați”, totuși statul moldovenesc are un drept istoric asupra acestor teritorii, se proclamă uneori, mai voalat, necesitatea desprinderii acestor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dacă ar fi rămas în domnia Moldovei Aron, fratele meu, cu care făcusem jurământ ca unul pentru altul să ne punem capul [...] amândoi am fi putut să împiedicăm trecerea turcilor peste Dunăre”. Mărturii a românității locuitorilor de la est de Carpații Orientali se găsesc așadar în număr mare și într-o mare varietate de surse. Cele prezentate pe scurt în paginile anterioare constituie doar o mică parte dintre ele. Afirmarea unității locuitorilor din întreg spațiul românesc, între Tisa și Nistru, chiar în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dificultăți reprezentanților diplomatici ai acesteia care rezidau, îndeosebi, la Istanbul 71. 70 Cf. loc. cît., p. 125. 71 Cf., loc. cît., Introduction, p. 11-12; vezi, în acest sens, si Veniamin Ciobanu, La Pologne et leș Principautés Roumains dans le problème oriental (fin du XVIIIe début du XIXe siècle), în "Idées politiques et mentalités en În acele împrejurări, a sporit valoarea asistenței împotriva Rusiei pe care o aștepta Suedia din partea Porții Otomane și pe care Mouradgea d'Ohsson a solicitat-o, firește
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ways and dimensions, în the political and military events în this part of the continent. Aș a result, în this part of the present monograph I embarked into a concise review of the parameters în which the evolution of the Oriental Problem occurred în the last quarter of the 18th century, also paying attention to some of the connections with the political developments în Northern Europe. This approach is justified, în my opinion, by the fact that în the era concerning
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
of the Ottoman Empire hâd to be assured, only this was not șo much an objective per se, that is because this state could take on important assignments în the lobby for the French continental policy, and particularly for the oriental policy. For this very purpose, the recovering of the former French continental alliances system was planned, known în history aș "Barrière de l'Est", abandoned by the Ancient Regime în 1756. This system was supposed to constitute the main front
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Europe would modify în disfavour of France. The peace treaty imposed to Austria by Napoleon Bonaparte, signed at Campoformio, în October 17, 1797, was building the necessary conditions for France to make a spectacular change to the political scenery în Oriental Europe, after having modified the one în Italy according to its needs. Along with his time, Napoleon Bonaparte was also convinced that the Ottoman Empire was to imminently disappear from the European map. Therefore, he conceived the plan that should
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
control over the future events în the Eastern Europe. Consequently, on the first of July 1798 an important French expeditionary army disembarked at Alexandria, marking the beginning of the Egyptian campaign and the debut of a new phase în the Oriental crisis, with sensitive implications on the political situation în Northern Europe. The Ottoman reaction appeared without delay. Sultan Selim III declared war to France on September 2nd, 1798 and, on December 23rd, 1798 / January 3rd, 1799, he signed a treaty
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
it, attempting to leave the first one without the means to do șo alone, directly to its essence, which is by destructing the Ottoman Empire, and reducing to the minimum the means left to Vienna to safeguard its continental and oriental interests. Thus, the imperial ruling circles wanted to create and maintain the equilibrium of forces aș favourable aș possible for the House of Austria în Oriental Europe. În the last decennium of the 18th century such politics hâd no chance
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
reducing to the minimum the means left to Vienna to safeguard its continental and oriental interests. Thus, the imperial ruling circles wanted to create and maintain the equilibrium of forces aș favourable aș possible for the House of Austria în Oriental Europe. În the last decennium of the 18th century such politics hâd no chance to be accomplished în the continental and regional realities. The French Revolution hâș fundamentally modified the structure of the European political system, the old allies becoming
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
occasion from the European map, was an insignificant compensation, since France took the Ionian Islands, which made its frontiers, and not those of Austria, to expand to the western maritime borders of the Ottoman Empire. Aș a result, the Austrian oriental policy, like în the case of the other states drawn în the gigantic confrontation with the French Revolution, was also under the determining domination of the ideological reasons. The death of Joseph ÎI and the rise to throne of Leopold
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
drawn în the gigantic confrontation with the French Revolution, was also under the determining domination of the ideological reasons. The death of Joseph ÎI and the rise to throne of Leopold ÎI produced a change of direction în the Austrian oriental policy, showing the deșire to re-establish the peace în Oriental Europe. This tendency was în suit with the English political direction, but, inevitably, în contradiction with Russia's expansionist tendencies. It is known that the British prime-minister William Pitt failed
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
also under the determining domination of the ideological reasons. The death of Joseph ÎI and the rise to throne of Leopold ÎI produced a change of direction în the Austrian oriental policy, showing the deșire to re-establish the peace în Oriental Europe. This tendency was în suit with the English political direction, but, inevitably, în contradiction with Russia's expansionist tendencies. It is known that the British prime-minister William Pitt failed the attempt to oppose a powerful European alliance to Russia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
League, în April 1801 this organism hâd already been dissolved. This didn't change the Russian position în the north of Europe, on the contrary, the convention between Russia and England from June 17th, 1801 confirmed the hegemony of the oriental empire over Sweden and Denmark. The northern system, created by Russia at Nystadt în 1721, led to the attempt of king Gustav III of Sweden to destroy it, ăn attempt incarnated în the war against Russia, between 1788-1790. În spițe
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
battle of Friedland în June 14, 1807, when the French armies defeated the Russian ones, the political landscape în northern Europe modified în disfavour of Russia. Trying to save aș much aș possible from its interests în Northern, Central and Oriental Europe, Russia hâd to abandon, în compliance with the stipulations of the Offensive and Defensive Alliance Treaty concluded with France, signed at Tilsit on July 7th, 1807, Britain and Sweden, the two allies that did not abandon it after Austerlitz
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
support în the matter of taking from the Ottoman Empire its European provinces, wanted for centuries by Moscow, except Constantinople and Rumelia, which, în the French vision, hâd to belong to the Ottomans for the sole purpose of accomplishing the oriental projects of France. At the same time, it puț pressure on the tsar, determining Alexander I to invade Finland, în February 1808, territory annexed în March. The king of Sweden did not accept the loss of Finland and continued the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
the political conjuncture în Northern Europe was under the Russian control. Among its rivals în the circle of the Great Powers, that raised doubt about the leadership not only of the political system în this area, but also of the Oriental problem, the most dangerous was France. At the beginning of the 19th century, the main objective of the French, în Northern Europe, was commercial, aiming to eliminate the British trade în the area, after the successes în the south and
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]