2,206 matches
-
care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările acelora care cunosc Ortodoxia prin experiența lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor în Europa, și nu numai în ea. Pentru că acest viitor se află în strânsă legătură cu felul de a fi al Ortodoxiei care este reprezentată în Uniunea Europeană prin noi înșine, ca ortodocși, cu alte cuvinte prin recunoașterea și mărturia propriei
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor în Europa, și nu numai în ea. Pentru că acest viitor se află în strânsă legătură cu felul de a fi al Ortodoxiei care este reprezentată în Uniunea Europeană prin noi înșine, ca ortodocși, cu alte cuvinte prin recunoașterea și mărturia propriei noastre legături pe care o avem cu Tradiția Sfinților Părinți ai Bisericii. Deoarece numai Sfinții sunt purtători substanțiali, autentici și adevărați mărturisitori ai Ortodoxiei. Dat fiind faptul că mănăstirile - cum ar fi
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea va fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși. Dacă cineva ține seama de căutările și preocupările europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai sus se confirmă a fi realiste și aplicabile. Omul european poartă în chip vizibil
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 737 din 06 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Evenimentele din decembrie 1989 de la Timișoara și București fac parte din înțelegerea dintre ruși și americani în legătură cu terminare pașnică a Războiului rece dintre occidentali și ortodocșii, la renunțarea Moscovei la Cortina de fier, la Lagărul est european, la credo-ul marxist leninist, care urmărea mântuirea celor ce muncesc prin depășirea luptei de clasă. Raiul pe pământ! Cei care au planificat, organizat și s-au implicat în
GENERALUL IULIAN VLAD – EROU SAU TRĂDĂTOR? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348835_a_350164]
-
Hitler după ce acesta s-a sinucis, tot așa cum știm că generalul Vlad n-a intenționat nici o clipă să-l înlocuiască pe Ceaușescu. 1989 era mai mult în joc decât schimbarea Domnului la București, era euforie celor care doreau refacerea unității ortodocșilor cu occidentalii. Depășirea Marei Schisme din 1054. Ea însă n-a avut loc și totul a rămas ca în trecut, așa că tot elanul se dovedește a fi fost ceva penibil, de care se jenează acuma cam toată lumea, atât în est
GENERALUL IULIAN VLAD – EROU SAU TRĂDĂTOR? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348835_a_350164]
-
sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât a voastră, pe fața pământului, s-ar zice că nu-i! - De, eu știu, dar și la mine în sat Paștile e Paști! Tingirică ar
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
cu soarta. Ortodoxia ne silește să renunțăm la o parte din viață? Ortodoxia nu ne silește nimic. Faptele pe care le facem sub înrâurirea ei sunt fapte firești, care nu ne mutilează viața - pentru că viziunea acestei vieți e schimbată. Un ortodox poate fi ascet sau păcătos. Ce însemnătate poate avea faptul acesta? Experiența religioasă, dragostea către Hristos - râmâne aceeași. Așadar, orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acest răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
care zicea: „Cuius regio, eius religio" (Religia este a celui care domină). În zona mea de origine, tendința Imperiului austro-ungar era să facă o trecere a românilor la confesiunea casei imperiale domnitoare. Noi, ca români, ne-am născut creștini și ortodocși și, până la momentul anului 1700, atunci când habsburgii au căutat să impună o religie a statului, întregul neam românesc, deși era divizat politic în provincii, era un monolit sub aspectul spiritual-religios. Toți erau creștini și ortodocși. De aceea, în partea mea
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Profesorul Nae Ionescu a fost în permanență atașat de idealurile sale, și-a respectat principiile și nu a ezitat, chiar când acest lucru nu îi era favorabil, din punct de vedere politic ori social, să își mențină și exprime convingerile. Ortodox practicant, în mod nedisimulat, nefățarnic și sincer, mereu atașat de valorile Ortodoxiei, autorul unor eseuri și articole care dovedesc acrivia și simțul teologic, nu s-a îndepărtat niciodată de credință. Nae Ionescu a fascinat pentru ca a fost, din primele sale
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
citind lucrarea, eu, grăbindu-mă să amintesc al treilea capitol: Religia - ce debutează cu un motto: ,,Credința - temelia unității neamului omenesc și a creației” (p. 65), de unde aflăm că, aici, în localitatea Groșii Țibleșului, trăiesc într-o perfectă armonie spirituală - ,,ortodocșii, romano-catolicii, greco-catolicii, reformații și penticostalii” (p. 79), dorind a spune, parcă, fără a greși, că ,,suntem mulți și multe credințe, dar ne rugăm unui singur Dumnezeu!”. O dată cu al patrulea capitol: Aspecte ale vieții social-economice, aflăm alte amănunte privind recensământul populației
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
unor angoase existențiale, de cele mai multe ori ateiste și antiecclesiale. Mai gravă este predilecția acestora de a semăna confuzie în spațiile virtuale de exprimare ortodoxe, asociindu-se reprezentanților unor secte și grupări, direct interesați în destabilizarea religiei majoritare. Din păcate, răspunsurile ortodocșilor, ascunși sub aceleași tipuri de pseudonime, sunt, de cele mai multe ori confuze, inculte din punct de vedere teologic, nefundamentate biblic, ascunse șablonard în spatele unor clișee de tipul „Sfinții Părinți afirmă cutare lucru...” și, cel mai grav, fundamentaliste: pline de ură confesională
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
o relație liberă de iubire. În interiorul popoarelor și neamurilor ortodoxe există o frământare ce provine din intersectarea credinței tradiționale cu mentalitatea societății postmoderne, care știe să-și promoveze succesele, în special cele legate de bunăstarea materială și de tehnologia modernă. Ortodoxul de astăzi nu ar vrea să-și trădeze tradiția în care a crezut, dar nici nu i-ar conveni să piardă accesul la „bunătățile” postmodernismului. În final va cădea în magia acestor bunătăți pentru că este destul de legat de valori ce
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
frumusețea și unicitatea trăirii în și cu Hristos.”[6] Prin urmare, nu este greu să îndreptățească și să justifice cineva neliniștile, zbaterile și frământările acelora care cunosc Ortodoxia prin experiența lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor (mai cu seamă a tinerilor) în Europa, și nu nu numai în ea. Pentru că acest viitor se află în strânsă legătură cu felul de a fi al Ortodoxiei care este reprezentată în Uniunea Europeană prin noi înșine, ca tineri ortodocși, cu
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea și parohia vor fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși, care, marea majoritate sunt abia ieșiți de pe băncile școlii noastre românești, deci în mare parte tineri și chiar foarte tineri. Așadar ei tinerii, cu a lor tinerețe spirituală - care trebuie să fie o stare a „duhului” iar nu doar
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
ca diversitatea problemelor unor comunități arabe creștine să evidențieze relația dintre teritoriu și identitate, despre care voi încerca să vorbesc în acest material. Am văzut că în momentul cuceririi musulmane creștinii din această parte a lumii erau deja divizați, între ortodocși rămași fideli Imperiului Bizantin și melkiți, nestorieni sau monofiziți din regiunile periferice ale Imperiului și de dincolo de el, din Armenia, Egipt ori Siria. Aceste segmentări și fracționări confesionale stabilite în urma unor divergențe de ordin hristologic, generau noi diviziuni profunde de
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
genul celor de ordin politic sau cultural, între diferitele populații semitice. În cadrul Imperiului Otoman minoritățile arabo-creștine erau sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol, secondat de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt de la Alexandria, iar pentru restul Imperiului de către Patriarhul armean a cărei autoritate se întindea și asupra
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
erau situați din punct de vedere geografic, în regiunea Libanului de astăzi și se vor alătura Romei în perioada cruciadelor. Creștinii arabi ori arabizati traiau îndeosebi, în valea Nilului sau în zonele fertile ale Palestinei, Siriei și Mesopotamiei. În cazul ortodocșilor ei erau în marea majoritate urbanizați, iar alții precum maroniții locuiau în zonele muntoase, începând cu secolul al XVII-lea, fiecare din aceste Biserici a cunoscut un proces de uniatizare, adică de atașament al clerului și credincioșilor față de Roma. Expansiunea
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
romană a reprezentat un semn al sosirii marilor puteri în zonă, în lupta lor pentru recucerirea și dezmembrarea Imperiului Otoman. Folosirea factorilor religioși urma o schemă simplă: Franța îi proteja pe catolici (maroniți și uniți, de toate tendințele), Rusia pe ortodocși, privilegiind în mod sistematic elementul arab și determinandu-l să se opună ierarhiei grecești, observând în acest gen de pan-ortodoxie un complement la politica sa în Balcani, cu perspectiva deschiderii la Marea Mediterană. Tot Rusia a depus eforturi deosebite și
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
rivalitățile dintre ele. În schimb aceasta instrumentalizare, se va traduce printr-o consolidare a identității acestor comunități-națiuni și prin adoptarea pentru unele dintre ele a unui model politic european de genul Stat-Națiune. În general aceste tentative vor fi destinate esecului. Ortodocșii arabi nu au manifestat niciodată veleități naționliste. Populațiile urbanizate cu o situație materială bună din vremea lui Petru cel Mare, influențate de propaganda rusă, anti-grecească, trăiau într-o relativ bună înțelegere cu otomanii. La începutul secolului al XX-lea ei
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
înțelegere cu otomanii. La începutul secolului al XX-lea ei aleg mai degrabă cauza arabă decât particularismul ortodox și militează de partea naționaliștilor arabi împotriva otomanilor, a francezilor sau a englezilor. Astfel unul dintre fondatorii partidului Baas a fost un ortodox, Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate de teritorializare a indentității lor, care se va îndrepta în aceste condiții către formele unui militantism arab, mai mult sau mai puțin laic. Unii
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
începutul secolului al XX-lea ei aleg mai degrabă cauza arabă decât particularismul ortodox și militează de partea naționaliștilor arabi împotriva otomanilor, a francezilor sau a englezilor. Astfel unul dintre fondatorii partidului Baas a fost un ortodox, Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate de teritorializare a indentității lor, care se va îndrepta în aceste condiții către formele unui militantism arab, mai mult sau mai puțin laic. Unii ortodocși precum melkiții, foarte
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Michel Aflak. Răspandirrea ortodocșilor arabi în orașele Siriei otomane (Liban, Siria, Palestina, Iordania) excludea orice posibilitate de teritorializare a indentității lor, care se va îndrepta în aceste condiții către formele unui militantism arab, mai mult sau mai puțin laic. Unii ortodocși precum melkiții, foarte marcați de influența franceză și cea austriacă, se vor atașa Romei în secolul al XVIII-lea, pentru a se desprinde de episcopatul grecesc. Aceștia vor juca un rol foarte important în procesul de reinnoire al culturii arabe
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
de asemenea drept consecință formarea unei diaspore maronite, caracterizată prin deplasarea acestei populații din zona muntoasă catre Beyrouth și spre orașele de coastă ale actualului Liban; în acea perioadă Beyrouthul era un oraș dominat și populat de.sunțti și de ortodocși. Criza va deschide și calea exilului în afara Imperiului Otoman. O altă consecință ceva mai îndepărtată, dar de care trebuie să ținem seama, a fost formarea în sânul inteligenței maronite, a unui curent naționalist arab, care împreună cu ortodocșii și greco-catolicii, vor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
sunțti și de ortodocși. Criza va deschide și calea exilului în afara Imperiului Otoman. O altă consecință ceva mai îndepărtată, dar de care trebuie să ținem seama, a fost formarea în sânul inteligenței maronite, a unui curent naționalist arab, care împreună cu ortodocșii și greco-catolicii, vor forma, alături de mediile musulmane, una din componentele renașterii naționale identitare arabe. Elita maronită forma o elită pentru Liban și o alta pentru lumea arabă, un exemplu interesant în acest sens fiind mențiunea că primul dicționar de limba
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]