1,141 matches
-
fine, alde mai apare, cu valoare nehotărîtă, și în legătură cu non-persoane, mai ales precedat de prepoziția de: lucruri de-alde astea. În Dicționarul Academiei se sugerează explicații mai generale și foarte interesante privitoare la uzul lui alde (scris etimologic, potrivit normelor ortografice ale vremii, al-de). Se observă, de pildă, că în română ideea de pluralitate poate fi indicată prin pluralul unui nume de familie (,Mă duc la Popești"), dar adesea se simte nevoia de a folosi pentru identificarea persoanei-reper numele de botez
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
Rodica Zafiu Probabil pentru că a fost normată destul de tîrziu și nu în temeiul unei autorități indiscutabile, ci cu argumente negociate prin lungi și vii dispute (mai ales ortografice și lexicale), româna literară n-a suferit o influență prea puternică a modelelor raționaliste de "disciplinare" și regularizare a limbii. Mai eficiente par a fi fost, în timp, modelele estetice (eufonice), cu seturile lor specifice de valori, orientate către expresivitate
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în mai multe versiuni și formule lexicografice, cît mai adaptate cerințelor publicului. E foarte bine, de aceea, că a apărut de curînd un nou Dicționar ortografic, ortoepic, morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este, în opinia mea, incontestabil. Căci ne oferă un text în egală măsură fidel și plăcut la lectură. Dar să revenim la Radu
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
apărătoare îndîrjite ale normei, ale tradiției, ale stabilității) și încep să propună inovații, modernizări, actualizări, reacția publică este una de mare nervozitate. Cam asta ar fi, după un an de la apariție, impresia cea mai surprinzătoare legată de receptarea noului Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2): mulți dintre cei care se manifestă public (în discuții, interviuri, pe forumuri, la dezbateri și conferințe) protestează contra acceptării de către normă a unor forme considerate pînă mai ieri inculte, greșite. Această reacție provine
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
analogie cu verbele formate de la substantive și interjecții; de altfel, inovațiile recente rămân cam în aceeași zonă semantică a sugestiilor onomatopeice. Pot fi aduse ca exemple a knockăi, a bipăi, a clicăi, care apar totuși puțin în scris, cu oscilații ortografice ținînd de gradul lor de adaptare: "un knock-knock la ușa ta"; "dacă cumva mă cauți să knock-ăi la ușa mea" (listă de comentarii la o fotografie, în Internet); Limita e marcată de un post de control care-îi bipăie bagajul" (22
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
picior/ D praguu/ Șii d la/ Baie șan/ Cepussă/ Scînceaxă// Tocmai mă spălampe/ Dinți. C ciudate/ Simți cnd/ Compatimești p cineva cu/ Apă călduțăn/ Gură". Romulus Bucur depistează în acest tip de experiment ecoul lui William Carlos Williams și inovațiile ortografice ale lui e.e.cummings, împinse la limită, și pune degetul pe bubă. Pe cînd poetul american mai mult dădea impresia de arbitrar, majusculele sale, segmentările de cuvinte, chiar punctuația fantezistă servind mai ales creării de contrasensuri, subversiunii limbajului "poetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români" (avocatnet.ro); "titulari de contract sau membri de familie menționați în contract" (cdep.ro) etc. În treacăt fie zis, membru e un cuvînt cu risc înalt de greșeală ortografică (o Declarație de venit global, de acum cîțiva ani, cuprindea, la "Deduceri personale", rubrica "Alți membrii de familie"). La singular și în context generic, sintagma este mult mai justificată, sensul fiind într-adevăr unul neindividualizat (,venitul pe membru de familie
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
fiecare desen reprezintă copiii mei. Nu sunt vedete. Sunt copiii mei pentru că le-am dat o altă viață. Pentru mine, arta este aerul pe care îl respir și este un mod de a trăi dând viață celui mai umil semn ortografic: punctul. DC News: Este vreun moment care v-a rămas în minte atunci când i-ați arătat unei vedete de la Antena 3 portretul pe care i l-ați realizat? Simona Constantinescu: Nu-mi amintesc decât momentul când i-am dat portretul
Interviu Simona Constantinescu, artista de la Antena 3. “Am văzut o strălucire în ochii Danei Grecu, atunci când i-am dat portretul” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45228_a_46553]
-
care nu sînt aproape niciodată fenomene noi: le găsim descrise în lucrările de cultivare a limbii, sînt sancționate în școală, ironizate la radio sau la televizor etc. Uneori e totuși util să ne amintim de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de bază (adesea întemeiate pe structura gramaticală); altele sînt în parte justificate de oscilațiile istorice ale ortografiei românești. Omiterea cratimei sau scrierea aberantă a unuia sau
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
truncheate" (alpha.imag. pub. ro/release). Tot cazuri de neutralizare sînt confuziile dintre p și b cînd precedă o altă consoană; fenomen care explică unele erori de scriere - clar intolerabile, și care nu au fost niciodată justificate de un uz ortografic - precum obțiune, apține, apsent etc. Prima formă apare surprinzător de des, chiar în pagini culturale (poate și dintr-o tendință de hipercorectitudine): "ar trebui să pui o obțiune pentru dezînscriere" (webteam.ro); "dreptul de obțiune succesorală" (licenta.home.ro); "exprimă
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
A trecut luna afectată "dezbaterilor" - timp în care toată lumea a sperat că măcar o parte dintre subiecte, inabordabile de către elevii de nivel mediu, va fi lăsată deoparte. Ei, bine, nu! Cele o sută de variante au apărut nemodificate, abia cosmetizate ortografic. Nu se puteau opera modificări, pentru că autorii "modelelor de rezolvare" de la Grupul Editorial Art ar fi fost puși la o muncă suplimentară. Așa, editura cu pricina a schimbat coperta, a scris pe ea "ediție revăzută - 19.02.2007", a făcut
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
septembrie", riscă să fie acuzați de ignoranță și ,stricare a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie", aceasta va suna ciudat - în cel mai bun caz prețios și arhaizant - celei mai mari părți din public. Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) decide în favoarea uzului, considerînd admisibile formele de masculin: ,se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi / doisprezece / douăzeci și doi mai" (p. XCII). Preferința clară a vorbitorilor pentru forma de masculin este de
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
Prin lărgiri de sens, prin apariția unor semnificații metaforice, multe cuvinte - împrumuturi recente din engleză - intră în circuitul larg, în afara domeniului lor de specialitate. Fenomenul e foarte vizibil la unele verbe: chiar dacă sînt adesea mai greu de adaptat fonetic și ortografic, acestea se asimilează rapid din punct de vedere morfologic, urmînd tiparele obișnuite de flexiune și căpătînd astfel un aer destul de familiar pentru vorbitori. De multe ori, lărgirea de sens din româna familiară înseamnă și o apropiere de sensuri mai generale
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
intrepretată de intelectualii și patrioții din Republica Moldova și România, ca și de noi, romaniștii, ca un pas decisiv pe calea eliberării de dictatul cultural sovietic. S-a aflat că, de fapt, cătușele de terminologie sunt mult mai tari decât lanțurile ortografice! În iulie '95, am avut prilejul să particip la Conferința științifică din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, întitulată Limba română este numele corect al limbii noastre, așadar o conferință privind denumirea corectă a limbii de stat din Republica Moldova. Spre surprinderea mea, organizatorii conferinței
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
de un exces de delicatețe. Cum nu la fel stau lucrurile cu autorul acestor rînduri, încerc să subliniez mai agresiv ceea ce autorul eseului citat pare doar să fi sugerat. Domnul Niculescu a pomenit despre o distincție importantă: cea între reformele ortografice fundamentate științific și cele impuse ideologic. Pornind de aici, argumentul Academiei cum că revenirea la scrierea cu "â" și cu "sunt(em)" înseamnă restabilirea unei tradiții întrerupte de samavolnica reformă comunistă de la 1953 devine pe de o parte ridicol, pe
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
domeniu: Al. Rosetti, Al. Philippide, Ovid Densusianu. Așadar, Academia Română se zbate să impună o "tradiție" de 21 de ani, neacceptată în totalitate nici la vremea ei. Mi se pare rizibil. Propaganda mi se pare însă punctul tare al tuturor reformelor ortografice din România secolului al XX-lea. Reforma din 1953 a fost una cu tentă politică. Dar oare cea din 1932 nu va fi fost astfel? Să nu uităm că în 1932 România trecea și ea, ca multe alte state europene
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
formă de bază "romî-" cu "româ-". Invers însă... nici un calculator nu va pricepe că noi sîntem un popor de origine latină, așa că trebuie să plaseze "â" doar în interiorul cuvintelor și să aibă grijă la cuvintele compuse. Așadar, dacă brava reformă ortografică provoacă încurcături la nivel de traducător, mă întreb cum se va descurca un ins care abia dacă a absolvit liceul. în fine, chiar dacă un asemenea act ar fi cu adevărat util pentru afirmarea latinității limbii române 3), adică dacă acceptăm
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
propagandă revanșard. Girul acordat unei lucrări de istorie cu tentă naționalistă sau plagiatele scăpate neglijent sub egida sa nu susțin poziția de autoritate pe care și-o arogă respectiva instituție, dar merg pe aceeași linie cu ceea ce aș numi gafa ortografică. Deși se știe, e bine de reamintit în context că, la vremea cînd s-a propus noua reformă ortografică, nici un lingvist din cadrul Academiei nu a votat în favoarea ei. Au votat alții. Lingviștii se ceartă acum de mai bine de zece
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
susțin poziția de autoritate pe care și-o arogă respectiva instituție, dar merg pe aceeași linie cu ceea ce aș numi gafa ortografică. Deși se știe, e bine de reamintit în context că, la vremea cînd s-a propus noua reformă ortografică, nici un lingvist din cadrul Academiei nu a votat în favoarea ei. Au votat alții. Lingviștii se ceartă acum de mai bine de zece ani, făcînd paradă de argumente, pentru a demola sau susține o măsură luată în răspăr. Ceea ce a contat era
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
Stalinism pentru eternitate: o istorie politică a comunismului românesc (Ed. Polirom, 349 000 lei); Gabriel Garcia Marquez - Dragostea în vremea holerei (Ed. RAO, 369 000 lei); Amélie Nothomb - Dicționar Robert de nume proprii (Ed. Polirom, 149 000 lei); xxx Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (Ed. Univers Enciclopedic, 543 910 lei); Anca Manolescu - Europa și întâlnirea religiilor (Ed. Polirom, 246 000 lei); Jiři Fidler, Petr Mareš - Istoria NATO (Ed. Institutul European, 220 000 lei); William Faulkner - Lumină de august
Agenda2005-21-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283730_a_285059]
-
pun virgulă și scriu legat Pentrucă. Sunt două sisteme. Ibrăileanu combină: virgulă - dar urmează cu forma legată, C. Botez la fel, Perpessicius merge neted după Maiorescu (virgulă și formă dezlegată). Noi... cu cine votăm?! Repet: nu e vorba de reguli ortografice aici, dacă trebuie scris pentru că sau pentrucă - deoarece Eminescu are ambele forme și le folosește... cum vrea el. Eliminăm, așadar, cauzalitatea explicită, apăsată, și păstrăm ca în CL, înțelegând, în plus, că acest comparativ: "îmi va plăcč" se referă la
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
ro, 20.08.2009). De fapt, pentru substantivele feminine cu secvența finală -că există mai multe forme posibile de genitiv-dativ (articulat): în -cii (potecă - potecii), în -chii (Florica - Florichii) sau -căi (Floricăi); ultimele două sunt preferate pentru numele proprii. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) acceptă, pentru substantivul mămică, toate cele trei forme: mămicăi, mămicii și mămichii. E firesc ca un împrumut în curs de adaptare să urmeze mai curând modelul numelor proprii, evitând pe cât posibil alternanțele fonetice care i-
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
1937, avem un jurnal propriu-zis din viața culturală a Iașilor și a Bucureștilor în 1939-1940. Mihail Sadoveanu apără aici masoneria de învinuirile lui A. C. Cuza, întâlnit întâmplător în trenul spre Iași (p. 273), relatează despre preocupările sale pentru adoptarea normelor ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna nemulțumiți: ,E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]