976 matches
-
putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p.
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 s.q. footnote> Asupriți pe nedrept și fără milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de starea lor; torturați fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; stinși de puteri sub rana dușmană și dați morții, ei se rugau pentru pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa șiau încheiat ei lupta și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu-Ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-Ți schimbi părerea. Policarp răspunse: Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei! Acestea și alte multe zicându-le, Policarp s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
furia până dincolo de tot ce-i omenesc, călcând în picioare chiar și legile firii, neavând nici atâta rușine să aprobe înmormântarea acestor trupuri neînsuflețite și sfinte<footnote Notă Pr. Bodogae: Se știe că până și grecii vechi socoteau că e osânda cea mai mare pentru un suflet care nu și găsește odihnă în mormânt. Cazul descris în piesa Antigona e tipic. E. Rhode, Psycho. A se vedea mai sus și cazurile cu martirii din Lyon: V, I, 62. (n.s. 65, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-Ți aduci cu măiestrie asupră-Ți pierdere și să-Ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică (mucenicul Gordie - n.n.)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 532) „Când a văzut că nu se pleacă în fața amenințărilor, prefectul a încercat să-l ademenească prin înșelăciuni și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Fiul lui Dumnezeu Cel viu, de ce ai venit înainte de vreme să ne chinuiești? Și deși iudeii auzeau acestea, ei înșiși Îl tăgăduiau ca Fiu al lui Dumnezeu. Acum i-ați auzit pe demoni strigând, mărturisind martirilor că nu pot răbda osândele și zicând: De ce ați venit să ne chinuiți atât de rău? (Mt. 8, 29)”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 128) Amintirea chinurilor, luptelor și biruințelor mucenicilor este pentru noi izvor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 494) „Și-ai să vezi mulți îndrăciți locuind prin pustietăți și în morminte; dar de locurile în care-s îngropate oasele mucenicilor fug ca de foc și de osândă cumplită și propovăduiesc cu voce tare puterea cea din lăuntru care-i biciuiește”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumii se mai tem de bâta care prin erezii de-ncrâncenare au dărâmat statuia...cea urâta! nu-i puneți lumii lanțuri la picioare și nu vindeți licori tranchilizante Adam și Eva - după cum se pare au semănat și ei...acele plante opriți osânda!,n-a venit regina nici Venus, nici Atena...Afrodita sunt grațiate - ele au doar vina fiindcă le-a stat de-a curmeziș...ispita melancolie...ce melancolie... dar care regi nu-mi toarnă în pahare? prin lumea roasă de blenoragie nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne amintim de versurile lui Kostas Palamas, într-o lume în care vina, poate cea prestrămoșească, poate o alta, lovește pe cei vinovați fără vină. Poeta, inundată de dragoste, dragoste spirituală, dragoste umană pentru acești vinovați fără vină, își primește osânda cu stoicism, și mulțumește unui Principiu Suprem că n-a situtat-o în rândul celor care osân desc. Feminismul poetei se exprimă prin fecunditate, fertilitate, natalitate. Este într-adevăr un fapt fericit pentru poezia unei generații, când sensurile și noțiunile ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Dracului mințind fără rușine, clericii îngrijorați căutând citate din sfinte cărți, apoi învierea cărnii, bietele trupuri smulgându-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu ce să se-nfățișeze la dreapta, ultima Judecată. Apoi râvnita cădere a răilor, osânda și răsplata. Cam asta e, în rezumat, situația, par a gândi ei, nici surâzând, nici foarte înspăimântați. Văzând multe, instruiseră bine marele Dosar, ei, primii judecători. Așa că îl pot aștepta calmi, pe Celălalt, în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pot fi rîvnite Colaps (înregistrare din mers) arcuș trecut peste corzi iată-le aceleași străzi de-a lungul și latul un timp lăbărțat aici o băltoacă în creștere o cumințenie așternută ca umbra însoțind trecutul fără să-i adaoge nimic osînda unui cult ce nu poate înceta fără fisuri abraziv nicicînd recent pînă la capăt recurent așa se cuvine nu are cum să nu se repete Pămîntul se rotește deci totul se repetă vezi diorame cu tine la diferite vîrste diorame
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
De n-aș ști Elena Marin Alexe De n-aș ști că mâna-Ți blândă Mă cuprinde și mă ține Aș simți o grea osândă Cuibărindu-se în mine Și în gânduri întristarea Loc și-ar căuta degrabă Iute-ar fugări cântarea Uscând verdele de iarbă Aș rămâne-nsingurată Căutând prin lacrimi cerul Inima-mi abandonată Ți-ar disprețui misterul Dar în brațele divine Simt iubirea
De n-a? ?ti by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83306_a_84631]
-
penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un act tumularic de sterilă semnificație ritualică (cum ai pune o colivie în altă colivie), căci sufletul s-a desprins de sicriul cărnii, de unde și scîrba de mai tîrziu a
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
slavă încît fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feței lui Moise, din pricina strălucirii feței lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8. cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului? 9. Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire? 10. Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11. În adevăr, dacă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
viața ta va răspunde pentru viața lui, sau vei plăti un talant de argint!" 40. Și pe cînd robul tău făcea cîte ceva încoace și încolo, omul s-a făcut nevăzut." Împăratul lui Israel i-a zis: "Aceasta îți este osînda; tu însuți ai rostit-o." 41. Îndată, proorocul și-a scos legătura de la ochi, și-a împăratul lui Israel l-a cunoscut că făcea parte din prooroci. 42. El a zis atunci împăratului: "Așa vorbește Domnul: Pentru că ai lăsat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
toată cuviința. 5. Căci dacă cineva nu știe să-și cîrmuiască bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu? 6. Să nu fie întors la Dumnezeu de curînd, ca nu cumva să se îngîmfe și să cadă în osînda diavolului. 7. Trebuie să aibă și o bună mărturie din partea celor de afară, pentru ca să nu ajungă de ocară, și să cadă în cursa diavolului. 8. Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiți, nu cu două fețe, nu băutori de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu voce înceată și hodorogită, astfel că nimeni nu înțelesese ce a bolborosit Sempronia, iar câteva babe au crezut doar că a trecut un rădvan fără arcuri pe drumul pietruit din fața casei. L-au hrănit cu salep fiert în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
asupra lor o pierzare năpraznică. 2. Mulți îi vor urma în destrăbălările lor. Și, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. 3. În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înșelătoare, să aibă un cîștig de la voi. Dar osînda îi paște de multă vreme, și pierzarea lor nu dormitează. 4. Căci, dacă n-a cruțat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în Adînc, unde stau înconjurați de întuneric, legați cu lanțuri și păstrați pentru judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
în haine lungi, și să le facă lumea plecăciuni prin piețe. 39. Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe; 40. casele văduvelor le mănîncă, și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei." 41. Isus ședea jos în fața vistieriei Templului, și Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulți, care erau bogați, aruncau mult. 42. A venit și o văduvă săracă, și a aruncat doi bănuți, care fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pedeapsa fără judecată se îndură mai ușor. Are, de altminteri, un nume care-i o chezășie pentru nevinovăția noastră: îi spunem nefericire. Nu, important, în cazul de față, este să scapi de judecată, să eviți să fii întruna judecat, fără ca osânda să-ți fie vreodată rostită. Dar lucrul nu-i chiar atât de ușor. Căci astăzi suntem cu toții gata oricând să-i judecăm pe ceilalți, după cum suntem gata oricând pentru desfrâu. Numai că de data asta nu mai avem a ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
asta tot ei triumfă! " Vedeți, a spus-o dinainte! Da, a spus-o, într-adevăr, căci știa bine cum stau lucrurile. Si apoi a plecat pentru totdeauna, lăsându-i să judece și să condamne, cu iertarea pe buze și cu osânda în inimă. Căci nu se poate spune că mila a pierit, nu, nici pomeneală, de dimineață până seara nu vorbim decât de ea. Numai că nimeni nu mai este declarat nevinovat. Pe leșul nevinovăției viermuiesc judecătorii, judecători de toate soiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]