21,114 matches
-
i-au împuns acordeonul cu baioneta de la armă, încît bietul instrument gemu ca un porc înjunghiat, dîndu-și suflarea pe un sunet gros, de do de jos. De foarte jos. Iar pe Fotache l-au îmbrîncit pînă cînd i-au pîrîit oasele și i-au spus că dacă mai calcă pe acolo îl închid fie la politici, fie la nebuni. Și vor alege ei unde îl vor închide, nu îi vor da posibilitatea lui să o facă. Clar? Nimic nu mai era
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
cît de fermecă- toare estetic, pe atît de inofensivă teologic. Volumul atrage prin stil, dar te farmecă fără să te tulbure. Aidoma unui cercetător care studiază la microscop o lamelă cu celule canceroase fără ca să fi văzut în carne și oase bolnavul din trupul căruia provine tumora, Duquesne vorbește de proliferarea demonică fără să fi simțit sub nas adierea Dracului. Rezultatul e erudiția fără ebuliție, adică șarm savant fără fior de zdruncinare. De la un cap la altul cititorul vede cum un
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
un regat/ fără hotar, dintr-un înaltăparte/ compact ce-ți poate fulgera-n ființă” (Artă poetică). Legăturile cu universul au o severitate care le scutește de insistența metaforică ori de o discursivitate adjuvantă, acordîndu-le un aspect de basorelief: „Coif în os omenesc - abandonat/ de cine? unde și în care luptă? -/ în poala unei tinere, un craniu/ schițează un surîs spart” (La candelă). Poetul cultivă conștiința unui proteism solemn, reflex al eterogeniei universale, cu sursă demiurgică: „Din infinit, poate de sus,/ o
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
la înălțimea ochilor și-o privi cu Trupul porumbelului se chirci înfiorat. Mișcarea lui o atenție. Zărind inelul, îl citi, apoi oftând îl slobozi spre irită pe cățelușă și mai mult. Înfuriată, prinse între fălci înălțimi. aripa atârnată a porumbelului. Oasele trosniră. Porumbelul se clătină o clipă ca o frunză fără vânt, În furia ce o cuprinse, cățelușa îl sfârtecă. după care se îndepărtă în fâlfâitul aripilor spre marginea Apoi târî fărâmele în groapa abia făcută. Nu ajunsese orașului. De acolo
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
cântă toată noaptea cu pieptul gol, fără frică. Îi apar în cale capete de lei și lighioane ale deșertului, vise și inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
lei și lighioane ale deșertului, vise și inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând. Dacă apoi curgerea se evaporă, suflul devine ardere, dacă arderea se trezește, atomul fierbe
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
ouă în asteroizi să alerge prin spațiul orb să clocească un sens - insectă cu aripi bătând, arzând. Fac gesturi în univers și intenția se transformă în iarbă de nuntă și cruce albită. Lănci și săgeți se amestecă cu sângele și oasele craniului mi se desfac, în soarele mărit se-nfige uimirea. VII Dincolo, păsările, înfipte una în alta, se rotesc în granit pe osii fulgerătoare. Strig și nu m-aud. Pe câmpul cu flori amirositoare pasc caii de vid. VIII Plonjez
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
transmutație în acest spațiu al artei în care forma, fondul și sensul se întrepătrund. Ele devin altceva. Lui Ioan Es. Pop, suferința cunoașterii și cunoașterea suferinței îi vin ca o mănușă. O mănușă ruptă, prin care se văd pielea și oasele, carnea „religioasă” și lumea întreagă, în fotograme spectrale, „sub dogoarea unei luni înghețate”. Jocurile de cuvinte practicate în petrecere de pietoni (titluri ca șlagăre de concentrare, sacrul și peticul, groapa cu alei) sunt de aceea stridente. Registrul de combustie și
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
ziua următoare, am mers la Bușteni. Am urcat la Babele. Câteva ceasuri, a fost senin. Peste tot, în jur, agitație, chicoteli. Unii schiau, alții beau vin fiert și admirau spectacolul naturii. După masă, am coborât. Neastâmpărul, intrat parcă și în oase, ne-a dus în Poiana Brașov. Acolo, puzderie de oameni. Pârtia era plină, iar pe alei, nici că puteai merge fără a te împiedica de vreun rătăcit ca și noi. 18 D Lestine iterare Doar cu vin fiert, parcă nu
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie ca poetul să-și întindă brațul prea mult pentru a căuta „poezia”, căci aceasta i se îmbie
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
lumii n-am avut parte decât de această josnică înfățișare? Oare n-aș vrea și eu niște ochelari care să-mi îngăduie să văd viitorul (mi i-am închipuit săptămâna trecută), sau poate o amică - una adevărată, în carne și oase, cum sunt cu zecile aici, pe stradă, cu o piele caldă și parfumată, bronzată într-un solar ca un marțipan spaniol? Rândunica argintie, după ce-a încercat să mă încremenească din priviri, bate acum tastele ghișeului automat de la intrarea într-
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
să aibă probleme sunt săracii. Dacă ai norocul să deții, în cont sau la ciorap, câteva mii de dolari, poți face absolut orice: fraude, tâlharii sau crime și vei fi scos basma curată de un sistem juridic corupt până-n măduva oaselor. Judecători care până ieri executau fără să crâcnească ordinele politrucilor județeni, astăzi se supun la fel de orbește ideologiei muzicale a foșnetului dolarului și eticii vizuale a superb desenatei mărci. Așa se explică eliberările stupefiante ale unor infractori dovediți și răsdovediti, așa
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci indivizi unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se incarnau, la propriu, în trupul fiecărui păcătos. În Inferno, pedepsele erau aplicate personalizat. "Individualismul" medieval este însă radical diferit de individualismul monadic modern. Omul ontologic nu se consideră suficient
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
De exemplu, o prozatoare sau poeta prinsă în angrenajul identitar impus de feminism nu poate fi decît o "voce feminină"; nu poate gîndi, simți, și scrie altfel decît FEMEIA-VICTIMĂ, imaginea prototip în care feminismul încătușează orice femeie în carne și oase. Borges, în antologiile multiculturaliste de literatură "globală" nu mai este BORGES, ci un autor latino-american, printre mulți alții, prezentat în cadrul rubricii "Latin America and the Caribbean". Nu BORGES îi interesează pe multiculturalisti, ci Borges, reprezentantul unei literaturi "victimizate" de influențele
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
apa aceea putea fi folosită în scopuri mult mai practice, cum ar fi alimentarea a cel puțin 100 de locuințe. Acțiunea inginerului a fost sortită eșecului. Aburul și umezeala dubleză plăcut discuțiile. Unde mai pui că fac bine și la oase. Nevoia de socializare a omului pare a fi argumentul suprem în fața oricăror vorbe aduse Băi Comunale. De altfel, acest lucru este dovedit de prezența constantă a unor cunoscuți medici, avocați ori cântăreți.
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
sfătuit să mă mut la Marian Maican, un prieten și el bolnav. Practic m-au dat afară din casă și când spun asta nu cred că exagerez“, povestește Raluca detașată. Nu i se citește pe față tristețe sau revoltă. Boala oaselor de sticlă, lipsuri și discriminare S-a căsătorit cu Marian, nu avea cine s-o ajute să mai meargă la liceu, curând a rămas însărcinată fapt ce a determinat-o să-și ia gândul de la școală. Georgiana este primul copil
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
curând a rămas însărcinată fapt ce a determinat-o să-și ia gândul de la școală. Georgiana este primul copil al familiei Maican, a urmat Nicu, apoi Alexandru. Problemele nu ocolesc tânărul cuplu. Nicu s-a născut cu Maladia Lobstein (boala oaselor de sticla), afecțiune moștenită de la tatăl său. Raluca trăiește cu familia perioade de înfometare pentru ca nu i se oferea nicio șansă în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. Reușește ca din ajutoarele sociale să plătească utilitățile apartamentului în care
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci ; Pe stâncă ce luptă cu vântul Creșteau din cimitir stingheri ; Dar ,oare , e mai cald mormântul Când mai aproape e de cer ?... Ori somnul veșnic fi-va pază De larma frământatei vieți ?... Zadarnic morții nu visează
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
au ghipsuri pe ei. Este un pasagiu cred halucinant cu tăierea piciorului unei fete tinere, frumoase și arderea lui jos în subsol, la calorifer. În fine, vei vedea."? Dar boala lui Blecher evolua. În septembrie îi scria că "am un os necrozat chiar lîngă vertebrele atacate și că ar trebui poate scos pe cale chirurgicală" încît într-o altă scrisoare mărturisea că e atît de amărît că scrie romanul numai pentru a isprăvi un lucru început. La sfîrșitul aceleiași luni îl înștiința
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
din camera încălzită/ prin pereții ei șoareci decalcifiați de iarnă/ omătul pe tufe un cîrd de rechini/ sub dud se-auzea geamătul/ unei bătrîne rapida alterare și aburire/ a cuvintelor/ Picioarele în sandalele tatălui nostru măcinate de două veri/ anterioare oasele de sidef scoteau mici chicote voluptăți/ pentru care timpul nu are dimensiuni// ninge "cum illo tempore"/ printr-un labirint imaculat cu chipul necuprins în încruntările/ zilei ce începea/ un vers medieval dezvinovățindu-se: "n-am nici o vină n-am"/ expediția
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-am arătat pălmile mînjite cu cerneluri/ și pe foaie
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
trebui, în mod normal, să le ceară imperativ și autoritar să abandoneze metehnele de poliție politică și comportamentul de intriganți perverși care-și drapează în falduri patriotarde prea-omeneasca, rușinoasa, nețărmurita lăcomie. O clasă politică iresponsabilă și putredă moral până în măduva oaselor nu are, bineînțeles, nici un interes și nici o autoritate pentru a reforma această întunecată instituție a statului de strâmb românesc. Scandalurile politice majore din ultimii ani au avut întotdeauna, în prim-plan sau în planul îndepărtat, organizația secretă derivată din temutul
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
-l aibă la cherem pe acest amator dispus să creadă orbește în basmele cu spioni, dușmani, atentatori și alte aiureli asortate? Luat la prelucrare, din candidatul bățos, cu aere de Cuza scos de la naftalină, a rămas doar un sac de oase zornăitoare, înspăimântat că la primul gest decisiv va fi ciuruit de gloanțele reacțiunii care-l pândea prin ungherele întunecoase ale palatului. Fericit să-i aibă alături pe Zoe și pe Dorinel, a uitat și de țară, și de guvern și
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
de dragoste, cristalizează sub forma unei rugăciuni într-o continuare a lui, tipărită cu litere cursive: " Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și n-a mai rămas nimic sănătos în mine!" Procedeul este
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
faianță." Merită citat și ecoul poemului, pentru esențialitatea lui de text biblic: " Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,/ scoate-mă la loc larg, căci sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, căci mă ofilesc!/ Vindecă-mă, căci îmi trenmură oasele!/ Sufletul mi-i îngrozit de tot. întoarce-Te, izbăvește-mă!" Lucian Vasilescu s-a eliberat de orice influență și a renunțat la orice frivolitate, pentru a deveni un poet auster și meditativ, un poet ale cărui versuri au o rezonanță
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]