1,318 matches
-
ridică țeapănă din scaun. — Sper să nu aibă nimeni nimic împotrivă, spuse ea, să-mi reiau poziția. Dar e atât de comod acest fotoliu și nu aveți idee ce minunat e să stai lângă un foc adevărat. Camera mea de la ospiciu e foarte rece, să știți: chiar și vara. Nu veniți cu mine, domnule Owen? A trecut mult timp de când nu m-am bucurat de compania unui adevărat om de litere. Michael încă nu avusese ocazia să discute cu Phoebe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bolnavi - un criminal care spintecă beregate: un ucigaș care omoară fără milă și remușcare. Ce crimă! Viața omului care are ghinionul să-și încrucișeze drumul cu al lui într-o noapte n-ar mai dura nici o oră! — Dar, domnule sergent, ospiciul se află la peste treizeci de kilometri. Acest incident, deși e periculos, nu ne poate privi. — Ba mă tem că da. Noi credem că vehiculul cu care a evadat e același care a adus-o aici pe domnișoara Winshaw. Vicleanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zicem. Mai era și o fetiță în fotografie. Nu foarte drăguță, mă tem. Avea dinții cam ieșiți în afară. Oricum domnul Farrington ținea mult la fotografia asta. Mi-a povestit totul despre ea într-una din lungile noastre conversații de la ospiciu, unde a avut bunătatea să mă viziteze în mai multe rânduri. O, da, ce plăcute erau după-amiezile acelea! Vorbeam despre o mulțime de lucruri. Îmi amintesc că într-o zi, am purtat o discuție lungă și cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
imaginezi cât de umilitoare trebuie să fie o logodnă ruptă? Închipuie-ți, să fii fata-care-aproape-că-s-a-măritat. Cum o să mai aibă curajul să bea un Bellini la Cipriani? Iâh, Dumnezeule, ce rușine. Speram că oamenii ăștia inimoși m-au adus la un ospiciu ca, de pildă, Salonul Logodnelor Rupte de la Spitalul Mount Sinai. — Știi că eu nu sunt bârfitoare de fel și am încredere în tine, că n-o să spui nimic nimănui, dar am auzit că totul s-a terminat fiindcă a prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în melodramele sale atîtea trecute vieți de doamne și domnițe, precum și pe cele ale unor eroi cărora noua scenă le asigură un fel de tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Un Leon nebun, - persoana empirică a sfîrșit într-un ospiciu; Hamlet, dublul simbolic al acestui unic "întreprinzător" își juca la limită nebunia - și un Grig tuberculos revenit la meseria de custode al garderobei relevă poate cel mai bine partea de magie neagră a cinematografului. Dincolo de istoria unui film, Independența României
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
acolo, îmi prelungea ochiul în propriul său ochi: clipeam amândoi în același timp, înregistram fiecare mișcare din corpul minții lui Bidileanu, o aduceam în fața privirii, goală și încremenită, și-o savuram. Mă simțeam bine, ca un pungaș intrat într-un ospiciu. Surpriza mă răscolea. Când nu pedala în gol, în ritmul bicicletei sale indestructibile, mintea lui Bidileanu scornea poezii. În fiecare seară, exact la ora 23.15, cu o imaginație care aproape că mă împingea la bănuieli. Le scria încet, calculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se plătească arenda într-o cantitate fixă de hectolitri de grâu în loc de-a i se plăti c-un număr determinat de livre sterline. Tot astfel, particularul care ar voi să constituie o rentă copiilor sau unui colegiu sau unui ospiciu, ar face bine, în ipoteza în care ne-am pus aci, de-a o constitui în măsuri de grâu și nu în piese de aur. După descoperirea Americei, Englitera, a cărei monetă era mai cu seamă de argint, au formulat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi hrănea din masa comună și ei trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte” Este vorba despre bolnița de la Mănăstirea Neamțului care va deveni ulterior „Ospiciul de la Neamț” unde va fi internat Mihai Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor apărea primele spitale (secolele XVIII-XIX, Întocmai ca și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor apărea primele spitale (secolele XVIII-XIX, Întocmai ca și bolnițele, tot În jurul bisericilor sau mănăstirilor), aceste așezăminte Își vor Înceta activitatea, majoritatea lor transformându-se În ospicii sau aziluri. Organizarea spitalelor se va face după model occidental, unde, ca și În spațiul ortodox, la Începuturi relația cu biserica catolică era extrem de strânsă, circumscrisă aceluiași spirit creștin. De altfel apariția spitalelor este semnalată și aici abia În secolul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tragice, sordide, patetice, chiar comice, a unor personaje traficanți de droguri, hoți, homosexuali, vagabonzi ce cutreieră America, precum Jack Kerouac pe care Ginsberg îi prezintă ca fiind martiri și cele mai bune minți ale generației sale, marginalizați, persecutați, închiși în ospicii și închisori. Prins în flagrant, cu obiecte furate de alții în mașina sa, Ginsberg însuși a evitat închisoarea, alegând să mimeze nebunia și să petreacă o vreme la ospiciu, unde l-a întâlnit pe vizionarul Carl Solomon, căruia i-a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cele mai bune minți ale generației sale, marginalizați, persecutați, închiși în ospicii și închisori. Prins în flagrant, cu obiecte furate de alții în mașina sa, Ginsberg însuși a evitat închisoarea, alegând să mimeze nebunia și să petreacă o vreme la ospiciu, unde l-a întâlnit pe vizionarul Carl Solomon, căruia i-a dedicat poemul, și pe care îl evocă în partea a treia, partea finală a poemului. Partea a doua, la fel de memorabilă ca prima, marchează o lărgire considerabilă a perspectivei: de la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a renunța integral la tristețile vagi. Ele caracterizează peisajul, păstrat în repere bacoviene: târgul provincial cu limitările lui dătătoare de adânci incertitudini, un cimitir evreiesc în care „mormintele că viermii se târăsc”, o cazarmă din care răzbat cântece triste, un ospiciu, un pension etc. Poetul nu pare încă decis să pornească o campanie de distrucție asupra tiparelor simboliste, iar momentul sentimentalismului adolescentin îl reține un timp în preajma unor motive erotice tratate elegiac. Semnele detașării există însă de pe acum. Tristețea este mai
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Cluj-Napoca (1992-1995), reporter special la „Expres magazin”, „Evenimentul zilei” (1993-1994) și „Privirea” (1995). Profesează și în publicitate-relații publice. Se numără printre fondatorii Asociației Ziariștilor Profesioniști. Debutează în 1982 cu poezie la „Amfiteatru”, iar editorial în 1998 cu placheta Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate (Premiul Uniunii Scriitorilor), după ce în 1994 fusese inclus în antologia Sfâșierea lui Morfeu. Literatura generației ’90, alcătuită de Dan Silviu Boerescu. Înainte de a fi situat în etichetări de tipul „neoavangardist”, „postmodernist de nuanță ironică”, V. interpretează
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
asigură clișeul, băutura spirtoasă dă revelatorul, iar versurile confirmă poza. Manieriste, poemele se construiesc pe canavaua acelorași teme (iubire, alcool, prieteni) și linii stilistice (metaforizare onirică, discursivitate, tehnică de elasticitate controlată a textului), asumate de ucenicul devotat. În Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, lungimea titlurilor o concurează pe cea a textului propriu-zis, care face stop-cadru pe secvențe din viața „fratelui sardele” aflat în cârdășie cu „sora morfină” și în compania „prietenului vermut șpriț”. Elementul (auto)biografic alunecă de la cotidianul
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
strâmb de pe catarge” - între vechea cazemată și digul pescăresc). Din păcate, în ansamblu tonul se radicalizează, limbajul coboară atmosfera boemă în mizerabilism, iar unele metafore se preschimbă în scene formate din cuvinte care vor să șocheze teribilist. SCRIERI: Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, București, 1998; Eclipsa, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999; Studiu de bărbat, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Roșioru, Etajele realității, TMS, 1998, 6; Dan Silviu Boerescu, Fratele sardele, ultimul nouăzecist, CNT, 1999, 6; Aura Christi
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
și reîntoarcerea pe jumătate, București, 1998; Eclipsa, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999; Studiu de bărbat, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Roșioru, Etajele realității, TMS, 1998, 6; Dan Silviu Boerescu, Fratele sardele, ultimul nouăzecist, CNT, 1999, 6; Aura Christi, Ospiciul livresc, CC, 1999, 1-3; Oana Fotache, În grădina (muzeului) literaturii, LCF, 1999, 23; Marin Mincu, Un douămiist întârziat, CNT, 1999, 47; Adrian Alui Gheorghe, Poezia de după eclipsă, CL, 1999, 11; Nicoleta Ghinea, Un alt fel de morală, RL, 2000, 2
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
lui Carol erau trecute vizite la spitalul Sf. Spiridon, Baia turcească, penitenciar , Liceul internat, Liceul externat și Școala primară de băieți Carol I, iar În cel al Elisabetei deplasări la Conservator, Școala Reuniunii femeilor române, Spitalul de copii Caritatea și Ospiciul de infirme . Lista invitaților la serbările din Iași era completată cu nume importante ale spațiului public românesc, nu și cu profesori de la universitățile din străinătate, după cum remarcau cu tristețe chiar cadrele didactice de la instituția serbată. Alături de oficialitățile locale - primarul Nicu
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
avere și animată de cinism. Dar partea a doua a filmului abandonează studiul de moravuri și livrează o serie de tablouri vivante ale unei dictaturi abstracte. Oameni de toate vârstele, îmbrăcați sumar, ca niște deținuți de lagăr sau pacienți de ospiciu, sunt siliți la tot felul de proceduri medicale și exerciții fizice, inclusiv aplaudatul în forță. Revine obsedant senzația sufocării și a înecului prin inun dație. Megafoane instalate pe un microbuz emit un discurs urlător, cu inflexiuni hitleriste și, eventual, ceaușiste
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o icoană a Maicii Domnului, căreia de-a lungul timpului i s-au atribuit puteri miraculoase de a vindeca boli, în special, epilepsia și bolile psihice. Acest fapt a determinat Epitropia Spitalului �sfântul Spiridon�, să înființeze în curtea bisericii un ospiciu de alienați, cu pacienți internați în unele foste chilii. Ulterior acest ospiciu s-a mutat la Spitalul de psihiatrie de la Socola. În interiorul bisericii se găsesc niște pietre funerare care arată că aici odihnesc rămășițele păm�ntești ale unor personalități ale
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
au atribuit puteri miraculoase de a vindeca boli, în special, epilepsia și bolile psihice. Acest fapt a determinat Epitropia Spitalului �sfântul Spiridon�, să înființeze în curtea bisericii un ospiciu de alienați, cu pacienți internați în unele foste chilii. Ulterior acest ospiciu s-a mutat la Spitalul de psihiatrie de la Socola. În interiorul bisericii se găsesc niște pietre funerare care arată că aici odihnesc rămășițele păm�ntești ale unor personalități ale vremurilor trecute care, chiar dacă nu sunt din cele de prim interes istoric
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
făcut fericit ora șul Iași, aducându-i această apă dulce ca mierea" (1765). În final, adăugăm că "Spiridonia", având mari venituri din mori, fabrici, velnițe, și dughene primite ca donații, a administrat în trecut, în întreaga Moldovă 16 spitale, 4 ospicii, două orfelinate, două școli de moașe, două aziluri, precum și stațiunea balneară de la Slănicul Moldovei. Podoabă a orașului de altă dată, podoabă a Iașului de azi. 41. BISERICA sfântUL ȘTEFAN Se află pe strada Albineț. Unele informații în legătură cu trecutul acestei biserici
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de profil. Necesitatea imperioasă a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era Ministerul tutelar la acea vreme. În aceste condiții, Epitropia Spitalului Sf. Spiridon pune la dispoziția Facultății de Medicină ospiciul de alienați de la Golia, ca bază de învățământ neuropsihiatric. Medicul Al. Brăescu ce era medic secundar în 1893 la serviciul de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure onorific cursurile de neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel, cursul susținut de Al. Brăescu se numea Patologia boalelor mintale. Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
1905 avea să fie pregătită atât de memoriile și conferințele, cât și de studiile și articolele sale dintre care unele au avut un amplu ecou. Construcția a fost gata în 1899 cu șapte ani înainte de votarea legii pentru construirea unui ospiciu de alienați la București. Deschiderea spitalului s-a tărăgănat până în anul 1905, din cauza indiferenței forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul Evenimentul relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului și prezintă o înfățișare
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
1905, din cauza indiferenței forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul Evenimentul relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului și prezintă o înfățișare minunată. Un adevărat orășel, iată impresia pe care ți-o face ospiciul acesta, cu pavilioanele sale cochete, construite în stilul cel mai modern și conform tuturor cerințelor igienice. Totul e aranjat încât Ospiciul de la Socola poate rivaliza, dacă nu întrece chiar, cu ospiciile similare din marile centre europene. Deci în sfârșit, Spitalul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]