2,327 matches
-
în tot felul, albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu ești Mircea?", domnitorul român nu se pierde cu firea și îi răspunde la fix: "Da-mpărate!" Până la urmă Mircea cel Mare, deși bătrân, îl va îngenunchia pe trufașul otoman cu câteva proverbe și zicători bine plasate. În final aflăm că ,,Mircea cel Batrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa,,. Peste timp, ,,în 1877, trupelor rusești li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri și avioane
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Ascanio și Giulio Savorgnano, care în anul 1567 reconstruiseră Nicosia ca pe "un oraș ideal", în formă circulară, înconjurat de ziduri solide, cu unsprezece bastioane incorporate. În ciuda acestui sistem de apărare, Nicosia a fost ocupată de turci în 1570 și otomanii o vor stăpâni până în anul 1878. Zidurile venețiene care aveau o circumferință de aproape 5 kilometri rezistă și în prezent. Acestea au suferit unele transformări, reclamate de transportul modern. Cele trei porți de acces originale au fost lărgite și amenajate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
numai pe continent. Așa se construește peste tot în lume. La noi, orașele vechi sunt niște relicve ale trecutului, cu case boierești, construite de câteva sute de ani, peste care au trecut vremuri de restriște cu incendii produse când de otomani, când de tătari, dar și calamități naturale precum cutremure sau inundații. Multe din clădiri abia se mai țin pe vertical, ne spunea tânărul inginer, întrucât el le cunoștea pentru că lucra acolo, pe șantier. Acestea erau realizările pentru care unii urmași
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
218; 219; 258; 269; 460 Olbia (sit antic), 31 Oran (Algeria), 328 Orange (Vaucluse), 48; 65 Orléanais, 170 Orléans (Loiret), 41; 74; 99; 100; 112; 113; 146; 149; 150; 169; 170; 173; 198; 199; 202; 235; 237; 280; 457; 461 Otoman (imperiul), 233; 325; 332; 342 P Paladru (lacul), 16 Panama, 307 Paris (Sena), 26; 33; 46; 47; 57; 60; 62; 63; 67; 73; 76; 79; 81; 82; 84; 86; 90; 92; 104; 112; 117; 126; 128-131; 135; 136; 139; 141
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu poate fi înțeles pe deplin decât dacă luăm în calcul faptul că el reprezintă o formă lacunară a unui textem diatropic (Veni, vidi, Deus vicit! - exclamația regelui polonez Jan III Sobieski, în urma victoriei prin care i-a obligat pe otomani să abandoneze, în 1683, asediul Vienei), care, la rândul său, este o reconfigurare a mult mai celebrului textem diasemic aparținându-i lui Iulius Caesar (Veni, vidi, vici!). 4.3.1. Datorită complexității lor, abordarea acestui tip de texteme ridică o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
oricare alte locuri întărite să fie păzite și prevăzute cu garnizoane domnești, sau cu învoirea Domnului, după nevoie, de ale Măriei noastre țarul"" (apud Mușat și Ardeleanu). Știm cum s-a sfîrșit și această încercare de obținere a independenței față de otomani. Victoria de la Stănilești, din 1711, în contra oștilor Rusiei și Moldovei au avut drept urmare preluarea Tronului de către fanarioții fideli Porții. Între războaiele care continuă între cele două mari imperii, Rus și Turc, cel dintre anii 1768-1774 s-a încheiat prin pacea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
secol, reușind să impună și să alunge domnitori. Moartea subită a lui Șerban Cantacuzino Îl aduce pe Constantin Brâncoveanu În rolul de domn al Țării Românești Între 1688 și 1714. Brâncoveanu este conștient că amenințarea nu vine numai din partea otomanilor, ci și a habsburgilor, ceea ce duce la o politică de echilibru Între cele două mari puteri. Pentru a nu-i supăra pe otomani, domnitorul plătește haraciul cu regularitate, suportă chiar dublarea lui după Întoarcerea de la Adrianopol și Împarte daruri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
Țării Românești Între 1688 și 1714. Brâncoveanu este conștient că amenințarea nu vine numai din partea otomanilor, ci și a habsburgilor, ceea ce duce la o politică de echilibru Între cele două mari puteri. Pentru a nu-i supăra pe otomani, domnitorul plătește haraciul cu regularitate, suportă chiar dublarea lui după Întoarcerea de la Adrianopol și Împarte daruri scumpe oficialilor cu prilejul sărbătorilor musulmane sau personale. Nu omite totuși să se arate credincios și util Imperiului Habsburgic, devenind un adevărat trezorier imperial
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
eliberarea Transilvaniei, Bucovinei și Banatului. Congresul de la Paris a hotărât, pe de o parte, să formeze o Comisie europeană pentru Principate, care să chestioneze pe români și să convină asupra viitorului lor, iar, pe de altă parte, să ceară Imperiului Otoman avizul referitor la dezbaterea Unirii. Dar intervenția Austriei la Constantinopol, sprijinită de ambasadorul Angliei, a avut ca rezultat respingerea de către Poartă a deliberării asupra Unirii. Dar deja Comisia europeană dăduse curs hotărârii ca Adunările Ad-Hoc să exprime dorințele românilor. Curând
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și întrețesut de interese conflictuale, popoare rivale și credințe antagonice, care se ascunde sub numele simplist de chestiune orientală”. Mai cinic, Disraeli credea că “Chestiunea orientală nu este condiția câtorva milioane de supuși ai Porții. [Ea reprezintă problema] împărțirii Imperiului otomanilor”. Pentru istoricul rus Soloviov, chestiunea orientală era doar „un moment din lupta seculară dintre Asia și Europa”. Dimpotrivă, unul dintre exponenții slavofilismului, N. Danielewski, afirma tranșant ca „chestiunea Orientului nu e lupta dintre Asia și Europa, ci doar cea a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în cazarmă în cadrul unei riguroase discipline și în spiritul fanatismului musulman, ei au constituit o forță redutabilă pe câmpurile de luptă ale Europei. începând cu secolul al XVIII-lea, caracterul acestui corp militar s-a schimbat radical, deoarece recrutările dintre otomani au determinat o importantă modificare a regulilor și principiilor sale. Acceptarea căsătoriei ienicerilor a avut drept consecință direcționarea interesului acestora mai mult către problemele familiei, fapt ce a condus la obținerea de privilegii, mai ales comerciale, care au determinat, la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a înlocui coroana voievodală cu un alt însemn, cuha (începând cu instaurarea efectivă a dominației otomane), deoarece numai sultanul avea dreptul juridic de “purtător de coroană”, ca element al veleității de dominație universală a sultanului, ca șef suprem al Imperiului otoman; în aceeași perspectivă, folosirea conceptului de tron era interzisă domnitorilor Moldovei și Țării Românești, căci în ideologia otomană, tronul și coroana erau atribute ale sultanului, ca stăpân absolut al lumii supuse lui. Totuși, unele formule politico-juridice, întâlnite frecvent în cuprinsul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pentru prevenirea actelor arbitrare, fiind prevăzute condițiile în care domnii puteau fi înlăturați, cuantumul diferitelor dări, regulile care trebuiau respectate în comerțul dintre negustorii turci și producătorii români, dreptul puterii locale de a judeca litigiile dintre supușii proprii și cei otomani. Ca semn exterior al poziției pe care o aveau Principatele în raporturile cu Poarta, capuchehaiele lor căpătau, în 1775, dreptul de a merge călare prin Constantinopol, drept de care până atunci beneficiaseră doar ambasadorii statelor cu care Imperiul avea relații
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
suzerană și protectoare, în a hotărî soarta popoarelor supuse, inserând în preambulul documentului că “Majestatea Sa Imperială prea înaltul și preaputernicul împărat și autocrat al tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Imperială prea înaltul și prea puternicul împărat și padișah al otomanilor, însuflețiți de aceeași dorință pentru bunăstarea Principatelor Moldovei și Valahiei și credincioși angajamentelor anterioare, care asigură numitelor principate privilegiul unei administrații distincte și alte anumite imunități locale... “ , hotărând mai multe schimbări în statutul politico-juridic al Principatelor: domnitorii nu mai erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
principate privilegiul unei administrații distincte și alte anumite imunități locale... “ , hotărând mai multe schimbări în statutul politico-juridic al Principatelor: domnitorii nu mai erau aleși, ci numiți de sultan, pe termen de șapte ani, fiind considerați doar înalți funcționari ai Imperiului otoman; adunările obștești erau suspendate și înlocuite cu două consilii - Divanuri ad-hoc -, alcătuite din “boierii cei mai notabili și mai demni de încredere”; alcătuirea a două comitete de revizie, la Iași și București, însărcinate cu revizuirea Regulamentului Organic; prelungirea staționării unor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe care Marea Britanie le-a luat în chestiunea românească, sau invers, pe scena internațională, influențate de agenții săi din Principate. La începutul secolului al XIX-lea, chestiunea orientală se caracteriza prin interacțiunea a trei factori: 1. slăbirea accentuată a Imperiului otoman; 2. mișcările naționale ale popoarelor ce făceau parte din Imperiu, pentru cucerirea independenței de stat; 3. politica externă a Marilor Puteri față de Imperiul Otoman și, implicit, față de situația popoarelor din sud-estul european. Menținerea Imperiului otoman devenea din ce în ce mai mult o problemă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
era dispusă să lupte cu o armata numeroasă, disciplinată și antrenată de ofițerii săi. Pe de altă parte, lordul Holland, persoană influentă în cercurile de decizie ale primului ministru, ca și Earl Grey însuși, erau convinși de iminența prăbușirii Imperiului otoman; doar Palmerston realiza miza adevărată a acestor evenimente, dar nu-l putea convinge pe primul ministru, al cărui dezinteres era evident. Metternich ar fi vrut o colaborare cu acesta din urmă, care să soluționeze în mod satisfăcător pentru interesele celor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în tranzit prin Principate. Lord Elgin a considerat absolut necesar să dovedească faptul că guvernul Maiestății Sale are aceleași drepturi ca și alte guverne care și-au numit consuli și funcționari de toate categoriile, în porturi și orașe ale Imperiului otoman; dar întrucât interesele britanice nu erau de natură a face necesară numirea funcționarilor peste tot unde Franța și-a numit reprezentanții săi, ambasadorul britanic l-a acreditat pe Summerers și în calitate de viceconsul la Iași, Galați și Brăila, numire acceptată de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
punct de vedere politic, Europa de la sfirșitul Evului Mediu capătă caracteristici noi, marcate de dispariția marilor construcții statale cu năzuință universală. Urmaș îndepărtat al Imperiului roman, Imperiul grec bizantin se prăbușește după o lungă agonie, f/i timp ce turcii otomani cuceresc Constantinopolul în 1453. Cît despre Sfintul Imperiu roman de origine germanică, pradă anarhiei și frămîntării, nu mai este decît "carcasa" care face derizoriu titlul electiv de împărat, pe care și-o dispută familiile de Luxemburg și de Habsburg. Ca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ei profită de aceasta pentru a pune mîna pe Strîmtori, pe Tracia și pe Adrianopole. Ei sosesc curînd la porțile Constantinopolului. Bazileul străbate Occidentul promițînd unirea Bisericilor, dar nu reușește să provoace o cruciadă în stare să-i respingă pe otomani. Expedițiile organizate succesiv cele ale sîrbilor și bosniacilor (1389), cea a împăratului Sigismund în fruntea cavalerilor occidentali (1396) sau cea a regelui Ungariei, Ladislau al II-lea Jagello (1443) pentru a zdrobi încercuirea Constantinopolului sînt toate înfrînte. Bizantinii nu se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
existența altor oameni și a altor forme de civilizație. "Fiice" ale redresării europene din a doua jumătate a secolului al XV-lea, Marile Descoperiri vor tulbura profund o Europă deja zdruncinată de "inventarea" protestantismului, ascensiunea lui Carol Quintul și înaintarea otomanilor în sud-estul continentului. Redresarea europeană de la sfîrșitul secolului al XV-lea După un secol și jumătate de tulburări de tot felul, a doua jumătate a secolului al XV-lea reprezintă pentru Europa epoca redresării și a instaurării unei ordini pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
forțele pentru a împiedica înaintarea turcilor, considerați, totuși, o nenorocire îngrozitoare pentru lumea creștină. Nu se face nimic pentru salvarea Imperiului bizantin, a cărui istorie glorioasă întrupase, în timpul Evului Mediu, amintirea Romei. În primii ani ai secolului al XVI-lea, otomanii își instalează tabăra chiar la granița teritoriilor ce constituiau patrimoniul familiei imperiale de Habsburg. Două aspecte ilustrează profunda decădere a Europei după prăbușirea Bizanțului: fărîmițarea Italiei și lipsa de putere a împăraților. Fărîmițarea și războaiele din Italia Patrie a ideii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
largul Corintului, o strălucită victorie asupra flotă turcești. Spania cîștigă astfel un prestigiu considerabil. Lepanto este totuși ultimul succes al regelui Spaniei. De altfel, un succes mai mult aparent decît real: flota turcească nu este distrusă. Ciprul rămîne în mîinile otomanilor, iar puterea de care dă dovadă Filip al II-lea continuă să îngrijoreze statele europene. Franța, ale cărei teritorii sînt încercuite, este mai neîncrezătoare decît niciodată, iar Anglia protestantă îl consideră pe Filip drept dușmanul său firesc. Îngrijorate pentru independența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pînă în 1309. 35 Este vorba aici de Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456), guvernator al Ungariei (1446-1453) și căpitan general al acesteia (1453-1456). Autorii fac referire la luptele purtate de Iancu de Hunedoara la sud de Dunăre împotriva otomanilor: "campania cea lungă" (1443-1444), Varna (1444), dar mai ales Belgrad (1456), care are un răsunet european. Într-adevăr, fiul său, Mathias Corvin va deveni rege al Ungariei între 1458-1490. 36 "Guelfii" și "Ghibelinii" desemnează numele a două partide puternice, ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
54 "Echilibru european" este supranumele ce se dă sistemului politic, care pretinde a asigura pacea, prin menținerea echilibrului între marile state europene. 55 În secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman ajunge la maxima sa dezvoltare. După ce ocupă statele din Balcani, otomanii se îndreaptă spre Europa Centrală odată cu ocuparea Belgradului, în 1521. înfrîngerea maghiarilor la Mohacs (1526) și transformarea unei părți a Ungariei în pașalîc (1541) vor deschide calea otomanilor către Europa. În acest context, se modifică și statutul internațional al țărilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]