815 matches
-
output gap). În plus, ca element de originalitate, a fost testată si influența indusă de rata inflației asupra soldului bugetar primar, precum și a unor variabile suplimentare ca government effectiveness și political stability. Datele cu privire la soldul bugetar primar, datoria publică și output gap au fost preluate de la Ministerul Finanțelor Publice, datele privind rata inflației din statisticile Băncii Naționale a României iar datele privind government effectiveness și political stability din statistica Băncii Mondiale - Worldwide Governance Indicators, disponibilă pe www.govindicators.org. Am estimat o funcție de reacție
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
DEBTit + b GAP + c INFLi + d GOVi + e POLITICALi + + constant + error term, unde: DEBT - datorie publică; GAP - decalaj de producție; INFL - rata inflației; GOV - calitatea politicilor guvernamentale; POLITICAL - stabilitatea politică; a, b, c, d, e - coeficienți. Variabilele deficit bugetar primar, output gap, datorie publică sunt exprimate ca procent din produsul intern brut. Coeficientul a > 0 arată existența unei constrângeri active referitoare la datoria publică (deși această condiție nu garantează sustenabilitatea datoriei publice). Dacă b > 0, atunci politica fiscală este considerată a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pe termen scurt a împrumuturilor punea presiune pe reducerea cheltuielilor guvernamentale. Analiza factorilor care influențează modificarea soldului bugetar primar indică faptul că unul dintre cei mai importanți indicatori luați în considerare de autorități în fundamentarea deciziilor este decalajul de producție (output gap). Coeficientul (b = -1,029) argumentează faptul că în perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
folosit metodologia explicată în Fedelino et al. (2009). Astfel, dinamica în componenta bugetară totală a fost împărțită în Capitolul 3. Estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscal-bugetare în România modificări în soldul bugetar ciclic ca răspuns automat la variația output gap și modificări în soldul bugetar structural, ca răspuns al măsurilor de politică fiscală discreționară. Stabilizatorii automați au fost calculați după formula: Folosindu-se estimările realizate în capitolul 1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria macroeconomică stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4 Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Criza datoriilor suverane și necesitatea asigurării unui climat macroeconomic stabil și predictibil au determinat explozia
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiza critică a calității acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul specialiștilor de la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural ca răspuns la șocurile pe deviația outputului și ca răspuns la deviațiile din trecut ale deficitului bugetar față de ținta de deficit bugetar pe care România s-a angajat să o respecte pe termen mediu. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În plus, consider optimală aplicarea unui
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la Zona Euro, adică să arunce efectele negative ale indisciplinei fiscal bugetare către întreaga zonă Estimarea dificilă a decalajului PIB și a soldului bugetar structural (problema poate fi rezolvată prin înlocuirea output gap cu growth based balance - diferența dintre rata curentă de creștere a PIB real și trendul ratei de creștere) Distorsionarea soldului bugetar structural ca urmare a creșterii costurilor îmbătrânirii demografice (problema poate fi rezolvată prin includerea acestor cheltuieli, separat si
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Comisia Europeană, 2012) Atunci când va avea în vedere stabilirea traiectoriei de ajustare considerată sustenabilă, România va trebui să lase spațiu de manevră pentru luarea în România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare considerare a erorilor care pot apărea în estimarea output gap. Am arătat în capitolul 1 câteva incertitudini legate de estimarea PIB potențial și a output gap și faptul că în timpul anului aceste variabile pot fi revizuite alterând menținerea pe traiectoria de ajustare convenită cu Comisia Europeană. Simone et al
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
trebui să lase spațiu de manevră pentru luarea în România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare considerare a erorilor care pot apărea în estimarea output gap. Am arătat în capitolul 1 câteva incertitudini legate de estimarea PIB potențial și a output gap și faptul că în timpul anului aceste variabile pot fi revizuite alterând menținerea pe traiectoria de ajustare convenită cu Comisia Europeană. Simone et al. (2012) ia în considerare revizuirile anterioare ale PIB potențial și arată că estimările output gap au
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și a output gap și faptul că în timpul anului aceste variabile pot fi revizuite alterând menținerea pe traiectoria de ajustare convenită cu Comisia Europeană. Simone et al. (2012) ia în considerare revizuirile anterioare ale PIB potențial și arată că estimările output gap au variat chiar până la 2,8% din PIB ținând cont de revizuirile PIB potențial (aceasta conducând la modificarea estimărilor privind soldul bugetar structural cu până la 1% din PIB, variație de amploare). Totuși acest lucru s-a întâmplat în condiții
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
De aceea se sugerează rămânerea pe termen mediu sub ținta prevăzută de Compactul Fiscal, de sub 0,7% din PIB. 4.5. Propunere privind implementarea unui sistem de reguli fiscale pentru România. Design. Estimarea reacției sistemului de reguli fiscale la șocurile outputului. Estimarea reacției sistemului de reguli fiscale la deviațiile din trecut În urma analizei literaturii de specialitate și a bunelor practici internaționale legate de funcționarea și implementarea regulilor fiscale, am propus un sistem integrat de reguli fiscale pentru România: Regulă fiscală Deficit
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
În funcție de adecvarea răspunsului la șocuri, se fundamentează două tipuri de reguli: a) Regula fiscală pe soldul structural (structural balance rule) - soldul bugetar într-un an dat este egal cu ținta de sold bugetar pe termen mediu ajustată cu modificările în output gap G tt aybb * , a > 0, unde: bt reprezintă soldul bugetar efectiv în anul curent; b* - ținta de sold bugetar pe termen mediu; a - semielasticitatea soldului bugetar în raport de output gap; ytG - output gap-ul în anul curent. b
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sold bugetar pe termen mediu ajustată cu modificările în output gap G tt aybb * , a > 0, unde: bt reprezintă soldul bugetar efectiv în anul curent; b* - ținta de sold bugetar pe termen mediu; a - semielasticitatea soldului bugetar în raport de output gap; ytG - output gap-ul în anul curent. b) Regula fiscală bazată pe creștere (growth-based balance rule) - reprezintă o variantă a regulii fiscale anterioare, înlocuind output gap ul cu diferența dintre rata actuală de creștere economică și rata de creștere
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
termen mediu ajustată cu modificările în output gap G tt aybb * , a > 0, unde: bt reprezintă soldul bugetar efectiv în anul curent; b* - ținta de sold bugetar pe termen mediu; a - semielasticitatea soldului bugetar în raport de output gap; ytG - output gap-ul în anul curent. b) Regula fiscală bazată pe creștere (growth-based balance rule) - reprezintă o variantă a regulii fiscale anterioare, înlocuind output gap ul cu diferența dintre rata actuală de creștere economică și rata de creștere economică pe termen
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ținta de sold bugetar pe termen mediu; a - semielasticitatea soldului bugetar în raport de output gap; ytG - output gap-ul în anul curent. b) Regula fiscală bazată pe creștere (growth-based balance rule) - reprezintă o variantă a regulii fiscale anterioare, înlocuind output gap ul cu diferența dintre rata actuală de creștere economică și rata de creștere economică pe termen lung ** ggabb tt , unde: gt reprezintă rata de creștere a PIB real în anul curent; g* -rata medie de creștere a PIB pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Finances”, Prepared by the Fiscal Affairs Department, raport disponibil la http://www.imf.org/external/np/pp/eng/2009/121609.pdf România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Problemele indicate în capitolul 1 cu privire la incertitudinea estimării PIB potențial și a output gap fac necesară testarea performanței regulii fiscale bazate pe soldul bugetar structural (structural balance rule), a regulii fiscale îmbunătățite pe soldul bugetar structural (augmented structural balance rule) dar și simularea performanței de ajustare la șocuri și a răspunsului la deviațiile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rule) pentru România. Propunerea pentru România vizează folosirea unei reguli fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule - AGBBR). Regula a fost propusă de Fletcher și Benelli (2010). După cum am văzut mai sus, regula propusă în paragraful anterior înlocuiește output gap-ul cu diferența dintre rata actuală a creșterii economice și trendul ratei de creștere economică (rata pe termen lung sau „creșterea potențială”), înlăturând astfel incertitudinile determinate de estimarea PIB potențial, problemele generate de includerea măsurilor one-off dar și problemele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
actuală a creșterii economice și trendul ratei de creștere economică (rata pe termen lung sau „creșterea potențială”), înlăturând astfel incertitudinile determinate de estimarea PIB potențial, problemele generate de includerea măsurilor one-off dar și problemele generate de erorile de prognoză privind output gap-ul de-a lungul anului bugetar ș.a. Un alt avantaj este determinat de faptul că regula fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) este mult mai simplu de explicat și de comunicat către publicul larg decât regula simplă bazată pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
comunicat către publicul larg decât regula simplă bazată pe soldul structural (structural balance rule). În fapt, regula AGBBR este și mai ușor de monitorizat, dat fiind că ratele de creștere se pot cuantifica mult mai facil și mai cert față de output gap. Față de regula bazată pe creștere (growth-based balance rule), regula încărcată AGBBR presupune un termen suplimentar e(bt-1 - b*) care mărește caracterul anticiclic al regulii și asigură o ajustare fiscală mai lină, fezabilă din punct de vedere economic, social și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de deficit structural de 0,5% din PIB va fi cel mai probabil atinsă înainte ca deficitul public efectiv să ajungă la 3% din PIB. România poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB. România poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) permite reducerea acestei constrângeri, ajustarea fiscală fiind mai lină în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pactul fiscal (25 din 28), deficitul structural maxim admis este de 1%. Pentru România, aceasta înseamnă că valoarea de 1,3% este teoretică, pactul impunând un MTO mai ambițios (1%); a este semielasticitatea balanței bugetare față de poziția în cadrul ciclului economic (output gap). Semielasticitatea bugetară este modificarea raportului balanță bugetară/PIB la modificarea PIB cu un punct procentual. În ultimele calcule ale CE, pentru România aceasta este de 0,32; g este creșterea reală a PIB prognozată pentru anul 2012, conform prognozei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Variables) 23 Number of Matrices 1 Measurement Level Ratio Data Matrix Shape Symmetric Type Dissimilarity Approach to Ties Leave Tied Conditionality Matrix Data Cutoff at 000000 Model Options Model Euclid Maximum Dimensionality 2 Minimum Dimensionality 2 Negative Weights Not Permitted Output Options Job Option Header Printed Data Matrices Printed Configurations and Transformations Plotted Output Dataset Not Created Initial Stimulus Coordinates Computed Algorithmic Options Maximum Iterations 30 Convergence Criterion 00100 Minimum S-stress 00500 Missing Data Estimated by Ulbounds Figura 3. Harta produsă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Type Dissimilarity Approach to Ties Leave Tied Conditionality Matrix Data Cutoff at 000000 Model Options Model Euclid Maximum Dimensionality 2 Minimum Dimensionality 2 Negative Weights Not Permitted Output Options Job Option Header Printed Data Matrices Printed Configurations and Transformations Plotted Output Dataset Not Created Initial Stimulus Coordinates Computed Algorithmic Options Maximum Iterations 30 Convergence Criterion 00100 Minimum S-stress 00500 Missing Data Estimated by Ulbounds Figura 3. Harta produsă de modelul de scalare descris mai sus, pentru reprezentarea a 23 de orașe
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]