7,505 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului Cetatea de lumină (1) Armenia - țara câmpiilor de la poalele munților impunători, despăduriți, atât de vecină cu muntele biblic Ararat. Dacă în câmpiile țării rodesc culturi agricole îmbelșugate, dimpotrivă, locuitorii de la munte supraviețuiesc, în mare parte, datorită pășunilor întinse de pe pajiștile înverzite de pe versanții munților prăpăstioși și anoști. Acolo, pe crestele munților, de când e lumea, au fost sate de păstori care au avut ca principala îndeletnicire creșterea oilor. Pe aceste locuri, mai rar poți vedea vite mari, vaci
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
pe ei Și faptele lor toate răsplătite PSALMUL 99 Strigați-vă Domnului tot pământul Să slujiți Domnului cu veselie Intrați înaintea Lui cu tărie Nu uitați niciodată legământul El ne-a făcut din lut pe noi și nu noi Oile pășunii Lui acest popor Pe porțile Lui intrați ca sfânt odor Fără pofta averii curați și goi Să cântați numele Lui că este bun În veac este mila Lui cea din lume Adevărul Lui din neam în neam adun Eu singur
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Scoate-ne din acest blestemat război Să nu ne ducă păgânii în moarte Răzbunarea sângelui vărsat de neam În fața Ta cei ferecați suspină Pe fiii celor morți ruga-i alină Lauda Ta vom vesti din neam în neam Poporul oile pășunii Tale Mărturisi-ne-vom pe orice cale PSALMUL 79 Cel ce vrea pe Israel ia aminte Cel ce șezi pe Heruvimi să Te arați Deșteptă puterea Ta ca între frați Ca mântuirea Ta să ne alinte De ruga robilor nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus de s-
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
agricultură. Culmea, că cel care nu face nimic este subvenționat de câteva ori mai mult decât cel ce muncește pe aceeași unitate de teren. Vreau să spun că cel care nu lucrează terenul, ci declară că l-a lăsat pentru „pășune” primește de câteva ori mai mulți bani față de cel care ară, discuiește, cumpără sămânță, seamănă, pune îngrășăminte, întreține cultura, recoltează. Altfel spus, fericiți sunt cei ce nu fac nimic! Au apărut ca ciupercile după ploaie niște jocuri piramidale de tip
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori mai fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline de mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Cine putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
fel de Mecca a capitalismului, la care americanii merg în pelegrinaj când vor să se închine zeității Mamona, sau când se satură de viața de cetățean cuminte. Nu știu ce mă contrariază mai mult: cuvintele „vegas” și „nevada”, care înseamnă în spaniolă „pășuni” și „ninsoare”, sau adjectivul fabulous, care mă duce cu gândul la păcăleli între animale de poveste, din fabule. Îmi vine greu să-mi închipui că vietățile șirete, zăpada sau câmpiile mănoase își pot da mâna în deșertul arid, care se
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
oricând gata să se lanseze pe schiuri pe pistele din apropiere. Iar la vederea frumuseții deșertului după ploaie, când ciulinii și cactușii înfloresc ca prin minune, într-o beție de culori, mai că-ți vine să crezi în legendarele vegasuri (pășuni) care i-au inspirat pe misionari să dea regiunii acest nume sonor. Aș fi vrut să fiu mai concisă și să las loc mai mult pentru cele pe are le consider cu adevărat importante, lucrurile pe care turistul grăbit nu
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
le-am terminat după patru ani, timp în care a venit și primul copil, un băiat în toată splendoarea darurilor naturii. Am fost repartizată ca profesor într-o zonă minunată din Moldova, cu un peisaj fermecător, păduri, dealuri încărcate de pășuni, flori multicolore, plante tămăduitoare și multă voie bună și ospitalitate. Căsuța socrilor mei, oameni destoinici și gospodari, era așezată la poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în acest ținut binecuvântat de Cel de Sus, trebuie ca și oamenii să-și dea toată silința
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în acest ținut binecuvântat de Cel de Sus, trebuie ca și oamenii să-și dea toată silința pentru protejarea naturii, a apelor și-a pădurilor, în special. În anii copilăriei mele s-au exploatat excesiv bogatele
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
să gonească spre înapoi, repede, una după alta. Vedeam gospodăriile oamenilor cum răsăreau în față și dispăreau în urmă. Locomotiva tot șuiera. Iată, după vreo doi kilometri, trecurăm și prin fața casei mătușii mele, Ioana. Am văzut văcuțele ei păscând pe pășunea de lângă ogor. Parcă am zărit-o și pe mătușa în curte, privind la trenul care trece încărcat ochi cu copii gălăgioși! Frumos spectacol! Trenul înainta ca un zmeu înfocat. Când intra în păduri, șuieratul locomotivei devenea și mai răsunător. Copiii
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
apăsarea adusă de cenușiul norilor apăruți pe neașteptate și prea aproape de pământ. Ne apropiam vertiginos de locul în care, Vulcanii noroioși străbătuseră timpul doar de ei știut. Peisajul prin care treceam mi se părea fantastic, miraculos. Vegetația puțină, pitică, predominând pășunea, dădea posibilitatea ca formațiunile muntoase să-și arate cu claritate formele, pentru mine nemaiântâlnite, și care-mi lăsau semne de întrebare. Însă, cei ce ar fi putut să-mi răspundă ar fi fost doar ei, munții. Ei și Dumnezeu. În spatele
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
veniseră înapoi, și le cerea iertare: “Păsărelele Domnului, fericite păsărele, iertați-mă, căci și față de voi am greșit!” Nimeni nu pricepea ce vrea să spună, în timp ce el plângea de bucurie: “Câtă slăvită frumusețe a răspândit Dumnezeu în jurul nostru: păsărele, copaci, pășuni, seninul cerului, numai eu am trăit în ticăloșie, numai eu am pângărit totul și n-am știut să văd frumusețea și slava!” “Prea multe păcate iei asupra ta”, lăcrima biata mamă. “Măicuță dragă, lumina vieții mele, nu plâng de obidă
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
cu vise a lumii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La gura apei de la izvoare Canoe pitite se-nghesuiau laolaltă Străvechi locuri de vânătoare Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Stâlpi de totem și măști înviate Polonice din corn de oaie Imperturbabile cioplituri de tot felul Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Păduri nenăscute erau luate-n curenți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Stâlpi de totem și măști înviate Polonice din corn de oaie Imperturbabile cioplituri de tot felul Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Păduri nenăscute erau luate-n curenți Se făcea la comandă o tundră precisă Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Peste tot bâlbâială și nesiguranță Neliniști istorice întâmplătoare Dănțuitori
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Păduri nenăscute erau luate-n curenți Se făcea la comandă o tundră precisă Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Peste tot bâlbâială și nesiguranță Neliniști istorice întâmplătoare Dănțuitori cu măști și văpăi Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Bani invizibili, surle din scoică Din muzici lăute și
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Peste tot bâlbâială și nesiguranță Neliniști istorice întâmplătoare Dănțuitori cu măști și văpăi Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Bani invizibili, surle din scoică Din muzici lăute și naiuri Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Rugineau râuri răsfățate
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
văpăi Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Bani invizibili, surle din scoică Din muzici lăute și naiuri Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Rugineau râuri răsfățate Printre nisipuri albastre o plimbare lunară Înțepenite grămezi din lemn împletit între nuiele de vise prinse-n șorțul de frunze Pe plajă-n arcuri fragile dune
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada În urmă cu doi ani, primăvara, eram la Gurbediu, în Bihor, împreună cu soțul meu, la mormântul părinților săi, aflat în cimitirul satului, la marginea unei pășuni. După ce ne-am recules și am lăsat la căpătâiul lor zambile, ne-am îndreptat spre ieșirea din cimitir. Dinspre șosea, venea o turmă de mioare și 2 câini ciobănești. Un cioban tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
bisericii cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și “Sf. Cuv. Antonie” de la Iezerul - Vâlcea La răsărit și la nord - est de fosta comună suburbana Dudești - Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, pășuni și terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitorești - printre care Titan și Baltă Albă, cu un pronunțat caracter rural. Iar după anul 1970, întreaga zonă și-a schimbat, în mod radical, înfățișarea, ridicându-se numerose
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
educare părintească aceste elemente strict necesare vieții. Cunoștințele dobândite prin naștere sau joacă dirijată de părinți sunt suficiente în cazul animalelor. Ele reglementează reproducerea speciei, apărarea domeniului de obținere a hranei și hrănirea însăși, prin vânătoare sau migrare ciclică spre pășuni verzi. Omul necesită însă o pregătire etică și morală obținută de la părinți, o educare în cursul școlar preuniversitar și o instruire pragmatică. Problema se pune cînd și cum începe instruirea pragmatică. Din păcate există îndeletniciri care și astăzi pot fi
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
toți dansatorii își dăruiesc întreaga tinerețe acestei obositoare dar fascinante arte. Să ne amintim că denumirea Companiei vine de la fungi cărora le place soarele, având o remarcabilă abilitate de a se orienta spre sursa de lumină și care cresc prin pășuni, dar nu numai. Acest fapt ni se amintește și de data aceasta, în video-clipurile prezentate, prin imagini sugestive, fungii fiind prezenți peste tot, înmulțindu-se și răspândindu-se prin și peste tot ce alcătuiește viața omului. În data de 26
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]