828 matches
-
Printr-o decizie ministerială, casele egumenești de la Mănăstirea Galata au îndeplinit începând din 1 septembrie 1923 funcția de închisoare, aici fiind transferați deținuții care fuseseră închiși anterior în clădirea unde se află astăzi Policlinica pentru elevi și studenți (de pe str. Păcurari nr.9), care a devenit cămin studențesc. Închisoarea de la Galata a primit denumirea de Penitenciarul Central Iași, aici fiind înființate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. Închisoarea s-a aflat în aceste clădiri până în anul
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
revendicat de o familie din Borșa, leșenii folosind muntele doar prin arendă. Popa Artene a prezentat muntele ca fiind o veche proprietate a leșenilor, fapt pentru care și toamna târziu singurele turme care pasc muntele sunt ale leșenilor. Preotul trimisese păcurarii leșeni pe munte, tocmai pentru a obține un argument solid în disputa cu borșenii. Istoria implicării preotului Artene în aceste dispute are și o latură anecdotică. În acest registru poate fi plasată tradiția locală care spune că un borșan l-
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
sub conducerea Ungurească de la 1860 de când s-a înființat până la 1919, Mănăstirea, dar sub tutela sârbească adție bisericească. 2) Biserica s-a sfințit la 1862, de protopopul sârb 1862, în inscripție se vorbește de Episcopul de la Vârșeț. 3) Ioța Văegariu, păcurar (cioban) în 1858, când a auzit minunea în văzduh, săvârșirea Sf. Liturghii, fără să vadă nimic, și sunet de clopote. Lăsând în adestarea, a mai colindat cu oile pe acolo, și a mai auzit, asemenea de mai multe ori, a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
cel mai mult, deși ea însăși a fost intens criticată din cauza puterii vocale limitate. Bălan este considerată o icoană gay. În 2004 Andreea Bălan s-a mutat din casa părintească din Ploiești în București, unde l-a cunoscut pe Teo Păcurar. În 2005 cei doi s-au logodit, ambii tatuându-și un inel de logodnă pe degetul inelar. Cuplul s-a destrămat în 2006 datorită faptului că Păcurar voia ca Bălan să se mute cu el în Bistrița, localitatea unde locuiau
Andreea Bălan () [Corola-website/Science/310863_a_312192]
-
din casa părintească din Ploiești în București, unde l-a cunoscut pe Teo Păcurar. În 2005 cei doi s-au logodit, ambii tatuându-și un inel de logodnă pe degetul inelar. Cuplul s-a destrămat în 2006 datorită faptului că Păcurar voia ca Bălan să se mute cu el în Bistrița, localitatea unde locuiau părinții lui. La scurt timp după despărțire, cântăreața a apărut la evenimente mondene cu Keo, care a ajutat-o să treacă peste despărțirea de Păcurar, devenind apoi
Andreea Bălan () [Corola-website/Science/310863_a_312192]
-
faptului că Păcurar voia ca Bălan să se mute cu el în Bistrița, localitatea unde locuiau părinții lui. La scurt timp după despărțire, cântăreața a apărut la evenimente mondene cu Keo, care a ajutat-o să treacă peste despărțirea de Păcurar, devenind apoi iubiți. Cu toate că au apărut adesea zvonuri că cei doi s-au despărțit, acestea au fost dezmințite, dovedindu-se nefondate. A terminat cursurile de specializare în jurnalism și filosofie din cadrul universității Spiru Haret, București, dorind să aibă și o
Andreea Bălan () [Corola-website/Science/310863_a_312192]
-
din grădinile localnicilor precum și prin demolarea unor anexe gospodărești. În acest scop au fost alese trei zone, prima dintre ele viza o parte din grădinile localnicilor de pe „Ulița Donului” începând de la cea profesorului Octavian Mânduc și până la cea a Filofteei Păcurar, precum și cele de pe „Vale'n Jos” de la casa profesorului Liviu Florianu până la cea a lui Iosif Popa. Acesteia urma să-i fie alăturată o suprafață de teren din hotarul numit „La Păr” spre cel numit „La Țigănușu'”. În acest cvartal
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Cartierul Copou de astăzi s-a dezvoltat pe dealul cu același nume, în continuarea intersecției dintre Ulița Sârbească (Str. Lăpușneanu de astăzi) și Ulița Hârlăului (Str. Păcurari), începând din secolul al XVIII-lea și cuprinzând trei părți: Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc și Muntenimea de Sus. Pe atunci, actualul Bulevard Carol I (Copou) se numea Podul Verde, căci trecea printre vii, grădini și livezi străpunse, ici
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
hatmanul Sturdza și visternicul Boul. Ei s-au adunat la Cucuteni și i-au cerut lui Tomșa să plece de pe tron. Domnitorul i-a cumpărat cu bani pe slujitorii boierilor, iar în lupta de la intrarea în Iași, ""deasupra Fântânii lui Păcurarii"", oastea boierilor a fost înfrântă. După cum spune cronicarul Miron Costin în letopisețul său, slujitorii domnitorului ""în loc au prinsŭ pre Bărboi vornicul și apoi și pre feciorŭ-său. Deci pre Bărboiŭ cel bătrân îndată l-au înțepatŭ de laturea târgului, iară pre
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
este vândută în anul 1927. În Ciureni, sat care nu mai avusese biserică până atunci iar credincioșii participau la slujbele ținute în biserica satului vecin Ceaca, biserica a fost reconstruită pe pământul donat de fostul notar al comunei Zalha Traian Păcurar în anul 1928 de către meșterul Nicolae Peterfi din Cubleșu și a fost sființită în 4 noiembrie 1928 de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
săi s-au mutat la București și fiind bătrân, a lichidat tipografia din strada Lăpușneanu în anul 1932 și s-a retras în capitală. A revenit în decembrie 1939 în orașul Iași, pentru a fi înmormântat în cimitirul evreiesc din Păcurari, conform dorinței sale testamentare. În semn de omagiu, Romfilatelia a emis o carte poștală dedicată memoriei sale.
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
precum alte bucătării latine - franceză sau italiană). Este mai degrabă sobră și extrem de ecologică, la fel ca și agricultura, zootehnia și pomicultura, din rodul cărora se obțin principalele derivate alimentare. Nucleul tradiției culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează în munți, în timpul verii, pe perioada pășunatului turmelor de oi. În aceste microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
În versiunea colind a Mioriței, se disting mai multe formule textuale introductive: „Mărgu-și, mărg, oile-n munte, / La iarba până-n jerunte”; „Sus în vârvu muntelui, / Sub crucița bradului”; „Pă cel vârvuț de muncei / Mărgu-și trei păcurărei”. Trei păcurari, împreună cu o turmă de oi, urcă (primăvara) pe vârful unui munte, în scopul de a-și amenaja stâna de vară. De remarcat aspectul luxuriant al vegetației alpine („la iarba până-n jerunte”). Aceasta este o formulă menită să sesizeze (sau să
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
păstori, în „biserici de brad”, amenajate prin defrișarea arborilor în formă de cerc, precum perimetrele templelor, oficierea slujbelor făcându-se „fie de un cioban bătrân, fie chiar de preot”. În acest spațiu încărcat de semnificații se vor instala cei trei păcurari mitici - spre diferență de ciobanii din baladă, care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
păstorului din punct de vedere ideologic, Adrian Fochi ajunge la concluzia că acesta “opune elemente profane (...) celor ecleziastice, din această pendulare ieșind sporit sentimentul de dragoste a ciobanului față de meseria lui” În schimb, Ion Taloș (1983) asociază secvența cu refuzul păcurarului de a fi acoperit cu pământ și concluzionează: “...această imagine ne dă dreptul să afirmăm că cel care urma să fie ucis, nu dorește să fie propriu-zis înmormântat, căci într-un asemena caz, armele n-ar putea străluci în soare
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
soborului (a judecatii) și episodul testamentar, în variantele cele mai vechi a existat la un moment dat un liant (o temă) care a asigurat o cursivitate necesară textului. Una dintre situații, probabil cea mai veche, are în vedere dialogul tânărului păcurar cu turma oilor agitate: “Când cu apa o-nturnat / Oile tăte-o zderat” sau cu oaia năzdrăvană: “Oaia lui cea oacheșă”, “Zbiară oaia cea pistruie”. Această temă, peregrinând prin Transilvania, a dezvoltat, în sudul țării, episodul mioarei năzdrăvane. Vasile Latiș ("Păstoritul în
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
în grijă specială pentru că «e bună de primejdie». Semnul pe care-l face: e supărată, zbiară, nu-și află locul, se uită la om (informatorii mei). Semnul se înțelege astfel: are să se întâmple ceva cu turma (pagubă, boală, fiară), cu păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
turma (pagubă, boală, fiară), cu păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce vede la ea nu-i place. / Vin tri hoți, di pa izvoară / Cu securi și cu topoară / Pă păcurari să-i omoară. Păcurarii samă-o luat / Cânișorii i-o strâgat / Și pă hoți i-o amuțat / Și pă hoți i-o alungat / Păste-un deal și păste-o vale / Până lângă-o apă mare. / Și de-acolo, până-n sară, / Oile tăte-și
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce vede la ea nu-i place. / Vin tri hoți, di pa izvoară / Cu securi și cu topoară / Pă păcurari să-i omoară. Păcurarii samă-o luat / Cânișorii i-o strâgat / Și pă hoți i-o amuțat / Și pă hoți i-o alungat / Păste-un deal și păste-o vale / Până lângă-o apă mare. / Și de-acolo, până-n sară, / Oile tăte-și porneală. / Păcurarii pângă ei
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
-i omoară. Păcurarii samă-o luat / Cânișorii i-o strâgat / Și pă hoți i-o amuțat / Și pă hoți i-o alungat / Păste-un deal și păste-o vale / Până lângă-o apă mare. / Și de-acolo, până-n sară, / Oile tăte-și porneală. / Păcurarii pângă ei / Cu fluierii zâceră” Presupusa calitate de aspirant, pe care eroul (din variantele colind) o are, nu-l îndreptățește să aibă o "oaie oacheșă". El trebuie să facă dovada că o merită. Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
oaie oacheșă". El trebuie să facă dovada că o merită. Această "mioară năzdrăvană" e tocmai răsplata istovitoarelor etape de inițiere, adică sfințenia, curățenia și înțelepciunea. Deocamdată cel mic e un mus, un adolescent. Oaia oacheșă apare mai degrabă în compania păcurarilor maturi sau bătrâni și prea rar (sau deloc) a copilandrilor. Ulterior textul evoluează spre generalizarea acestui episod al mioarei. O particularitate a sistemului de texte mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul "buhași" = “brad bătrân; la munte, colibele se acopereau cu scoarțe de buhași ce se aduceau din provol (= vale, povârniș). Dacă păcurarul moare în munte, nu-l aduc în sat să-l îngroape, ci îl acoperă cu scoarță de buhași și așa îl bagă în gropa lui gătită” Obiceiul, cândva generalizat și ținut în mod necesar (nu opțional), anulează orice paradox și
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
la un ritual atipic de înmormântare, care, în mod deloc surprinzător, preia o serie de elemente din ceremonialul arhaic al inițierii. Deci, pretinsa clauză testamentară se înscrie în mod firesc în legea pământului. V. Latiș se simte obligat să precizeze: “...păcurarul a cărui moarte survine în durata profesiunii nu este readus acasă; nici măcar în acest caz extrem el nu poate răzbate drumul înapoi, fiind așezat în acel loc al morții care îl reflectă în fel și chip colinzile maramureșene (sau cele
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Doniga e relatat cazul unui păstor, pe nume Mihai, care a murit în munți - în circumstanțe neprecizate, dar avem toate motivele să credem că a fost vorba de un accident - lăsând în urmă o soție și patru copii. Conform cutumelor, păcurarul a fost îngropat de fârtați în “strunga oilor”, certificând astfel un obicei străvechi și nu o opțiune sau o dorință a familiei. Deși întristați, membrii comunității nu protestează față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]