1,566 matches
-
pădure era mai uniformă, cu atât mai ușor se preta la o gestionare centralizată; procedurile standardizate ce puteau fi aplicate minimizau nevoia intervențiilor discreționale ce apărea În cazul pădurilor bătrâne. Mediul controlat al pădurii restructurate științific promitea multe avantaje remarcabile. Pădurarul-șef Îl putea monitoriza sinoptic, supravegherea și recoltarea se puteau face mai ușor, conform unor planuri centralizate, pe termen lung, iar producția era uniformă și constantă, Înlăturându-se astfel una din cauzele importante ale fluctuației veniturilor. În plus, acest mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
indicii cu privire la legăturile complexe cu cartierul vecin, iar o descriere mulțumitoare azi poate deveni inadecvată În câțiva ani. Dacă scopurile pe care și le propune statul sunt minime, atunci el nu are nevoie să știe prea multe despre societate. Așa cum pădurarul care Își ia doar din când În când lemne de foc dintr-o pădure mare nu are nevoie să cunoască multe detalii despre aceasta, și statul - ale cărui pretenții se mărginesc la strângerea câtorva căruțe de cereale și la recrutarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Mascarada, București, 1945; Upton Sinclair, Mocirla (Abatoarele din Chicago), București, 1945; Jorge Amado, Pământ fără lege, București, 1948, Prima zi de grevă, București, 1949; Edgar Wallace, Gentlemanul, București, 1948, Misterul trenului de aur, București, [1948]; Pablo Neruda, Să se trezească pădurarul, București, 1949; Osman Șchiopul și alte povestiri ale scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M., Câteva dramatizări după opere celebre, „Fapta”, 1945, 329, 333; Al. Cerna-Rădulescu, „Regele pomanagiilor”, dramatizare după Israel Zangwill, „Tribuna românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
scurtă, Ana la Boston. Afectele familiale sunt și ele cariate de mecanica obișnuinței. Femeia este fie misterioasă (Maria din Firul principal), fie de-a dreptul stupidă, aici galeria fiind mai cuprinzătoare, de la nevasta din Cronica de la Miaua până la cea a pădurarului din Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai. Cuplul viu, autentic, apare sporadic, el vertebrează totuși romanul Noiembrie viteză, figurare spumoasă a destinului unui personaj self made man din anii ’60 ai secolului trecut. Glisările temporale, exercițiul comprimării sau proiecției în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
Câmpulung creștea. Și isprăvea școala primară. Gimnaziul. Liceul. Și venea la Suceava. Se înscria și făcea Facultatea de Inginerie Mecanică. Dar aproape nici un loc de muncă nu-i plăcea. La Câmpulung se obișnuise să se atașeze unor grupuri de vânători, pădurari și pensionari de pe Deea, umblând și colindând pe coclauri, după cai verzi să le ia potcoavele. Nu suferea să fie subalternul nimănui. Totuși, lămurit de Bițu, silit de Corina, la Suceava a acceptat, în cele din urmă, și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o banală ceartă cu soția, Dimitrie Cristea pornește în afara satului, ajunge într-o pădure, urcă un pisc înzăpezit, care ia conturul Muntelui Alb din basmele varvarienilor și, răpus de o criză renală, își vine în fire în casa unui bătrân pădurar, confundându-l pe acesta cu Lamparia, "ultimul supraviețuitor al unui neam vechi de câteva zeci de mii de generații care descoperise cheia desăvârșirii vieții..." Revenit peste cinci zile în Varvara, el trage mai întâi la prietenul său Luca Pădureanu, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cinci zile în Varvara, el trage mai întâi la prietenul său Luca Pădureanu, dar aici află, stupefiat, că acesta, varvarian din moși-strămoși, nu știe de existența Muntelui Alb, ci doar de Poiana Lupilor, și că nu locuiește prin împrejurimi nici un pădurar bătrân. Varvarienii rămân însă cu convingerea că el lipsise fiind în relații amoroase cu tânăra profesoară Cora Solomon. Într-un târziu Dimitrie Cristea înțelege că, în realitate, soția sa este geloasă pe Cora nu pentru că ar fi bănuit-o de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
identifice în arealul imediat o semiotică, în acord, firește, cu aspirațiile lor. De aceea, de pildă, strada pe care se situează locuința din "municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a descinde din mit. În fața ziaristului, logosul lui Dimitrie Cristea este emfatic, ironic, căutând tot timpul să-și reprime tendințele de familiaritate, dar ajunge, destul de repede, să-și expună frământările, să se introspecteze, să-și disece trăirile, cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Borcia, I.U. Soricu, G. Rotică, Teodor Murășanu, Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu. Prozatorul lansat de L. a fost Ion Agârbiceanu, cu schița Badea Niculae, în numărul 10-11/1902, prezent apoi cu numeroase proze scurte (Mătușa Stana, Mistrețul, Costea Pădurarul, Domnișoara Linuța, Ghiuțu, Copilul Chivei, Melentea, Din Luncșoara, Două iubiri ș.a.), dar și cu romanele Povestea unei vieți (în 1912) și Arhanghelii (în 1913). Au mai colaborat I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu (schița Codrea), Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Și noi Înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să Îi lăsăm și să ne Încălțăm cu opinci, pentru că nu lăsa urme. Și când au intrat ei În poiană a văzut ăsta urmele și o spus bătrânul: „Cred că a fost pădurarul”. O mers mai departe. „Sunt urme proaspete, nu-i bine, n-ar trebui să mergem. Nu mergem.” Și au traversat poiana și trebuia să intre În pădure În cealaltă parte, și de după niște copaci căzuți din ăștia mari, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cum Înjurau ăia că de ce l-au scăpat pe Mâț și că n-au prins nici pe unul. Și Mâț o ajuns primul... Tot era cu sânge, ruptă era cămașa, era pusă În gât, și, În vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă trăiește și acum, da’-i bolnav și el. Confruntarea asta când a avut loc? Asta În ’51, pe la Rusalii. Din cauză că era aprovizionarea tot mai grea, că era tot plin de armată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine? Ce e cu noi p-acolo?”. Nimeni nu știa nimic ce să spună. Nimănui nu i se spusese pentru ce este arestat... A fost adus ulterior În celulă la noi și un fost condamnat din lotu’ lu’ Arsenescu, fost pădurar, Titus Jubleanu. Ăsta avea deja o condamnare de 25 de ani de Închisoare și era adus acum spre rejudecare, fiindcă fusese prins Arsenescu. Era chemat mereu la anchete: i se ofereau bomboane, țigări și i se spunea că poate, eventual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau negri și jucăuși. Erau frumoase și istețe. La școală mergeau destul de rar. În dimineața aceea, cu reclamația trimisă de Hobidinca la Protecția Copilului în mapă, mergeam însoțită de milițian să cercetăm acuzația de viol pe care i-o aducea pădurarului de la Gâtu Lupului, sat aflat lângă pădure, unde de curând se începuseră tăierile pentru lemne de foc. Însoțită de cele două fete ale ei, Hobidinca a intrat în camera de la sediul C.A.P.-ului unde era chemată. Peste câteva minute
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
sat aflat lângă pădure, unde de curând se începuseră tăierile pentru lemne de foc. Însoțită de cele două fete ale ei, Hobidinca a intrat în camera de la sediul C.A.P.-ului unde era chemată. Peste câteva minute a venit și pădurarul împricinuit. Ia povestește mata cum s-a întâmplat cu fetele? Le-a violat pădurarul?, a întrebat-o milițianul pe femeie. Fetele mele care sunt minore și virgine, săptămâna trecută au mers să culeagă crengi pentru foc, acolo unde se taie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Însoțită de cele două fete ale ei, Hobidinca a intrat în camera de la sediul C.A.P.-ului unde era chemată. Peste câteva minute a venit și pădurarul împricinuit. Ia povestește mata cum s-a întâmplat cu fetele? Le-a violat pădurarul?, a întrebat-o milițianul pe femeie. Fetele mele care sunt minore și virgine, săptămâna trecută au mers să culeagă crengi pentru foc, acolo unde se taie copacii. Când m-am dus după ele să le ajut la cărat crengile, fetele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe femeie. Fetele mele care sunt minore și virgine, săptămâna trecută au mers să culeagă crengi pentru foc, acolo unde se taie copacii. Când m-am dus după ele să le ajut la cărat crengile, fetele erau în canton cu pădurarii. De departe le-am auzit strigând cât le ținea gura: „Ne violează, ne violează pădurarul!”. Ancheta a durat câteva ore. Hobidinca nu se lăsa, adusese încă doi martori și situația devenise tensionată. Pentru a pune capăt scandalului, pădurarul le-a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
crengi pentru foc, acolo unde se taie copacii. Când m-am dus după ele să le ajut la cărat crengile, fetele erau în canton cu pădurarii. De departe le-am auzit strigând cât le ținea gura: „Ne violează, ne violează pădurarul!”. Ancheta a durat câteva ore. Hobidinca nu se lăsa, adusese încă doi martori și situația devenise tensionată. Pentru a pune capăt scandalului, pădurarul le-a promis câte un car cu lemne și câte unul cu uscături numai să-l lase
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
canton cu pădurarii. De departe le-am auzit strigând cât le ținea gura: „Ne violează, ne violează pădurarul!”. Ancheta a durat câteva ore. Hobidinca nu se lăsa, adusese încă doi martori și situația devenise tensionată. Pentru a pune capăt scandalului, pădurarul le-a promis câte un car cu lemne și câte unul cu uscături numai să-l lase în pace și să-și retragă acuzațiile. Hobidinca își învățase fetele să simuleze violul. Avea și un certificat medical pe care îl flutura
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
înhaț un pui și să fug? Da, altă soluție nu- i. Vă arăt eu ce-i rockul! Deși îmi este o foame de lup, nu vreau s-o supăr pe Raluca. Când eram foarte mic, m-am rătăcit prin pădure. Pădurarul m-a adus aici, în gospodărie, iar Raluca m-a hrănit cu biberonul. M-a botezat Suru’. Raluca a plecat la școală iar eu am fugit în pădure. Oare o să mă recunoască ? Și, Moțatule, te prind eu... Cocoșul: Puișori, am
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
bună din blana mea când m-a prins când să intru în cotețul găinilor. Mă grăbeam, coana Vulpe se pregătea de câteva zile pentru atac! Grivei, el lătra la lună rockul ăsta. Sărmanul, l-a răpus ursul înainte de a veni pădurarul cu pușca). Se aude motor de mașină; în curte intră Ana urmată de Raluca cu ținuta descrisă de Miki: brățări, lănțișoare, medalioane, inele. Gazdele încep cântecul de primire: Râde soarele cu noi/ Și pășim în ritm vioi/ Cu toții ne pregătim
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
-ți pregăti sosirea. (pentru el: Dacă ați ști voi de când se pregătește coana Vulpe să viziteze cotețul cu găini!) Am avut cu Roșcata, coana Vulpe, o discuție serioasă, ca să nu spun ceartă, ca nu cumva să calce în curtea pădurarului și în cotețul de găini. (printre gard vedem Vulpea, care aude tot ce spune Lupul și face gestul că o să-i plătească). Dacă nu mă crezi, te invit în pădure, la o discuție cu Vulpea. Raluca: Iau pușca și o să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Miki, ranchiuna nu ajută pe nimeni, aduce doar necazuri, izolare... Tabloul III Lupul și Vulpea se întâlnesc în pădure, pe o cărare; amândoi sunt hămesiți de foame Vulpea: Bună! Unde-ți sunt manierele, Lupule? Lupul: Le-am lăsat în curtea pădurarului. Coană Vulpe, dacă ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie mare în curtea pădurarului când au intrat Ana și sora ei, Raluca, pentru care pregătiseră rock-ul, care se cântă nu se mănâncă!? Am renunțat, mai ales că Raluca m-a recunoscut de când m-a crescut cu biberonul când eram mic, singur în pădure
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
a crescut cu biberonul când eram mic, singur în pădure, fără părinții pe care i-au împușcat vânătorii în fața mea. Vulpea: Și ce facem, mâncăm gâze, șopârle și rădăcini și, la doi pași, o gospodărie plină de găini?! Lupul: Pădurarul nu glumește când pune mâna pe armă și trage. Știi ce-a pățit bunica ta, Dumnezeu s-o odihnească. Vulpea: Și de-abia împlinise zece ani. În floarea vârstei! Lupul: Dar bunica ta l-a păcălit pe pescar: s-a
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
i-au furat/ Pe Moțat l-au îmbătat/ În pădure zarvă mare/ Fapta asta e teroare/ Animale, păsări toate/ Adunați-vă surate! pleacă în pădure) Tabloul VII Prin pădure, pe o cărare, Ana și Raluca, cu arma de vânătoare a pădurarului în poziție de tragere. Miki merge înaintea lor Miki (miroase în stânga și dreapta): Pe aici, pe cărarea asta, au trecut hoții spre bârlogul Roșcatei. Am trecut de multe ori pe acolo, în fugă, după câte un șoarece. Ana: Atunci să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]