804 matches
-
slujit drept biserică parohială în Gostila, comuna Poiana Blenchi, județul Sălaj până în jurul anului 1810 când este înlocuită de o nouă biserică de zid. Vechea biserică de lemn, rămânând fără folos în Gostila, este vândută parohiei din satul Țop, astăzi Pădurenii de lângă Gherla. De acolo a fost adusă în anul 1935 în Năsal Fânațe. De aici a fost transferată în Mănăstirea Nicula în 1974, după distrugerea bisericii vechi de lemn, în urma unui incendiu. Constituind un bun studiu de caz în ceea ce privește fenomenul
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
fost regina regiunii Eregion unde s-au și făurit Inelele Puterii. Apoi după distrugerea Eregionului de către Sauron, împreună cu Celeborn (soțul ei) au fugit în regatul din apropiere - Lothlorien. Acolo, după moartea lui Amroth, Galadriel și Celeborn au devenit conducătorii regatului pădurean. Galadriel în acest timp a plantat semințele de Mallorn (copaci foarte înalți cu scoarță netedă și maroniu roșcata cu frunze aurii). Astfel orașul Caras Galadhon și-a căpătat renumele de „Orașul Luminilor și al cântecelor”. Puterea inelului Nenya se putea
Galadriel () [Corola-website/Science/309188_a_310517]
-
pe baza că nu mai erau profitabile. Flora este constituită din păduri de foioase și conifere, ce predomină pe întreg culoarul, asttfel: Fauna - specifică teritoriului comunei Vețel și este reprezentată de specii importante care sunt existente pe teritoriul României. "Zona Pădurenilor" formată din Muncelu Mare, Muncelu Mic, Boia Bârzii și toate satele așezate în zonă deluroasă sau montană, au reușit să își mai păstreze unele tradiții specifice. Deșii în ziua de astăzi populația nu mai este la fel de numeroasă, acest fapt fiind
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Toplița este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Curpenii Silvașului, Dăbâca, Dealu Mic, Goleș, Hășdău, Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe valea Cernei se află satele Toplița, Dăbâca și
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
de Toplița, pe cursul Cernei, a fost creat un baraj de acumulare, Barajul Cinciș. În cursul construcției acestui baraj, satul Dealu Mic a fost strămutat (alături de alte sate de pe valea Cernei pe culmile dealurilor din apropiere. Zona cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
Moacșa () este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Moacșa (reședința) și Pădureni. Până în 2004, din această comună făcea parte și satul Dalnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moacșa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,51
Comuna Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/310387_a_311716]
-
Buturugeni (în trecut, Prisiceni-Buturugeni și Buturugeni-Prisiceni) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Buturugeni (reședința), Pădureni, Podu Ilfovățului și Poșta. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul drept al Argeșului, la limita cu județul Ilfov. Este străbătută de șoseaua județeană DJ412A, care o leagă spre nord-vest de Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale și spre sud de
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
Mihăilești și apoi (după 1952) plășii Videle din regiunea București, iar satele Plopi, Prisiceni și Saxoni au fost în timp desființate și comasate cu satul Buturugeni. Satele Gâstești și Podu Gâștei din comuna Gâstești au primit în 1964 denumirile de "Pădureni", respectiv "Podu Ilfovățului", iar comuna Gâstești a primit și ea denumirea de "Pădurenii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, reînființat, comuna Pădurenii fiind atunci desființată și satele ei trecând la comuna Buturugeni, împreună cu satul Poșta din fosta comună
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
Prisiceni și Saxoni au fost în timp desființate și comasate cu satul Buturugeni. Satele Gâstești și Podu Gâștei din comuna Gâstești au primit în 1964 denumirile de "Pădureni", respectiv "Podu Ilfovățului", iar comuna Gâstești a primit și ea denumirea de "Pădurenii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, reînființat, comuna Pădurenii fiind atunci desființată și satele ei trecând la comuna Buturugeni, împreună cu satul Poșta din fosta comună Buda, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
satul Buturugeni. Satele Gâstești și Podu Gâștei din comuna Gâstești au primit în 1964 denumirile de "Pădureni", respectiv "Podu Ilfovățului", iar comuna Gâstești a primit și ea denumirea de "Pădurenii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, reînființat, comuna Pădurenii fiind atunci desființată și satele ei trecând la comuna Buturugeni, împreună cu satul Poșta din fosta comună Buda, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Buturugeni inclus în lista
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Buturugeni inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură este biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1827) din satul Pădureni.
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Siretu și Tișița, și din satele Călimănești, Haret, Modruzeni și Pădureni. Orașul se află în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de nod feroviar, Mărășeștiul s-a dezvoltat și a fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori. Comuna Pădureni, aflată, ca și Mărășeștiul, în plasa Caregna a aceluiași județ Putna, avea atunci 1005 locuitori. În 1931, în comuna Pădureni era consemnat și satul Haret. În 1950, orașul a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori. Comuna Pădureni, aflată, ca și Mărășeștiul, în plasa Caregna a aceluiași județ Putna, avea atunci 1005 locuitori. În 1931, în comuna Pădureni era consemnat și satul Haret. În 1950, orașul a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, iar comuna Pădureni
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
Pădureni era consemnat și satul Haret. În 1950, orașul a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, iar comuna Pădureni a fost desființată, satele ei devenind localități componente ale orașului. În orașul Mărășești se găsește Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial sau funerar de interes național, ridicat în perioada 1923-1938, și aflat la sud de orașul propriu-zis
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
282 pe DN2, în localitatea Tișița, monument istoric de for public de interes național. În rest, în oraș există alte șase obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Pădureni, aflat la km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), o așezare din perioada Halstatt și alta din perioada Latène (cultura carpică). Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Artex", Viața Vâlcii, Lăură Zamfiroiu, 4 noiembrie 2013 - - "George Păunescu - Expoziția: Tainicele lumini ale Italiei", Accademia di România, septembrie 2013 - - "Italia prin ochii unui pictor român: George Păunescu", emigrantul.it, 5 septembrie 2013 - - "Popas în câmpie - Tabăra de pictură la Pădureni", Pagini de cultură, 2 septembrie 2013 - - "Salonul Municipal Craiova 2013", Revista de Cultură Mozaicul, Magda Buce Răduț - - "Expoziția de pictură: Inserții cromatice", UAP Vâlcea, 29 iunie 2012 - - "Astăzi încep Zilele Orașului Albă Iulia: Expoziții de artă, parada Cetății, filme, teatru
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
punți metalice, sat Cucuieți, pct. Muraru Aurel și pct. Leonte Vasile; Refacere punte metalică sat Cucuieți, pct. Adam Gheorghe; Refacere pod metalic, L = 20 m, sat Cucuieți, pct. hotar cu sat Bărnești; Refacere 2 podețe tubulare pe drum sătesc, sat Pădureni; Refacere 30 m drum local, sat Cucuieți, sat Cucuieți, pct. Cimitir catolic; Refacere 170 m drum sătesc, sat Cucuieți, pct. Mihoc și pct. Rotaru; Refacere punte pietonală sat Cucuieți, pct. Tănase; Refacere 2 poduri rutiere, sat Crăiești, pct. Ilau și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
și nu sunt nevoiți să se încadreze în alte comunități decât cea de acasă (de exemplu: armată, loc de muncă la oraș, etc.). Ceangăii de Sud vorbesc două dialecte diferite: Vechiul dialect ceangău se vorbește în șase sate mai mari: Pădureni ("Szeketura"), Valea Seacă ("Bogdánfalva"), Nicolae Bălcescu ("Újfalu"), Galbeni ("Trunk"), Gioseni ("Gyoszény") și Valea Mare ("Nagypatak"). Se mai găsesc localități mai mici, unde doar bătrânii cunosc limba maghiară. În cele șase sate sus-menționate 9.520 persoane au mai vorbit limba maghiară
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]