1,946 matches
-
pe masa unde merele cădeau, ca-ntr-un ritual, dăruindu-ne din rotundul lor carnal. Ispitele se insinuau, întâi culinar, cu arome de șoapte și priviri fierbinți vegheate atent, circumspect de părinți. Apoi mărul crescu aromind adamic, curios, din edenul pământean, tot mai îndrăzneț, ăn de an. A trecut mult timp până când am primit binecuvântarea de a purta pe frunte, albă, mirarea să fim noi înșine "mami și tați" pentru o scurtă vreme, înainte de a fi strigați pe numele mic, amănunt
MARUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373903_a_375232]
-
în veșnicul mormânt, sufletul,deasupra zării, vorbesc în noi,vorbesc în voi, prin nesfârșitul val al mării, din lumea lor de lacrimi și noroi... Statuile ce stau adesea în fața noastră, sunt infinitul de sub zarea albastră, țipatul pescărușilor în zbor, iubirea pământeana cu infinitul dor, zâmbetul copilului de-aproape, adesea punte peste ape, embleme pentru viitor! Referință Bibliografica: STATUILE / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile
STATUILE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374002_a_375331]
-
de la capăt, să-nceapă iar lucrul, Când timpul rămas li se scurge alene, O fărâmă de pâine, flămând, cere pruncul, Mama își ascunde grea lacrimă-n gene. Spre cer ea privește și îi caut-adâncul, Se roagă-n tăcere, cu rugi pământene, La Sfânta Treime, când clipa se cerne Și primește lumină dând viață-n peduncul! O fărâmă de pâine primi-va,iar, pruncul... Referință Bibliografică: Rondelul minunii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017
RONDELUL MINUNII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374004_a_375333]
-
mai importante, lăsate nouă și generațiilor viitoare în mulțimea anilor trăiți intens și rodnic de acesta; este un mod de a păstra vie amintirea unui om „trecut de pragul vizibil al vieții”, care în cei 100 de ani de viață pământeană a marcat istoria Bisericii Ortodoxe Române timp de 80 de ani ca monah (1934 - 2014), din care 62 de ani în diferite trepte: 18 ani ca stareț, 14 ani ca arhiereu-vicar, 25 de ani ca episcop și 5 ani ca
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
argumenteze apariția acestui volum, urmează șapte capitole prin al căror cuprins încerc să pun în valoare principalele repere biobibliografice ale eroului cărții: familia și copilăria, viața monahală, opera științifică, editorială și publicistică, trăsăturile și personalitatea, recunoașterile publice, stingerea din viața pământeană, mesajele transmise în urma acestui trist eveniment, ceremonia de înmormântare și câteva evocări. De asemenea, lucrarea dispune de o listă de cuvinte mai puțin cunoscute, cu explicațiile necesare cititorului neinstruit în domeniul teologic și de o anexă foto-documentară, care prezintă câteva
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
Toate Articolele Autorului PRINȚESA VRĂJITOARE Pe vremea când, pe cer, Soarele domnea în bună pace alături de Lună, pe Pământ se pornise o mare gâlceavă între vrăjitoare și prințese, fiecare dintre ele considerându-se îndreptățite să domnească singure peste toată suflarea pământeană. Din această vrajbă, Pământul a fost împărțit în două, iac-așa cum ai tăia o pâine pe mijloc cu cuțitul. Jumătatea de la miazănoapte deveni Împărăția Vrăjitoarelor, iar jumătatea de la miazăzi deveni Împărăția Prințeselor. N-ai fi văzut coadă de mătură
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
și hotărârea de trecere la o altă religie, condiție supremă în punerea acestui sentiment în drepturile sale firești și admiterea cuplului în familia și societatea indiană. Niciunde nu am gasit atât de viguros redata cea mai mare minune a lumii pământene: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtășite și destrămarea ei, precum am descoperit în aceste două române ce au făcut înconjurul pământului. Poate și pentru că ele tratează aceleași fapte în viziunea a doi scriitori care au fost, în același timp
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
răstignim pe Cel Mai Drag. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a Lui O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-I mâna sfântă cu un cui Când poarta noastră e mereu închisă Pentru Cel Bun și veșnic pământean, Să-L așteptăm, creștinilor, în ușă, Să-I ridicăm povara de alean. Când poarta noastră e mereu închisă, N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat?... Pășește Dumnezeu cu
CRUCEA ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371802_a_373131]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > OANA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vibrează sub boltă povești pământene, Pierdute prin cețuri și neguri demult. Le vom ispiti să se-ntoarcă alene, Din veacuri trecute de aprig tumult. Arama clădită de Marele Ștefan În Piatra, ne spune a Oanei-fecioare Poveste. Cum piere prin gândul viclean, Ce-a rupt din
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
fine logica divinului, care nu e abordabilă rațiunii umane, căci e o super-rațiune, dar care justifică, încununează, dorita legimitate aspirațiilor elevate ale oamenilor. Iisus Hristos luminează și jalonează calea omului către ființa divină, răspunzând căutărilor omenești în tema rostului existenței pământene a oamenilor. În acest sens, creștinismul susține că Iisus Hristos este soluția salvatoare a omenirii, iar viața omului nu poate fi altceva decât un zbor spre lumină, în care mulți oameni se pierd pe traiect, dar cei care reușesc să
ŞTEFAN POPA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372359_a_373688]
-
Acasa > Poezie > Credinta > REMEMBER PASCAL Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În destinul vieții pământene se derulează timp religios. Să întărească spirit credincios, cu harul din tradiții eterne. Menirea sărbătorii Paștelui, din vremuri readuce obicei perpetuat de pământeni și zei, cu taina Învierii Domnului. Pentru Iisus răstignit pe cruce, să aprindem candela credinței. Pe rază
REMEMBER PASCAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372477_a_373806]
-
înțelepciunea scrisului nemuririi științei lui. Să fim conștienți de faptul că toți suntem fiii ai satului din neamul nostru dedemult. Am intrat, la un moment dat, într-o stare de gândire prin care încercam departajarea mea existențială: fiind teluric, construcție pământeană, am lăsat ca eul cosmic să se elibereze de greutatea gândurilor și să cugete. Am înțeles atunci cum omul înțelept al satului, ridicat pe treapta superioară a spiritualității reușea, precum elevatul de astăzi, să se rupă de lumesc și să
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
răstignim pe CEL MAI DRAG. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a Lui O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-i mâna sfântă cu un cui... Când poarta noastră e mereu închisă Pentru CEL BUN și veșnic pământean, Să-l așteptăm creștinilor în ușă, Să-i ridicăm povara de alean. Când poarta noastră e mereu închisă, N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat?... Pășește Dumnezeu cu
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372921_a_374250]
-
și credință, pe Majestatea Sa, Regina Ana, sărbătorită la 18 septembrie, zi așternută în aurul toamnei, în care a venit pe lume, cu sacră rânduire de a purta Coroană regească! Ne sărbătorim pe 18 septembrie Regina, așa cum e sfânt și pământean a sărbători în strămoșeasca Românie, regii și reginele, așa cum dictatorii nu o făceau și nu o fac, deoarece ei au instituționalizat bairamul politic în care nu e miezul și bătaia inimii poporului, ci-s ovații impuse de ordin și scopuri
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
La mulți ani, la multe toamne cu aur și crizanteme, la multe primăveri cu șiruri de cocori rescriind „Vivat” pe cerul de cobalt al României, Majestatea Voastră, Regina Ana a României! * 1 August 2016! Regina și-a sfârșit călătoria Sa pământeană, supusă asemenea nouă tuturor legilor atât de naturale și universale ce guvernează peste lume, dar, cu toate acestea, lăsându-ne în lacrimi! Pleacă azi la ceruri tributul unui neam: regina sa. Ni-l trimitem spre răscumpărarea istoriei de sub umbra vinei
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
noi ne regăsim în splendoarea imaginii scânteii și-n mișcarea aerului care o poartă spre înalt ce rămâne, cenușa arderilor exterioare și interioare, hrănesc mai departe pământul. noi plecăm. regretele celor ce rămân nu ne ajută cu nimic dincolo de timpul pământean. gândul luminos, zâmbetul din inimă, ruga, da, renasc lumina prin lacrima dorului lor. noi roua o atingem cu sufletul pentru a-l putea înălța mai sus și mai sus și mai sus. văd viața din România ca pe o sinucidere
7SECUNDE ÎNTR-UN COLŢ CIOBIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345758_a_347087]
-
rătăcitor,/printre aripi de cenușă. (Stare 16) Dăruiește-mi, Doamne, grația pietrei spune poeta la un moment dat. O rugă-strigăt, emoționantă, imperativă. Piatra întruchipează rezistența, imuabilitatea, tăria, mineralul statornic. Dumnezeu este invocat pentru a da puterea de transfigurare umilei ființe pământene, este chemat să participe la nașterea unei noi vieți. Logica rugăminții este una a eternității și a fraternizării cu ea. Geometria sufletului deslușește cititorului o poezie a senzorialului celebrat în sonuri imnice, un fel de curgere temporal-intimă pe care însuși
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
strigă a nesomn, cănd sufletul meu nebun de dor caută un alt suflet în care să-și reverse toată iubirea și dorința, atunci el, bărbatul acela cu suflet din flori se stinge și se preface că Luceafărul pentru a lui pământeana. Se preface într-o stea ca să-i poată descreți fruntea în fiecare noapte. Asta seară... căutăm cândva cu ochii minții, și sufletul întins peste marginile așteptării prietenia unui alt suflet. Deodată, gândul care caută somnul cu visuri al copilăriei întâlnii
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza marii deviațiuni”. Despre armată, în “Armata, reazem pentru națiune. Năruirea zidirilor”, Mircea Chelaru vorbește cu autoritatea dată de omul care a fost zeci de ani în interiorul sistemului. Spune acesta: “Alături de biserica pământeană armata s-a constituit în nucleul mereu viu al revitalizării ființei naționale făcând posibilă fie salvgardarea existenței statelor românești, fie plămădirea unității lor definitive”. Deplânge “controlul civil” postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi”, Timișoara. Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923) este medic neurolog, pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boiereasca aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperiala vieneza i-a conferit titlul de conte al Sfanțului Imperiu Româno-German și i-a concesionat stema. Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea monografiilor „Cristofi Cerchez
CONCERT DE MUZICĂ BAROC LA PALATUL MOGOŞOAIA de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347946_a_349275]
-
inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza marii deviațiuni”. Despre armată, în “Armata, reazem pentru națiune. Năruirea zidirilor”, Mircea Chelaru vorbește cu autoritatea dată de omul care a fost zeci de ani în interiorul sistemului. Spune acesta: “Alături de biserica pământeană armata s-a constituit în nucleul mereu viu al revitalizării ființei naționale făcând posibilă fie salvgardarea existenței statelor românești, fie plămădirea unității lor definitive”. Deplânge “controlul civil” postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
și-a întors fața de la ea. După ce s-a luminat prin sfântul Botez, i s-a arătat iarăși Hristos Domnul care a privit-o cu bucurie și i-a oferit un inel spunându-i să nu mai primească alt mire pământean. Ea s-a trezit cu inelul primit în vis și acesta a fost momentul în care viața ei s-a schimbat cu totul. Pătrunde cât se poate de repede învățătura creștinească și începe a propovădui deschis cuvântul fără să se
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > JURNAL DE ATELIER I - - SCRISOAREA NR.42 Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: ”Geneza” (cupru electrolitic 98%), 1991 Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni, pământeni și nepământeni de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului - o zi bună să vă dea Dumnezeu, cer înalt și idealuri pe măsura Cerului cristalin! Dacă în primele trei părți a eseului am încercat să prezint cauzele crizei
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
privat în “economia spirituală a Creștinătății”, care nu mai funcționează de 1444 de ani. De aceea, foarte puțin dintre pământeni au avut acces la aceste călătorii interplanetare, atemporale, “în viitor”. Dar asta nu înseamnă că nu au existat printre noi pământeni și nepământeni, preoți ai Artei lui Dumnezeu, Străjeri ai Sfântului Graal, șamani ori Cârmuitori Eonici care au practicat ascensiuni celeste cu n-dimensiuni, fără ca noi să știm. Dacă, de exemplu, în urmă cu peste 40 de ani aș fi spus
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
accente liturgice. Descoperim, nolens- volens, și-acel filon al înlănțuirilor verbale, care-și au germenii în marea literatură românească, (personal) percepându-le, drept un omagiu maeștrilor săi: Eminescu, Blaga, Voiculescu, Arghezi. Iubire Împărătească este, deopotrivă, un imn de slavă zămislirii pământene, venerație față de Marele Creator. Fiecare frază a limbajului în versuri trimite la cuvântul-temă, trăire a ceea ce sfinții părinți numesc unicitate a dumnezeirii, nașterea universului și marea împlinirea a vieții pământene. Gândul și întreagă a noastră simțire se lasă desferecate cu
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]