6,411 matches
-
trăind în lumea de Jos, în Valea Plângerii, el a incorporat în el dorul de părinți, de copilărie, de ținuturile natale, îi schimbă gândurile. Nu poate rămâne, așadar, în lumea lui de vis, eternă, și se va întoarce la casa părintească unde îl așteaptă... Moartea. Pentru prima dată vedem așadar în literatura română și universală motivul ființei care pendulează între cele două lumi, care nu poate accepta și nu poate trăi în nici una din ele, motiv pe care îl întâlnim și
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
a purtat numele lui, astăzi satul Laura, județul Suceava. Mitropolitul Moldovei Iosif Mușat sfințește biserica acestui schit, ocazie cu care îl hirotonește preot, numind-l și egumen al așezământului. Tot aici va veni așezându-se și Cuviosul Daniil Sihastrul sub părinteasca sa îndrumare. Făcându-se cunoscut pentru străduința sa duhovnicească, este chemat de domnitorul Alexandrul cel Bun să ocupe de curând înființatul scaun de episcop al Rădăuților și el se sârguiește și mai mult, adăugând privegheri, postiri, rugăciuni cu multă evlavie
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
mâinile tatălui, vizibil emoționat, în mâinile sale și îl opri închizând ochii într-un gest de tăcere... - Tăticule, ți-am văzut admirația pentru această iconiță și dorința de a o avea și consider că locul ei este aici...în casa părintească lângă dragii mei părinți. Deci, primește-o cu toată inima, așa cum ți-o dăruiesc! - Dacă așa spui tu...așa să fie! Parcă poate cineva să se opună voinței tale..., adăugă tatăl, făcând ghiduș cu ochiul către mama Emanuelei... - Hai, hai
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
acolo unde linia rațiunii se întretaie atât de armonios cu aceea a sufletului. Presupunând că, într-o oarecare zi nefastă din istoria omenirii, destinul acesteia din urmă și-ar îngheța brusc trecerea sa telurică, creațiile visătorului de altădată din vatra părintească a Beiușului românesc, iar acum din cea a Holonului israelit, vor putea cu certitudine recompune, la o simplă lectură a privirii, o mică parte din trecutul ei organic și anorganic, deopotrivă. Am menționat aici în mod volițional termenul matematic ”ecuație
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
melancolică, încărcată până la esență de o sensibilitate lucidă, capabilă de continuă reîntoarcere în miezul unei temporalități deja apuse și, deopotrivă, purtătoare de o memorie incandescentă a punctelor fixe, tainice, din propriul său parcurs ontologic: „Trec pragul de lemn al casei părintești și devin din nou tânăr ca în basme. Văd abecedarul și resimt fericiții ani ai copilăriei. (...) Intru în dormitorul cu mobilă din lemn de brad, unde atârnă oglinda, busuiocul. Lingura de lemn reușește să-mi redea și gustul bunătăților gătite
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
printre alți profesori și diriginta lui Pleșoiu. Aceasta amabilă și bucuroasă că se interesează cineva de copil i-a prezentat situația școlară a elevului. Cuvintele profesoarei erau de admirație pentru copilul singur pe lume, crescut în orfelinat fără nici-o mângâiere părintească. Gilă, după spusele dirigintei, era un copil cuminte care învăța destul de bine, nu era premiant, era un elev de mijloc . Foarte atent la ore și cu o memorie auditivă bună, reușea să învețe lecția din clasă. Temele pentru acasă nu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
somaj. Încă de la început - adică din campania electorală - Emil Boc a uimit prin dexteritatea dovedită în mânuirea obiectelor ascuțite și tăietoare. Expertiza domniei sale în folosirea acestor scule este incontestabilă, evidențiindu-i aptitudinile, șlefuite prin practică desfășurată în copilărie, în gospodăria părintească. Dacă despre aceste competențe se poate vorbi numai de bine, nu la fel se poate spune despre capacitatea sa, în calitate de prim ministru, de a gestiona treburile țări, iar uneltele folosite în diferite ocazii publice, au devenit emblematice pentru guvernul pe
COASA ȘI TOPORUL, UNELTE EMBLEMATICE ALE GUVERNULUI BOC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362967_a_364296]
-
plecă. Mama și tatăl lui plângeau ca niște copii: cum adică, doi feciori crescuseră, și acum să rămână singuri la bătrânețe? Cine va avea grijă de ei? Dar Orestes rămase neînduplecat. Plecă. Cine știe când se va reîntoarce la cuibul părintesc! În ultimii doi ani, lucrarea de Evanghelizare desfășurată de Artemios, și de mentorul său, Theodoros, mergea cât se poate de bine. Se-nțelege, erau și piedici numeroase. Cel rău se împotrivea cu îndârjire ca Adevărul biblic să ajungă cunoscut de
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
tocmai atunci când izbucnise vulcanul, și tocmai la timp ca să salveze niște suflete de la moarte ca și sigură! * Orestes, la rugămintea credincioșilor, începu povestirea: - Să știți că nu sunt meritele mele de am ajuns în acest loc depărtat de casa mea părintească, tocmai în acest moment de cumpănă pentru oamenii localității voastre, unde să-mi regăsesc pe scumpul meu frate, Artemios, și să găsim o cale atât de norocoasă pentru a salva o familie de la foc mistuitor! Aici se vede Puterea Dumnezeului
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
gen Becalii) prin care ordoni: „Ajută-mă Doamne la teza aceasta că nu m-am pregătit suficient” Ei bine! Copii familiei Bodnariu făceau la școala asemenea sacrilegii în văzul colegilor ceea ce este un exemplu rău chiar dacă în sine, potrivit culturii părintești, este firesc. Musulmanii se închină în direcția Meca, dese ori chiar îngenunchind, spre ași arăta unii altora credința. În lumea civilizat creștina o asemenea expunere publică pare ca rufele puse la uscat. Curate, vezi Doamne, dar tot pișate au fost
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
multe ori din aceeași strachină, cu linguri de lemn. Pe măsură ce creșteam, mergeam la masa adulților. În familia noastră mai erau și doi bunici. Deci, în total eram treisprezece persoane, la două mese. Au trecut anii. Parcă ieri eram la casa părintească - eu sunt născut în prima jumătate a secolului trecut (1948)!... Din stejari nu rămân numai rădăcini vineții, și cioate. Din stejari rămân în primul rând ghindele. Iată: Ștefan este ghinda stejarului acestuia, rodit în anul 1948. Tatăl tău era un
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
îi era teamă de ridicol, îi era teamă să nu creadă cineva că poezia ei, gândurile pe care le înșira nu se situează undeva la un nivel demn de a fi cunoscute. Toți copiii pleacă într-o zi de la casa părintească și se contopesc în oceanul societății care îi transformă, le modelează personalitatea și îi făurește pentru ea, în scopul participării la dezvoltarea ei, așa cum grâul e luat din holde și e purtat printr-o serie de procesări, până la produsul final
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, când, pe tabula rasa au început să se așeze informați, imagini, idei. Sta mândru într-un picior în mejdina cu Dumitru Iepure, din fața casei părintești de la Țepești. În acel dud, eu mi-am așezat toată copilăria. Îmi păstra așa de bine trofeul vieții, încât nimeni nu știa unde este ascuns, nimeni nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
-o pe ududoiul ce ducea spre Șasa. I-am făcut o groapă mare, l-am depus acolo și l-am predat Domnului cu procesul verbal. Adio, Ursei! Adio, prieten drag! Toată viața îmi vei lipsi!”. „După dudul din curtea casei părintești și câinele Ursei, salcâmul aplecat din Sudos constituie cel de-al treilea stâlp al copilăriei din Țepești” - mărturisește Puiu Răducan. - „Trepiedul acesta a făcut ca niciodată să nu mă consider orășean, deși, dintre cei peste 62 de ani de viață
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > BLESTEME PĂRINTEȘTI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BLESTEME PĂRINTEȘTI Era frumușică și știa și ceva carte. Terminase opt clase și se măritase. Luase un băiat sărac, dar cuminte, harnic și cu
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > BLESTEME PĂRINTEȘTI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BLESTEME PĂRINTEȘTI Era frumușică și știa și ceva carte. Terminase opt clase și se măritase. Luase un băiat sărac, dar cuminte, harnic și cu servici bun; mecanizator agricol. Socru-său a fost pădu- rar, iar taică-său un bun gospodar; om cu
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
sat mare și frumos, cu oameni harnici, buni gospodari și bine înstăriți. Să fie și ăsta tot un blestem? Sofica a învățat prea târziu: Lauda de sine nu miroase bine. ION I. PĂRĂIANU Roșiile, 24 noiembrie, 2014 Referință Bibliografică: BLESTEME PĂRINTEȘTI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Ziua de 19 septembrie 2014 va rămâne în memoria mea cât și a celor care au participat la această interesantă inaugurare multă vreme. A fost o zi însorită de toamnă, cu frunze ruginite prin salcâmii și răchitele din jurul bătrânei case părintești unde am locuit cele câteva zile cât am stat la Petia. Fratele meu Ghițucă LEONTE a fost mereu cu mine. Am mers la sediul bibliotecii pentru a întâmpina oaspeții ce trebuiau să sosească din jurul localității Petia devenită un centru de
19 SEPTEMBRIE 2014 ZIUA INAUGURĂRII BIBLIOTECII MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362404_a_363733]
-
văzuse mereu dragoste creștină și armonie împletite cu disciplină pentru că tatăl lui știa să fie și dur atunci când ei depășeau anumite limite pedepsindu-i cu nuiaua, iar el nu concepea viața de familie decât așa cum el o înțelesese din casa părintească. De asemenea fusese și el ca și alți copii plin de neastâmpăr și pus pe șotii la care uneori lua parte împreună cu frații săi, însă părinții lui deși erau oameni simpli știau cum să-i tempereze și cum să-i
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
poartă comoara mea ardentă Căsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă. E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresară Purtată-n orice clipă în murmure și șoapte, Prin limpezimi de ape, oglinzi ce mă-nfioară E casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitate Și răsfoiesc prin cartea cu basmele trăite Semnez aici cu mine, când ea, cu bunătate Întoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvnite Vor fi izbânda-ți vie
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
visul care poartă comoara mea ardentăCăsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă.E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresarăPurtată-n orice clipă în murmure și șoapte,Prin limpezimi de ape, oglinzi ce mă-nfioarăE casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitateși răsfoiesc prin cartea cu basmele trăiteSemnez aici cu mine, când ea, cu bunătateîntoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvniteVor fi izbânda-ți vie, iar tu, seninătate!NOSTALGIE... XXVI
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
eu strângeam copiii ca un adevarat lider; mergeam la gârlă sau pe uliți și le vorbeam despre intențiile mele de a organiza serbări în aer liber. Improvizam o scenă ajutați de părinții noștri, pe locul viran de vis-a-vis de casa părintească. Cortina era făcută din cearceafuri, părțile laterale ale scenei le împodobeam cu diverse cuverturi țesute de mamele noastre în razboaie, în mai multe ițe, frumos colorate, aduceam fiecare scaune de acasă și dădeam adevarate spectacole cu prietenii și colegii mei
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
trec pe la bibliotecă, să-mi procur cărtile autorilor pe care le aveam de citit. Așa am făcut cunoștiință cu marii scriitori universali și operele lor. Vacanțele le petreceam citind la umbra salcamilor, lângă pârâiașul din spatele grădinii de legume a curții părintești. Primele poezii au apărut în revistele școlare dar, debutul meu a fost făcut după revoluție, în revista „Formula AS”, cu proza scurtă „Mătușa Anica și plăcinta cu mere” (2002), o proză scurtă, scrisă în memoria mătușii mele Anica, sora cea
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
frumos și de pace, categorii pentru care omul trebuie să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă omul la bine și la respect față de creație, în poeme care par rugăciuni-psalmi, îndeosebi cele care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Ca ieri, în vechile nevoi, Cu mama-n ea, cu tata viu, Iar eu - copilul cel zglobiu. Zău, m-aș lipsi de toate cele Ce azi îmi fac huzur trupesc, De aș trăi iar vremurile mele De prunc la sânul părintesc - Cu mama, tânăra,-n pridvor, Cu tata, zdravăn, pe ogor. Dar ce vreau eu, biată ființă, Nici noimă n-are îndeajuns, Și nici vreo urmă de putință, Căci drumul vieții e un dus Ce îndărăt doar urma-ți lasă Cu
DE N-AŞ FI, VAI, NEPUTINCIOS… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/361036_a_362365]