1,076 matches
-
care urmează, pe un afiș scris de mînă, pe care se anunța o reprezentație, cu piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ascultător (3); bîrfă (3); fii atent (3); muzica (3); percepe (3); sănătos (3); strigăt (3); vedea (3); vîntul (3); vocea (3); vorbi (3); adevăr (2); adevărul (2); a afla (2); anunț (2); glas (2); informare (2); liniște (2); mama (2); păsărele (2); reacție (2); a recepționa (2); spune (2); șoaptă (2); știi (2); tot (2); tunet (2); -; abilitate; aflare; afli; albină; o asculta; ascultase; a fi atent; atragere; audia; audiere; auz; auzi; a auzi; bătrîn; bîrfe; bîrfi; bre; bucurii; bunecuvîntare; cale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mic(4); acasă(3); aer(3); animal(3); bucurie(3); coadă(3); hărnicie(3); păsărica(3); pene(3); speranță(3); zburătoare(3); călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și ele, plâng și eu, / Că mi-a fost norocul rău. / Mi-a fost casa sus pe deal / Ș-am trăit viața cu-amar. / Mi-a fost casa sus sub munți, / Unde glas de om n-auzi, / Numai cuci și păsărele, / Ca să mă mângâi cu ele; Numai păsări ciripind, / Când și când cucul cântând, / Mai pe urmă cânt și eu, / Să mai uit amarul meu. / Trăiesc în singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine divină: Toate sunt făcute de diavol, numai păsările de Dumnezeu; Paserile care zboară și sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-aș toarce / Și l-aș purta cum îmi place. / De-ar fi cucul un viteaz, / El mi-ar trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară pe unde vrea, / Nu-i pasă de jalea mea!"287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu puteri magice, având darul de a lega sau de a dezlega norocul, cucul își asumă propria soartă, de veșnic călător solitar: "Săracul cucul bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a găsit o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o vreme, / Săracii, puiuții nenii! / Cum trăiți în câmp cu piele! / Da noi nu ț-om zice nene, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl; / Ies afară, intr-un casă, / Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mănânci o varză cu carne/ Mai gustoasă ca în cimitir". Marin Sorescu topește lumea reală în substratul lumii fantastice a satului, a misterului, a spiritualității, printr-o transcriere exactă a limbii, a poreclelor, este satul de duminică dimineața: " Când cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur accent, având indice 1, 2, 3, 4, după locul silabei accentuate: Vânturile, valurile (peon 1: /U U U, /U U U ); Somnoroase păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să scuipi acolo, că nu mai faci bătătură la picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite „pescărași“, acela nu va îmbă trîni. Cu betele* de la botezul unui copil să nu se încingă mă-sa, căci îmbătrînește curînd. Se crede că cel ce rîde de oameni bătrîni - și el va îmbătrîni. Cel ce a fost ras
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găinile sînt grase, bine hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a așezat aproape-aproape de mîna lui Cornel, cu ghearele prinse de marginea unei farfuriuțe cu semințe puse de părinții lui Alin special pentru astfel de ocazii. Cornel a rămas cît de nemișcat a putut și și-a ținut răsuflarea, ca păsărea să creadă că el e doar o statuie alături de care se poate desfășura în voie. Pasărea s-a uitat cîteva clipe țintă în ochii de sticlă ai lui Cornel și nu s-a văzut amenințată, apoi a început să ciugulească
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
următorul bocet: I.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să te petrecă Și să te ducă la groapă. II.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de păsărele Nu e pîlc de păsărele Ci sunt surorile tale Care vin să te petreacă și să te ducă la groapă. ” Sicriul fiind așezat În carul mortuar ( În zilele noastre În mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să te petrecă Și să te ducă la groapă. II.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de păsărele Nu e pîlc de păsărele Ci sunt surorile tale Care vin să te petreacă și să te ducă la groapă. ” Sicriul fiind așezat În carul mortuar ( În zilele noastre În mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate. Împreună glăsuiesc următorul bocet: ,, Bucură
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
geniului spre împlinirea iubirii absolute. b. poezia de inspirație folclorică (și mitologică) unele teme și motive poetice au fost preluate din folclor, din mituri populare și au fost îmbogățite cu idei filosofice: Călin (file din poveste), Ce te legeni, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul, O, rămâi, Peste vârfuri. c. evocarea trecutului istoric poetul a evocat trecutul glorios al poporului în antiteză cu prezentul decăzut (Scrisoarea III), lupta împotriva inechității sociale (Împărat și proletar), vremelnicia civilizațiilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mediocru, Cătălin stabilește cu repeziciune legături sentimentale în lumea sa și oferă o altă ipostază a iubirii. Idila Cătălin-Cătălina e ca un joc amăgitor în care tânărul recurge la tehnica prinderii păsărilor în evul mediu: "Cum vânătoru-ntinde -n crâng/ La păsărele lațul/ Când ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul". El este alintat, fără idealuri deosebite, tandru, formează cu fata de împărat un cuplu fericit, după cum ea însăși mărturisește: " Încă de mic/ Te cunoașteam pe tine,/ Și guraliv
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-se de mijlocul celui din față. Primul jucător reprezintă capul, iar ultimul coada șarpelui. În această formație se deplasează toți copii odată, capul încercând să prindă coada, care se ferește deplasându-se în sens opus direcției din care este atacată. PĂSĂRELELE ÎN CUIB Pe locul de desfășurare se desenează un cere mare. Copiii interpretează rolul de păsărele prin mișcări laterale de brațe. La un semnal al vânătorului, păsările trec în cuib (cerculă. Cel prins de vânător devine la rândul sau vânător
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
formație se deplasează toți copii odată, capul încercând să prindă coada, care se ferește deplasându-se în sens opus direcției din care este atacată. PĂSĂRELELE ÎN CUIB Pe locul de desfășurare se desenează un cere mare. Copiii interpretează rolul de păsărele prin mișcări laterale de brațe. La un semnal al vânătorului, păsările trec în cuib (cerculă. Cel prins de vânător devine la rândul sau vânător. PODUL MIȘCĂTOR Copii sunt așezați, după înălțime, pe două rânduri, față în față. Ei își dau
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
-se de mijlocul celui din față. Primul jucător reprezintă capul, iar ultimul coada șarpelui. În această formație se deplasează toți copii odată, capul încercând să prindă coada, care se ferește deplasându-se în sens opus direcției din care este atacată. PĂSĂRELELE ÎN CUIB Pe locul de desfășurare se desenează un cere mare. Copiii interpretează rolul de păsărele prin mișcări laterale de brațe. La un semnal al vânătorului, păsările trec în cuib (cerculă. Cel prins de vânător devine la rândul sau vânător
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
formație se deplasează toți copii odată, capul încercând să prindă coada, care se ferește deplasându-se în sens opus direcției din care este atacată. PĂSĂRELELE ÎN CUIB Pe locul de desfășurare se desenează un cere mare. Copiii interpretează rolul de păsărele prin mișcări laterale de brațe. La un semnal al vânătorului, păsările trec în cuib (cerculă. Cel prins de vânător devine la rândul sau vânător. PODUL MIȘCĂTOR Copii sunt așezați, după înălțime, pe două rânduri, față în față. Ei își dau
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
mi pace, fugi departe/ O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte/ Dacă nu știi, ți-aș arăta/ Din bob În bob amorul/ Ci numai nu te mînia/ Ci stai cu binișorul/ Cum vînătoru-ntinde-n crîng/ La păsărele lațul,/ CÎnd ți-oi Întinde brațul stîng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămîie/ De te Înalț de subțiori/ Te-nalță din călcîie/ CÎnd fața mea se pleacă-n jos, / In sus rămîi cu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
similitudinile imagistice dacă nu și tehnica, ustensilul, cuvînt atît de drag lui Heidegger das Werkzeugsau mai nou, aceeași cutie de scule folosită de Culianu În depanarea aparatului pneumatic. „Învăluirea” ca tactică o regăsim În versurile eminesciene „Cum vînătorul-ntinde-n crîng/ La păsărele lațul...” n.n.). Infinitul Își caută o comună măsură cu finitul. O face numai În vederea unei misiuni precise și vom vedea care este misiunea lui Stan. Îmbogățirea finală are un caracter alchimic. Maestrul Focului Filosofal, după ce s-a redus prin sărăcire
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
visa mereu dincolo de cercul strîmt al determinărilor sociale, dincolo de așa zisa Împlinire efemeră, pe cît de nemuritor va fi Luceafărul pe atît de caldă și fierbinte va fi iubirea. Capcana mercenarilor sau tristețea unei Penelope hinduse „/'cum vînătorul-ntinde-n crîng /la păsărele lațul/ cînd ți-oi Întinde brațul stîng/să mă cuprinzi cu brațul”... Conform teoriei tantrice În hinduism și În budism se distinge calea mîinii drepte (daksinacara), de calea mîinii stîngi (vamanacara). Tantrismul mîinii drepte sublimează, cerebralizează pasiunea sexuală sau amoroasă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]