2,923 matches
-
Multe semințe germinează în anumite anotimpuri, iar altele doar pe parcursul unor perioade foarte scurte. Timpul de germinare este realizat de lungimea zilei, determinată de pătrunderea luminii sau de fluctuațiile diurne de temperatură. Alte buruieni cu germinarea în vară sunt : troscotul, pătrunjelul sălbatic, urzica mică, specii care răsar primăvara dar continuă să germineze și în vară. Cultivarea solului intensifică, dar nu alternează tendința speciilor cu periodicitate specifică să germineze într-o anumită perioadă a anului. în plus, deși cultivarea terenului va încuraja
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ale umbeliferelor se manifestă, de regulă, în condiții de umiditate excesivă a solului și atmosferei și se răspândesc foarte repede, ceea ce necesită o supraveghere atentă a instalării și evoluției patogenilor, cât și intervenția rapidă pentru stoparea atacului. La unele culturi (pătrunjel, morcov, țelină), atacul la nivelul foliajului afectează formarea organelor subterane. Pentru reducerea atacului de boli, se va aplica un complex de măsuri preventive, iar în cazul unui atac semnificativ, se va interveni cu tratamente, fără a se depăși dozele maxime
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
redusă (sistemul chinonă-hidrochinonă): Pe baza acestei reacții hidrogenarea și dehidrogenarea ubichinnona funcționează ca un transportor de H+ și eîn cadrul proceselor de oxidoreducere din lanțul respirator. Vitamina U are acțiune antiulceroasă și se găsește în cantități mari în varză, cartofi, pătrunjel verde, praz, tomate. Ca structură chimică este un derivat al metioninei și anume S metilmetionina: (CH3)2S+ Vitamina U se formează și în organismul animal, unde funcționează ca un important donor de grupări metil în procesele metabolice din mucoasa stomacală
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
condițiile climatice, apare ofilirea sau chiar pieirea plantelor. Pe corpul sfeclei se dezvoltă exagerat radăcinuțele luând forma de "barbă" simptom asemănător cu cel dat de Heterodera schachtii, dar în acest caz lipsesc chiștii caracterisitici nematodului. Rădăcinile sfeclelor sunt mici (asemănătoare pătrunjelului), se brunifică, sau au vârful foarte subțiat. În secțiune, se observă că vasele conducătoare sunt galbene, apoi brune (fig. 57). Atacul are loc în vetre, ce se recunosc ușor datorită decolorării și ofilirii plantelor în cursul zilei și revenirii lor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce simptome mai puțin evidente, este mai înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toleranță față de acest patogen. 8.6.11. Alte boli ale cepei, usturoiului și prazului Mana prazului; putregaiul verde al bulbilor; mucegaiul negru al cepei; tăciunele cepei; mucegaiul măsliniu; antracnoza; putrezirea roșie a rădăcinilor; rugina cepei. 8.7. Boli la morcov, pătrunjel, mărar,păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala descrisă în 1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Bayfidan 250 EC0,05 %, sulf muiabil 0,4 % sau Karathane LC-0,05 %. Soiurile de morcov Futuro, Nantes 3, Bantry (F-1) și cel de păstârnac Futuro sunt mijlociu de rezistente la atacul acestei ciuperci. 8.7.4. Putregaiul alb al morcovului, pătrunjelului, păstârnacului și țelinei Sclerotinia sclerotiorum Boala este frecvent întâlnită în toate culturile de rădăcinoase, însă pagubele cele mai mari sunt semnalate în depozite și în silozurile cu butașii destinați culturilor semincere. În condiții necorespunzătoare de depozitare pagubele pot ajunge la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme și mărimi (fig.134). Rădăcinile putrezesc umed, devin moi și sunt decolorate. Putrezirea se deosebește de cea produsă de bacteria Erwinia carotovora, care dă o masă vâscoasă de țesuturi degradate. Ciuperca atacă pătrunjelul, păstârnacul și țelina, precum și alte legume. Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii se face în câmp, dar mai ales în depozite, prin contactul direct între rădăcinile bolnave și sănătoase dacă temperatura este în jur de 22șC. Transmiterea de la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
90 zile. Soiurile și hibrizii de morcov avizați în ultimii ani, Nantes 3, Bantry F-1, Futuro, manifestă toleranță ridicată față de Sclerotinia, iar soiul Rotund de păstârnac este mijlociu de rezistent față de ciupercă. 8.7.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Futuro, manifestă toleranță ridicată față de Sclerotinia, iar soiul Rotund de păstârnac este mijlociu de rezistent față de ciupercă. 8.7.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiul Rotund de păstârnac este mijlociu de rezistent față de ciupercă. 8.7.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de miceliu de către larve, insecte sau apa din sol. De la un an la altul, ciuperca rezistă prin scleroți. Ciuperca atacă și pătrunjelul, păstârnacul, sfecla etc. Prevenire și combatere. În asolamentul legumicol, rădăcinoasele trebuie să revină după cel puțin cinci ani. Întreruperea se poate face cultivând usturoi, ceapă, praz, culturi ce nu sunt afectate de această ciupercă. Rădăcinoasele bolnave pot fi folosite în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mare?" l-am întrebat. "Cea mai mare din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mamei, mătușilor, verișoarelor, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! Vizita în România a președintelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
știți voi ce e bucătăria! Ce mâncați voi e scârbos! Îți dai seama că n-am încercat niciodată să-mi fac ceva românesc de mâncare. Odată chiar a început să plângă de nervi pentru că am vrut să-mi pun niște pătrunjel în fasole. Plângea de nervi! Cum adică să am așa mofturi? Poate ți se par lucruri mărunte ce-ți povestesc. Vrei poate acum să mănânci un măr. N-ai voie! Cum te simți? E fals, familia mea e acasă, în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Înseamnă goana nebună după afaceri rapide și pricopseli de la o zi la alta și nici nu cunoșteau dis tracțiile noastre mecanice, atroce, trăind, amuzându-se și mu rind În liniștea unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari după ei cântând sârbe și chindii, tot cântece de lume, așa cum i-am văzut În copilărie, ducându-l spre groapa lui, pe beizadea Sturdza Vițel. Fire de felul meu atentă și curioasă după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături, de recomandat la toate tocanele; sau tocănița de primăvară cu măruntaie de pui sau miel, sau cea dobrogeană din cinghirul mielului cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
specialități ale grătarului, puține la număr și de aceea puse mai deoparte pentru sufletul parlagiilor din abator sau al măcelarilor mai avizați, bineînțeles, decât boierii ignoranți și mofturoși, amatori de mușchiuri fragede, dar fară gust, ser vite cu unt și pătrunjel, uneori cu un ou deasupra, În chip de „Chateaubriand“, după ce au putrezit o săptămână pe gheață, ca să se fezandeze. Printre aceste specialități, unele le găseai rar sau numai pe la anumite cârciumi mai de la margine, cum erau cele de la zahanaua din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
naturale). Folosea (cum numai ea știa taina) cojile de ceapă și de nuci verzi, încât de pe ouăle vopsite de ea, nu se lua nimic pe mâini. De cu toamnă își făcea colecții de frunze mici de arțar, de stejar, de pătrunjel, de țelină și le aplica pe ouă, ieșind modele de o rară frumusețe. Când veneam la ea se bucura mult și mă ruga să mai stau, căci singură, îi era tare urât. Mă întreba câte toate, despre veștile din primărie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici pentru ridichi, salată, morcovi. Lăsam un loc mai însorit pentru roșii, castraveți, dovlecei și varză. Cele cu pătrunjel (creț), cu țelină le curățam doar de frunze uscate și crengi aduse de vânt. Nu uitam de sfecla roșie, mazăre și spanac. Având spațiu suficient, ne puteam permite ca grădina noastră să ne poată oferi de toate. Într-un an
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărar, câteva crenguțe de vișin și de stejar, cuișoare, boabe de sare mare și hrean. Le păstram în beci, la răcoare (pe ciment). Pregăteam și ghiveciuri pentru iarnă. Foloseam mult ulei, ceapă tăiată solzi, rondele de morcovi, de rădăcini de pătrunjel și de țelină, gogoșari tăiați cubulețe, vinete (coapte), bulion, usturoi, chimen, sare, piper, foi de dafin. Borcanele cu ghiveci (fierbinte) le țineam în pături 2-3 zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam la scurs până se zvântau bine. Apoi le tăiam mărunt și le așezam la uscat între foi de hârtie. Când consideram că sunt
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei, o pivniță formată din două încăperi întunecoase și răcoroase adăpostea butoaie cu varză acră, bidoane de untură, borcane de murături, damigene cu vin de struguri și de smochine sau lichioruri de vișine și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că nu prea umblam pe acolo, doar de o plimbare cu barca cu motor la Ghecet, la restaurant, ori de alta, cu vaporul la Brăila, îmi amintesc), mâncam acum din belșug pește, deși în afară de scrumbiile argintoase și albastre, presărate cu pătrunjel verde, maică-mea nu cred să mai fi gătit și altceva: vietățile acvatice, ca și râmele și melcii de pământ umed, îi făceau greață (ajungea să pronunți cuvântul „râmă“, ca să facă o adevărată criză, să vomeze). Tata mă lua uneori
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]