2,039 matches
-
practicat un set de exerciții de meditație prin mișcare înainte să stați jos, pregătiți-vă mai întâi, folosind pașii preliminari descriși mai sus (vezi p. 237). Fig. 47. Principalele căi energetice în meditația taoistă: Canalul Conducător, cel al Concepției, cel Pătrunzător și Canalul-Centură; Câmpurile Elixirelor Superior și Inferior Puneți-vă mâinile separat deasupra coapselor, cu palmele în sus, închideți ochii și petreceți primele câteva minute lucrând exclusiv cu respirația. Urmăriți fluxul de aer care intră și iese din nări, concentrați-vă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
normal, cu abdomenul care se dilată și se contractă odată cu urcarea și coborârea respirației. Acum, concentrați-vă asupra creștetului capului și vizualizați o coloană de lumină limpede și albă, care intră în timpul inspirației și coboară de-a lungul Canalului central Pătrunzător, până în câmpul elixirului inferior, ce se găsește exact sub ombilic, unde se adună și formează un glob strălucitor de lumină puternică. Sau poate preferați să vizualizați energia ca și cum ar forma o acumulare de lumină lichidă chiar sub ombilic. În timpul expirației
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
balconașul apartamentului ei. Împodobit cu flori, balconul părea atârnat deasupra aburului cald din stepă. Un soare de aramă încinsă a atins linia orizontului, rămânând o clipă nehotărât, apoi s-a scufundat repede. Pe cer au fremătat primele stele. Miresme puternice, pătrunzătoare au urcat până la noi o dată cu briza de seară. Tăceam. Cât timp a fost lumină, bunica a cârpit o bluză întinsă pe genunchi. Apoi, când văzduhul s-a amestecat cu umbra ultramarin, a ridicat capul, lăsând deoparte lucrul, cu ochii pierduți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fotograful misiunii: un grup de țărani și de țărănci în cojoace, înțepeniți în fața unui morman de carcase omenești, de trupuri ciopârțite, de bucăți de carne de nerecunoscut. Apoi, un copil gol așezat pe zăpadă - un păr lung, încâlcit, cu privire pătrunzătoare de bătrân, un trup de insectă. În sfârșit, pe un drum înghețat - doar un cap, cu ochii deschiși, sticloși. Cel mai rău era că instantaneele acelea nu rămâneau nemișcate. Fotograful își strângea trepiedul, iar țăranii ce părăseau cadrul fotografiei - a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fluidă a asfințitului. Degetele ei păstrau mirosul puternic de mărar și de ierburi uscate. Știa deja că viața aceasta, cu toată durerea ei, putea fi trăită, că trebuia să o străbați încet, trecând de la apusul acela de soare la mirosul pătrunzător al tulpinilor, de la tihna nemărginită a câmpiei la ciripitul unei păsări pierdute în văzduh, da, trecând de la cerul acela la reverberarea lui profundă, pe care o simțea în pieptul ei ca pe o prezență atentă și vie. Da, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lor subțiri alcătuind un hățiș străveziu de-a lungul malului și, înecată în zăpadă, o barcă pe jumătate dezmembrată, ale cărei tălpici alimentau focul nostru barbar de lemne. Dansul flăcărilor făcea parcă amurgul mai dens, senzația efemeră de confort, mai pătrunzătoare. De ce oare i-am povestit atunci întâmplarea aceea și nu alta? Pesemne că existase un motiv, un început de conversație care îmi sugerase subiectul acela... Era un rezumat, foarte scurtat de altfel, al unui poem de Victor Hugo, povestit de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o iradia patria Charlottei. Iar pe urmă, în seara aceea, am înțeles că nu anecdote trebuia să caut în lecturile mele. Nici cuvinte aranjate frumos pe o pagină. Ci un lucru mult mai profund și, totodată, mult mai spontan: o pătrunzătoare armonie a celor văzute, care, o dată dezvăluită de către poet, devenea eternă. Fără să știu să-i dau un nume, asta aveam să urmăresc de acum încolo de la o carte la alta. Mai târziu, aveam să-i aflu numele: Stilul. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dimineață luminoasă...” Cuvântul acesta a făcut minuni. Căci, deodată, cu toate simțurile mele, am fost transpus în clipa suspendată de zâmbetul celor trei cochete. M-am pomenit în atmosfera aceea cu miresme de toamnă, nările mi-au fremătat, atât de pătrunzătoare era aroma amăruie a frunzelor. Am clipit din ochi în soarele care străbătea printre crengi. Am auzit zgomotul îndepărtat al unui faeton înaintând pe pavaj. Apoi șuvoiul încă neclar al câtorva replici amuzate, schimbate de cele trei femei înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ieșire, cerându-le bani sau tutun. Unii dădeau, alții grăbeau pasul, iar alții slobozeau câte o înjurătură, adăugând cu un ton mustrător: „Doar vă hrănește statul... E o rușine!” „Samovarele” erau aprope toți tineri, unii evident beți. Toți aveau privirea pătrunzătoare, puțin smintită... Trei sau patru lăzi s-au năpustit spre Charlotte. Soldații își înfigeau bățul în pământul bătătorit din piață, se răsuceau, ajutându-se cu smucituri violente din tot corpul. În ciuda sforțării lor, totul aducea mai degrabă a joacă. Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
căreia, vorbind, îi măsuram importanța. Da, un instrument independent de mine și pe care îl mânuiam dându-mi seama din când în când de ciudățenia acestui act. Descoperirea mea, oricât ar fi fost de năucitoare, mi-a adus o intuiție pătrunzătoare a stilului. Acea limbă-unealtă, mânuită, șlefuită, perfecționată, îmi spuneam eu, nu era altceva decât scrisul literar. În anecdotele franțuzești cu care în tot anul îmi distrasem colegii, simțisem deja prima schiță a acelei limbi romanești: nu o mânuisem oare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
verde înfățișau pe bărbați și cele cu roșu înfățișau pe femei. Era chiar și o orchestră. Sticlele goale răsunau ca instrumentele de suflat, sticlele sparte ca niște cimbale și triangule și cele fără gât pare că aveau ceva din armonia pătrunzătoare a vioarelor. Sergentul, care trăsese câteva litrișoare de vin înainte d-a întreprinde expedițiunea, nevăzând acolo decât numai sticle se simți foarte asigurat și începu și dânsul a dansa prin imitațiune. Apoi, din ce în ce mai încurajat de veselia și frumusețea priveliștei, ridică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului, dând turbați cu săbiile. Cu acest mod de luptă, neobicinuit pentru romei, c-o cerbicie netemătoare de moarte, cu strigătul sălbatec și pătrunzător la atac, românii știură să aducă oastea-mpărătească într-o poziție critică și să-i rărească șirurile văzând cu ochii. Romeii începură să se clatine când iată că le veni împăratul în ajutor, c-un corp de rezervă intact încă, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune decât de trupe prea puține. Atacurile necontenite și izbânzile lui Ioannițiu în Tracia și Macedonia. Romîno-bulgarii uniți cu cumanii inundară de atunci neopriți de nimenea provinciile cele fără de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural, apoi administrația tiranică și arbitrară produseră prea adeseori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
izvorâte din noțiunea artei noastre. Noi amintim mai întîi aceea că orce arte e o pătrundere a ce e general și individual, încît fiecare artist face din general o espresiune a individualului și ridică individualul la manifestarea generalului. Vie și pătrunzătoare e artea numai în puterea acestui proces (de formare) d-a se forma, căci prin el ea e în orce moment ideală și caracteristică, semnificativă și originală (... ). Fiecare din arți aceste antiteze le aduce la viață conform ființei sale; în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
efectele cele mai gigantice într-un singur moment. Purtat de (valoarea) contenanța spirituală a unei creațiuni bogate el aduce înaintea intuițiunei atât sensuale cât și spirituale viața deplină a omului în espresiunea sa cea mai naltă, în împregiurările cele mai pătrunzătoare, fluxînd și refluxînd în albia gigantică ce i-a dat-o Weltanschauung poetică și pe unde-a îndreptat fantazia fluviul vieței. Tot ce poate esperia sufletul mai zguduitor, manifestarea unei bucurii bete, strășnicia naturelor demonice, rezistința sublimă a unui suflet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scandalos și dovedește o ambițiune mizerabilă din partea nebunului care-o face". Cu cuvintele astea condamnă poetul orce reprezintațiune ce tinde numai la o simplă (caraghiozlîc) (Spassmacherei), care-și defige de țintă râsul mulțimei și-i sacrifică reprezintarea caracterelor. Mintea cea pătrunzătoare a lui Iarno în Guillom Meister semnalează acest moment în toată unilateritatea lui când zice (Goethe, Opere, XX, pag. 25): "Într-adevăr eu iert actorului orce greșală ce izvorăște din amăgirea pe sine însuși și din dorința de-a plăcea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg cercul tecnicei. Aceasta se mărginește în cele două câmpuri, al retoricei și al mimicei, cari formează cele două momente ale artei reprezintatoare, pe cari ne rămâne a le dezvolta în membrarea lor în partea specială a acestui op. Cultura pătrunzătoare a acestor două laturi, prin cari se câștigă domnirea asupra întreg coprinsul materialului artei reprezintative, cultura aceasta face ființa școalei propriu-zise. Căci prin ea materia prin cari se manifestă reprezintațiunea dramatică e prelucrată din forma sa primitivă și naturală și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și complectă tipurile n-ar deveni niciodată caractere adevărate cu toată conștiința și cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
analizat reprezentările lui Iffland Bottiger în scrierea sa: Dezvoltarea jocului lui Iffland în 14 reprezintațiuni pe teatrul din Weimar. Lipsca, 1796, totuși opul întreg nu se bazează decât pe supozițiunea cea justă a conștiinței lui Iffland, celei foarte chiare și pătrunzătoare până-n minuțiozități, pe cari opul adică s-a-ncercat au o urmări cu esactitudine. Sânt o samă de zicale cari-au prins un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi un actor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
momente unilaterale dintâi, ni arată artea dramatică în adevărul și frumusețea ei, în care amândouă vin la drepturile lor absolute și la împăcarea lor deplină. Conceptul reprezintațiunei dramatice câștigă așadar în ea realitatea sa deplină, și opera poetică cea mai pătrunzătoare și mai naltă sensibilizare a sa. PARTEA SPEȚIALĂ (PARTEA APLICATĂ) DIVIDEREA PĂRȚII SPEȚIALE Fiindcă reprezintațiunea dramatică are de mediii al realizărei sale vorba și mișcarea trupească, de-aceea, cum am mai însemnat deja, cu aceste două ni-s date și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însuși e privit ca un fenomen: drept care să se recapituleze notița de mai sus a capitolului întîi. LĂMURIRE Împrotiva acestei teorii, care atestă realitatea empirică a timpului, contestă însă cea absolută și transcendentală, ni s-a făcut din partea unor oameni pătrunzători o obiecție în mod așa de unanim încît conclud dintr-asta că trebuie să se fi iscat firește în toți lectorii care sânt neobicinuiți cu asemenea cercetări. Această obiecție sună: schimbările sânt reale (aceasta o dovedește schimbarea proprielor noastre reprezentațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că în acest din urmă mod n-am putea pricepe de ce-i revin inteligenței pure tocmai aceste noțiuni și nu altele. Propoziția ce-și făcuse Aristoteles de-a căuta aceste noțiuni fundamentale a fost demnă de un bărbat atât de pătrunzător ca el. Dar el, neavând un principiu, le-a cules după cum le-a-ntîlnit, din cari a (răscolit) scotocit mai întîi vr-o zece, pe care le-a numit categorii (predicamente). În urmă a crezut să mai fi găsit încă cinci, pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care se află numai în puterea de imaginație imitatorie și care nu poate reprezenta decât combinări întîmplătoare și nicidecum obiective. foarte bună reprezentare a cauzalității lui Hume în antiteză cu idealismu 1 lui Rătăcirile sceptice ale acestui bărbat altfel foarte pătrunzător s-au născut dintr-o lipsă care-i era comună cu dogmaticii, și anume că n-au avut o privire sistematică asupra tuturor spețielor de sinteză apriori a minții. Căci atunci, făr-a mai pomeni de altele, ar fi aflat și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bună credință și patrioți cum se cuvine ne zic din convingere: Ce folos au luptele aceste politice între partide? De ce nu 'ncetează odată? De ce românii nu-și dau mâna pentru a asigura prosperitatea țării lor? " Sinceri or fi asemenea oameni, pătrunzători nu sunt. Apoi oare cu oameni politici avem noi a face? Stupidul de Serurie, gheșeftarul Carada, paraliticul și ramolitul Cariagdis, camardinerul Chirițopol sunt oameni politici? 275 {EminescuOpXIII 276} Apoi oare lupte politice sunt cele de la noi? Politică e că o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]