3,902 matches
-
tu ești vară, eu sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad năframele pe noi, trece-un vânt de mângâiere ce coboară din zăvoi și în tinda nopții sure ne împărtășim veninul dragostei de amândoi. și în noapte ne-am pierdut și ea mută și
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
paradis acest loc de n-ar fi atâta nostalgie în sufletele oamenilor!... Au plecat cei veniți de la oraș. Rămân singure pajiștile frumoase ca-n basme. Rămân luncile și poienile pline de turme de tauri întunecați și lucioși. Rămân caii frumoși păscând slobozi pe pajiști în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru iarnă otava și lemnele, porumbul și merele. Rămân copiii de școală trimiși cu treburi
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru iarnă otava și lemnele, porumbul și merele. Rămân copiii de școală trimiși cu treburi prin livezi, să pască vitele sau gâștele, cu gândul la noile cărți de școală, la uniformele fetelor din vecini ceva mai albastre decât albastrul de Voroneț!... Mă trezesc din visare. Soarele se află spre asfințit. Totuși, razele lui blânde încă mai încălzesc. Deasupra - același
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
planuri diferite, dar defel fără afinitate, alunecă, se glisează și dau formă cărții sonetele din carte. Cu personaje adesea mitice, cu filigranări de stil pentru care este mai potrivită pana și călimara decât computerul, ca un labirint prin care Minotaurul paște liber, sonetele din cel mai recent volum al poetului Theodor Răpan sunt encilopedii inegalabile. Citeși pagină după pagină și uiți că ești în secolul postindustrializării. Fascinant! Mirific! Din smalțuri de culoare și sidef lunar, cu purpură și diafane urme de
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
reveni pentru ai admira și încărca plămânii cu asemenea miresme îmbătătoare și m-am îndreptat spre o zonă ce se vedea de la distanță împădurită. Era de fapt un spațiu verde plin de copaci înverziți. În dreapta pe o pajiște un cal păștea liniștit și imediat cum am depășit curba ce-o făcea strada pe care mă avântasem, am dat de un mic heleșteu, amplasat într-o zonă înconjurată de mulți copaci și de o vegetație bogată, cu un luciu de apă pe
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
voce tare!) Capra neagră-n piatră calcă, Cum o calcă,-n patru crapă; Crape capu' capri-n patru Cum s-a crăpat piatra-n patru! Capra neagră calcă-n clinci, Crape capu' capri-n cinci Cum a călcat capra-n clinci. Capra paște lângă casă Capu' caprei crape-n șase! Capra noastră n-are lapte Crăpa-i-ar coarnele-n șapte! Când în piatră a călcăt Capul caprei a crăpat, Povestea s-a terminat! ȘASE SAȘI ÎN ȘASE SACI (Recitați poezia pe ritm
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
aceea nivelul duhovnicesc al preotului ar trebui să se ridice la înălțimea Sfântului Apostol Pavel, ce prefera să fie anatematizat odată cu cei întru Hristos frați ai săi (cap. 15). Urmează, în continuare, avertismente puternice față de pericolele duhovnicești care-l pot paște pe preot. În primul rând slava deșartă, disimulată adesea sub forma modestiei exterioare, totodată lipsind smerenia interioară (cap. 17). Cu toate că femeile au fost excluse de la oficiul preoției harice și chiar de la predica în biserică, ele compensează uneori prin ceea ce numim
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Domnului, spunându-i că peste trei zile va adormi în Domnul. După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze. Monahul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Ilie Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor și singuratic. La 14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus Hristos, culcat în sicriul pe care singur și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
La 14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus Hristos, culcat în sicriul pe care singur și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
cu glasul ei blând, că nu este bine să se gândească un copil la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în viața mea oi și miei zburdând printre morminte, păscând iarba. Găsind în drum excrementele lor, îmi amintesc că am scos din ghiozdan un caiet, am rupt o foaie și am strâns biluțele mici și negre și i le-am dus bucuroasă mamei, strigându-i: „Mama, am găsit măsline-n
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
stele, își găsește expresia lirică în poezia cu același titlu: „Timpul”: „Timpul ne unește, timpul ne desparte, / Timpul stă în nimeni, timpul șade-n toate! / Ca un bun profesor, timpul ne învață / Cum să cernem lumea, călători prin viață. // Timpul paște stele, naște și iubire / Iar prin timp ni-i zborul vis de nemurire; / La răscruci de vremuri clipa se oprește, / Noi alegem calea ce se cam grăbește. Dacă timpul nostru se măsoară-n stele / Inima se-nalță aspirând la ele
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
ireversibil (cum am fost odat' și noi) Din toamnă să ceară banii, ce se cuvin la Gradul 2 ! Iar cine-i la Gradul 1, fără examen propriu-zis, La Colocviu și Lucrare, c-un 10 să fie admis ! Că nu mă paște amnezia, am dovada : n-am uitat, Că Doctorandul Floricel vă cheamă la Doctorat ! Iar pe cei scăpați de griji și vor să se relaxeze Îi așteaptă Muntele, sau Marea să se bronzeze ! Mai e o categorie de Dascăli deveniți bunici
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
La marii orașului. Sus în vestea lui Hristos, Florile dalbe! Să fiți, domni buni, sănătoși! Dacă gazda este vânător, atunci grupul va cânta un colind special pentru acesta: Cerbul Runcului Cerbul runcului, fala câmpului, Lereru leru! El pe unde-și paște, iarba se cunoaște. Lereru leru! Cine se aflară vânător vestit, Lereru leru! Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete. Lereru leru! (Nume vânător) se aflară vânător vestit Lereru leru! Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete. Lereru leru
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > DE LA CRĂCIUN PÂNĂ LA PAȘTI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului iaca fraților Crăciunul s-a dus la fel cum se duc toate a mai crăpat pe ici pe colo câte unul de la mulți ani și
DE LA CRĂCIUN PÂNĂ LA PAȘTI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367905_a_369234]
-
și folclor. Acolo printre străini nu va găsi niciodată ospitalitatea și căldura sufletească specifice românului de rând, nu va putea întâmpina sărbătorile de iarnă, Nașterea Domnului, Anul Nou, Botezul Domnului, dar nici revenirea naturii la viață primăvara și sărbătoarea Sfintelor Paște: “Rătăcitoare stea din gândul meu se naște... Eram și eu cândva o flacără de Paște.” Rămasă singură printre străini poeta are senzația că nici anii nu-i mai sunt prieteni: “Anii mei, singurii mei prieteni, / Și voi m-ați trădat
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
nască Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că așa este scris de proorocul: ' Și tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu ești nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israel'. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Și trimițându-i la Betleem, le-a zis: Mergeți și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu poate fi voia Domnului așa! Nimeni n-are interes să vrea răul. Varianta baladei de la granița României cu Serbia este cu totul alta. Divulg doar două elemente cheie: apare pentru prima oară personajul
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
tot ajutorul dat! Știu și eu de la mama mea, că a făcut religie la școală, pe vremea regelui... Și preoții spun în predici despre asta... Dar pentru cine merge la biserică, să audă, nu pentru ăia care merg doar de paști și de crăciun! - Eu scriu doar mulțumire și rugămintea să mă întărească în credință, tușă Lina, interveni Maria. Odată ce ai trecut astea, e cam totul... - Bine zici tu, Marie! Și ești mai tânără... Așa să te ajute Domnul! Ei, când
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
eclesial, comunitar, ce privește atât păstorul cât și turma. Conform concepției Sfântului Ioan Gură de Aur, punctul de plecare spre această slujire este vocația iubirii față de Dumnezeu și, în aceeași măsură, față de cei păstoriți: „Petre, Mă iubești?... dacă Mă iubești paște oile Mele”. Viitorul preot trebuie să răspundă odată cu Sfântul Petru: „Tu știi Doamne că Te iubesc!” Dar nu numai atât, ci el trebuie să poată răspunde mereu „eu” și la cealaltă întrebare a Domnului: „Cine este sluga cea credincioasă și
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
catalogat prin calificativul ‘’excelentă băutură răcoroasă, slab alcoolizată’’ după care pot pleca zburând în zigzag. Crizantema, împărăteasa sufletului își desfășoară splendoarea franjurată, cu grația nestăpânită a unei inimi pierdute . Gălbenelele, mici, insistente, se înfig neiertătoare ca niște străjeri puși să pască și să spele picioarele împărătesei pregătită pentru marea confruntare cu simțurile tremurătoare. Ia te uită! Mă urmărește o gâză mignonă, frumoasă și elegantă, cu puful abia ieșit din tremurul nopții. O voi atrage în pliurile unei floricele și tremurând amândoi
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
castagnetele și se așeză mofluz pe scaunul său. Situația era delicată. Ce va raporta șefului său pe linie de servicii? Că o dăduse în bară cu intenția de a infiltra alți agenți în zona diamantelor și a cuprului. Nasol! Îl păștea aruncatul în vasul cu sfântul mir al ortodocșilor. Singura șansă era ca și acest mare mir să fie făcut tot de Coca-Cola. Că, la ce puneau ei acolo, nu mai avea nici o putere. Numai aromă și culoare. Mmmm, cine știe
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
se părea ziua prea lungă și ne plictiseam. Dar mama rupea din gard trei nuiele. Două ni le dădea nouă să mânăm vitele și cu una ne mâna ea spre câmp, pe noi. Când ajungeam în Milovanul lăsam vitele să pască, iar noi ne jucam de mama focului. Legam de o salcie o sfoară și ne dădeam huța. Adunam pietricele și ne jucam cu ele. Făceam un adevărat campionat. Sora mea, Torica, întotdeauna se dădea mai deșteaptă ca mine. De fapt
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe stânga costișe mai râpoase ale căror smocuri de miriște zvântată de secetă le pasc vacile și caii de la vre-o fermă din apropiere. Sunt sute dacă nu mii de mori eoliene de un format “aerodinamic”, prevăzute cu instrumentar adecvat și cu generatoare care captează, transformă și furnizează energie electrică acestei părți din Silicon Valley
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Iluzii Orbise Homer de atâtea iluzii Din taine pierdute prin secole arse; Atâtea cuvinte-n vârtej de confuzii Și-atâtea mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]