859 matches
-
ecleziastică, ca și altădată în timpul persecuțiilor anticreștine, în Imperiul roman de Occident, aflat sub domnia lui Constantin, aceste motive cândva justificate erau acum depășite datorită rescriptului de la Milano (313), pe care împăratul îl punea în practică. În aceste condiții, mișcarea pacifistă nu mai putea fi justificată. Aici, episcopii învățau poporul asupra schimbării evenimentelor în favoarea creștinismului, în timp ce suveranul dăruind libertate Bisericii, o consolida prin legi promulgate în favoarea acesteia și prin multe alte donații. Atunci de bună seamă, Licinius, care s-a luptat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păstrarea unității și coexistenței pașnice cerută chiar de Evanghelii. Între timp, episcopul istoric Eusebiu de Cezareea (265-339) promova în scrierile sale imaginea unui împărat ales și trimis de Dumnezeu, pentru a sprijini Biserica. Primii care au intervenit pentru oprirea mișcărilor pacifiste, la cererea împăratului, au fost episcopii, îndemnând credincioșii să revină la îndeplinirea îndatoririlor militare, fapt sancționat prin canonul 3 al conciliului din Arelate (Arles, Gallia, 314), care-i lovea cu excomunicarea pe toți cei care renunțau la serviciul militar ori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lovea cu excomunicarea pe toți cei care renunțau la serviciul militar ori refuzau înrolarea în rândurile oștirii romane. Intervenției religioase i-a urmat după patru ani și cea politică. Pentru a opri, prin autoritatea și severitatea legilor, ardoarea acestor idei pacifiste, care se răspândeau oriunde printre supușii săi, împăratul Constantin a dat un decret (30 iulie 318) prin care îi obliga pe fiii veteranilor să presteze serviciul militar. Persistând adversitatea acumulată în epoca precedentă față de viața militară și amplificându-se destul de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Sprijinul imperial adus Bisericii în aceste condiții, pentru creștinarea soldaților (obligația universală de participare la liturghia duminicală și ascultarea omiliei - catehezei), a dus la formarea progresivă a unei armate creștine și la reducerea numărului inițial destul de îngrijorător al membrilor mișcărilor pacifiste. Pentru moment nu dispunem de prea multe informații despre bazilicile creștine din castrele romane, deși prezența lor în sud-estul Europei, la Novae, Hinova etc., este un indiciu al existenței lor și în alte castre legionare ale Imperiului, ca de ex.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
secole ale Imperiului roman, a fost influențat de conflictul ideologic apărut în conștiința primilor creștini față de prestarea serviciului militar, adesea contestat de noile aspecte ale religiozității creștine, de cunoscutele refuzuri ale militarismului, de răspândirea obiecției de conștiință și de idealurile pacifiste. O bună percepție a creștinismului soldaților depinde de posibilitatea determinării numerice a prezenței acestora în armata romană preconstanti-niană, de semnificația, originea, situarea ambientală și temporară, de soluțiile prezentate în acest studiu pentru lumea creștină antică, referitor la conciliația dintre apartenența
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
baze etice și religioase. Validitatea și dimensiunea profundă a acestei dezbateri inițiate vizează sectorul teologic. În literatura religioasă antică (Evangheliile apocrife, Actele martirilor) nu există suficiente indicii istorice; nu au existat Acte ale martirilor anterioare lui Decius (249-251). Primele mișcări pacifiste creștine încep să apară cu Arnobius și Lactantius și vor ajunge până la Orosius sub forma unei critici virulente adusă religiei beliciste romane și războiului în general, istoriei clasice și îndeosebi Romei, a unei istorii de războaie și cuceriri, definind o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În 1969, zice Hill, administrația era "dispusă să întreprindă concesii care nu puneau în pericol șansele de 50-50% de a își atinge scopul, însă nu dorea să facă concesii care să determine abandonarea cu totul a obiectivului"215. Când mișcarea pacifistă a trecut la fapte, organizând o primă "zi de moratoriu", în 15 octombrie 1969, ce presupunea "întreruperea activităților în școli și întreprinderi, demonstrații și un masiv "marș în Washington""216 pentru a solicita retragerea imediată a trupelor americane din Vietnam
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
efectele primei zile de moratoriu, nu a putut opri planurile pentru organizarea unei zile similare, în 15 noiembrie anul respectiv. "Contra-atacul" lui Nixon, apreciază Hill, avea ca scop obținerea sprijinului națiunii în vederea unei modificări a strategiei inițiale: în urma intervenției mișcării pacifiste, administrația își propune "război limitat, urmat de negocierea păcii"217. După trecerea în revistă a caracteristicilor "situației", a cărei descriere, ca atare, o lăsăm, provizoriu, nediscutată, Forbes Hill procedează la identificarea publicului particular căruia Richard Nixon se adresează, în seara
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
retragerea trupelor americane din Vietnam la o dată fixă, anunțată în prealabil, în timp ce alți critici ai săi de pildă, zice Campbell, senatorul Eugene McCarthy doreau continuarea negocierilor. Toate acestea fac, potrivit cuvintelor autoarei, ca numai "o minoritate neglijabilă a suporterilor mișcării pacifiste să susțină retragerea imediată și completă"291 a forțelor armate americane din Vietnam. Rămânem cu întrebarea, desigur, ce (in)formează această percepție a lui Campbell însăși în ce privește identitatea opozanților lui Nixon? Poate fi vorba, desigur, de numeroase surse, de la mass
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
principala tendință macropolitică de pe scena politicii mondiale de astăzi: extinderea ariei liberale de pace" (Linklater: 1993: 29). Contestarea viziunii conform căreia anarhia condiționează comportamentul internațional este argumentul lui Doyle pentru a susține că există un grup din ce în ce mai mare de state pacifiste care au învățat să își rezolve diferendele fără a recurge la violență. Probabila expansiune a acestei sfere pacifiste este considerată cea mai semnificativă caracteristică a peisajului post-comunist. Dacă această teorie poate fi susținută, ea va constitui o importantă revenire a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
viziunii conform căreia anarhia condiționează comportamentul internațional este argumentul lui Doyle pentru a susține că există un grup din ce în ce mai mare de state pacifiste care au învățat să își rezolve diferendele fără a recurge la violență. Probabila expansiune a acestei sfere pacifiste este considerată cea mai semnificativă caracteristică a peisajului post-comunist. Dacă această teorie poate fi susținută, ea va constitui o importantă revenire a unei teorii internaționale despre care s-a crezut că fusese serios zdruncinată de Carr prin critica sa la adresa
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mult mai înclinate să sprijine intervențiile umanitare (Rosenau și Holsti 1982; Tessler, Nachtwey și Grant 1999). Atitudinile legate de egalitatea de gen și libertatea sexuală modelează atitudinile cu privire la toleranță, drepturile omului și democrație fiind buni predictori ai unor atitudini mai pacifiste față de conflictele internaționale (Tessler și Warriner 1997). Cercetările feministe arată că statele în care există o mai mare inegalitate de gen sunt mult mai predispuse la a se implica într-un război sau a folosi violența (Goldstein 2001). Egalitatea de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
folosească forța într-o dispută cu un alt stat, limitează escaladarea violenței și micșorează gradul de violență din timpul crizelor internaționale (Caprioli 2000; Caprioli și Boyer 2001). Urmând raționamentul anterior, statele care se apropie de paritatea de gen sunt mai pacifiste în relațiile internaționale, mai generoase ca donatori de ajutoare și în general mai buni parteneri pe scena internațională (Regan și Paskeviciute 2003). Totuși, preocuparea noastră pentru state ne împiedică să remarcăm numeroșii actori non-statali care joacă și ei un rol
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un toast În cinstea cârtiței Phil și de a o face foc și pară pe iubita sa care Îi declară sec că nu bea decât pentru pace În lume, Își Îmbunătățește perfomanța „În ziua următoare”, propunându-i el Însuși toastul pacifist potrivit. Scena care ne interesează aici, cea cu privire la rolul cărților necitite În declanșarea unei relații amoroase, se petrece tocmai În contextul perfecționării cotidiene. După numeroase zile de repetiții, Phil reușește să Închege cu Rita o conversație care o face pe
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
proză la „Scena”, a încercat să atragă, gazetărește, atenția asupra lui. A fost, dacă pot să spun așa, omul său pentru relațiile publice. Pe lîngă sentimentul fraternității, între ei exista și o apropiere ideologică: erau, la acea epocă, socialiști și pacifiști. Revoltele (sau, uneori, jovialitatea) mezinului au încărcat nu o dată, cred, bateriile sufletești epuizate ale fratelui cel mare. Legătura lor va dura pînă ce moartea îl va lua, prematur, în 1952, pe primul. La înmormîntare, Bacovia ar fi plîns nestăpînit, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în scădere. Chiar și în statele comuniste, numărul grupurilor a crescut treptat, deși acestea erau, în general vorbind, controlate sau cel puțin supravegheate, dacă nu rămâneau clandestine. În timp ce apariția unor mișcări sociale mai haotice și mai largi precum mișcările ecologice, pacifiste și feministe au creat ocazional impresia, în special în Vest, că grupurile de interese "restrânse" sunt mai puțin dominante, nevoia de a acționa pe o varietate de niveluri și în mai multe sectoare rămâne la fel de presantă ca în trecut. Entitățile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
carte care să conțină idei cu totul noi; nu este nici o operă de erudiție. Cu toate acestea, fără ea, Ellen Key ar fi rămas o modestă scriitoare, autoare a mai multor lucrări cu caracter eseistic (Individualism și socialism, 1895; Mișcarea pacifistă și cultura, 1908; Mișcarea feministă, 1909; Războiul, pacea și viitorul, 1916 etc.). Cum se explică atunci largul ecou pe care această scriere l-a avut în mișcarea pedagogică a vremii? Prin faptul credem că autoarea ei a intuit specificul, sub
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a explodat producînd această epocă a fierului planetară din zilele noastre. Cei mai înverșunați dușmani ai neamului omenesc au venit din Europa. Totalitarismul este o invenție de trei ori europeană. Însuși exterminaționismul nuclear, chiar dacă american la origine, are genealogie europeană; pacifistul european genial Albert Einstein este cel care a stăruit ca președintele Statelor Unite să fabrice prima bombă atomică. Astfel, produsele cele mai originale ale Europei s-au universalizat astăzi în sensul cel mai rău și în sensul cel mai bun. Rațiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
atlantic (1949), pacifismul european autonom cu totul altul decît pacifismul Mișcării pentru Pace a anilor războiului rece, teleghidat de URSS și de vocație universală nu s-a afirmat decît abia în 1981, după afacerea rachetelor Pershing: 350 000 de manifestanți pacifiști la Amsterdam, 300 000 la Bonn, Roma, Madrid, Atena; 250 000 la Londra; 200 000 la Bruxelles, în acel an. Acest pacifism traduce o conștientizare majoră a riscului de nimicire a Europei. Însă această conștientizare poartă în sine o inconștiență
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sadu-ceii de la templu din cauza compromisurilor pe care aceștia din urmă le-au făcut cu elenismul; întrucât erau saducei era logic ca și ei să intre mai târziu în polemică cu fariseii. Respingeau lumea din exterior, dar totodată aveau o atitudine pacifistă, deși în scrierile lor se poate observa o deosebită agresivitate verbală și ideologică. După titlul uneia dintre scrierile lor cele mai importante, ei considerau că la sfârșitul timpurilor va izbucni un „război între fiii luminii”, adică membrii grupului, și „fiii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Slogan la lansare : „Răzoiul din Africa privit din fotoliu !”. Lyon, 14 iunie 1912. Primarul Édouard Herriot interzice proiecțiile de film care expun acte criminale, deoarece consideră că acestea creează anxietate publicului. Paris, 30 mai 1914. Casa Pathé produce brutalul film pacifist Maudite soit la guerre (Blestemat fie războiul ), realizat în Belgia de Alfred Machin. Totuși, Charles Pathé nu duce gestul de curaj până la capăt, suspendând difuzarea filmului ca să nu ofenseze publicul prin mesajul antirăzboinic. August 1914. Guvernul austriac, îngrijorat de impactul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care, practic, îl neutralizează, fabricată și introdusă abil de scenarist : „Aș fi fericit dacă aș putea urî”. În sfârșit, nu se va mai numi urât, Gross, ci frumos, Johann Maria Müller. Crudul general Von Karg îl va califica disprețuitor ca „pacifist”, ceea ce în roman nu e vreodată cazul. Titus Popovici construiește un întreg episod non-rebrenian în jurul lui Müller, dus în pădure pentru a fi executat de Petre, ordonanța lui Bologa, din ordinul discret al lui Von Karg. Petre îl cruță și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Bologa, din ordinul discret al lui Von Karg. Petre îl cruță și îi dă drumul să se ducă cu Dumnezeu dincolo, la inamic, dar Bologa nu stă să mai întrebe nimic - aflând că Petre l- a executat pe socialistul vizionar pacifist Müller, îl expediază în linia întâi, unde acesta moare repede. Acest păcat grav, nesăbuință criminală, modifică ecuația morală în care Rebreanu l- a pus pe Bologa. Dacă operațiile propagandistice pe care le-am identificat până acum, deși semnificative, nu putem
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bizantină ale Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (1959). Angajat de Liviu Rebreanu la cotidianul „Viața”, lucrează aici între 1941 și 1944 ca secretar de redacție, apoi ca redactor cultural pentru pagina a doua. În 1944, după ce publică în „România viitoare” poezia pacifistă Cântecul unui luptător (tradusă din „vechea lirică populară chineză”, dar atribuită lui Li-Tai-Pe ca să fie mai convingătoare), care incita la refuzul de a mai lupta pe front, este arestat și ținut câteva luni în lagărul de la Târgu Jiu. I se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
este poziția patriotismului consecvent, activ și plin de abnegație" (ibidem, p. 2). Consecința logică a acestei concluzii, subliniată în forță, este că patriotismul naționalist agitat intens ca mobilizare pentru război de către forțele reacționare reprezintă o pervertire a patriotismului autentic, constructiv, pacifist. Naționalismul burghez, cu al său patriotism fascist (demascat ca pseudopatriotism) nu trebuie nicidecum confundat cu nobilul patriotism socialist. Primul este atins de un complex de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]