1,756 matches
-
depășit în acuitate și precizie decât tărziu, în perioada Renașterii. Cărți de anatomie au fost scrise ulterior de mulți medici celebri, precum Aretaeus, Galen sau Avicena. Revirimentul anatomiei însă avea să aibă loc abia după anul 1300 d.Ch., când bula papală a lui Bonifaciu al VIII-lea, intitulată „De sepultris” a dat dezlegare pentru efectuarea de disecții. După intermezzo-ul „artistic” al lui Leonardo da Vinci, Michelangelo și Dürer, un pas mare în fundamentarea anatomiei moderne l-a realizat Andreas Vesalius
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un merit general al lucrării, tipul de analiză propus de dl. Ghercă: unul analitic, din care lipsesc entuziasmele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de comunicare socială și a presei catolice, memorii, jurnale, calendare, publicațiile periodice catolice din intervalul respectiv (dar și alte tipărituri cu caracter social-politic), studii și articole ale unor publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale). Documentele de arhivă constituie (alături de enciclici și de colecțiile de publicații supuse analizei) principalele surse ale cercetării noastre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și importanța acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în prezentare și explicăm succint conceptul de propagandă. Existența și dezvoltarea unei prese care aparține unei instituții a fost considerată uneori ca expresie și formă de propagandă. În unele documente papale și episcopale se vorbește de "propaganda catolică prin presă". Acest termen de origine latină a fost folosit pentru prima dată de Papa Grigore al XV-lea în 1622, când s-a constituit Sacra Congregazione de Propaganda Fide (Sfânta Congregație pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
indicații pentru garantarea unității, deoarece "era necesar ca limbajul tuturor ziarelor catolice să fie unul și același"86. Chiaudano afirma că autoritatea ecleziastică era, de multe ori, infailibilă; iar când nu era, sfaturile veneau de la autorități ca cea episcopală sau papală și era de preferat obediența, pentru binele religiei. Ziaristul era sfătuit să fie prudent, ceea ce implica o bună cunoaștere a directivelor ecleziastice, deoarece autoritatea nu putea fi mereu prezentă-uneori chiar din dorința de a nu sufoca inițiativele și libertatea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în domeniul mass-media, înființarea unui întreg aparat de comunicare în masă cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scena internațională și cu diversele organisme internaționale; principalul obiectiv era menținerea unității, a puterii spirituale și a prestigiului. Reorganizarea Bisericii în perioada modernă s-a făcut ținându-se cont de câteva constante, precum centralizarea și ierarhizarea acesteia în jurul Papei (infailibilitatea papală), continuarea operei de evanghelizare, apărarea Bisericii de atacuri din ce în ce mai directe, menținerea esenței mesajului și a învățăturilor creștine etc. Mijloacele prin care s-a realizat această repoziționare în noul cadru politico-social (al statelor moderne) au fost și ele specifice modernității și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și să creeze o unitate a publicațiilor catolice, dar și organisme ierarhice care să coordoneze activitatea presei catolice (de fapt a tuturor formelor media). Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a acționat o perioadă mai lungă de timp, cu diferite intervenții papale. Prin Conciliu Vatican II, s-a sintetizat această evoluție și s-au concentrat aspectele principale ale problemelor presei. O chestiune importantă a reprezentat-o finanțarea mijloacelor de comunicare catolice. În această privință a fost oferită următoarea soluție: "Ar fi de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină și supremă". Deciziile papale nu aveau nevoie de validarea nimănui și împotriva lor nu se putea face apel. Puterea era imediată (adică dispozițiile sale erau puse în aplicare fără nici o mediere) și nemijlocită (se făcea direct, fără delegarea nimănui, ci numai în conformitate cu mandatul încredințat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
opiniile publicate în paginile ei erau apreciate a fi oficiale în anumite medii, tocmai datorită relației sale cu Societatea lui Iisus și începând din 1851 și cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articolele de analiză și pe interviuri. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest domeniu au fost punctuale, limitându-se, de exemplu, la a semnala abaterile anumitor publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcut adevărate presiuni asupra Sfântului Scaun 254. Pentru a răspunde necesităților canonice, Papa Pius IX255, având acordul Curții imperiale de la Viena, a creat Provincia greco-catolică de Făgăraș și Alba Iulia, cu sediul metropolitan la Blaj; aceasta era stipulată prin bula papală Ecclesiam Christi ex omni lingua (din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său, o centralizare teritorial-administrativă ecleziastică în limite etnice; ea avea o nouă structură ierarhică: arhiepiscopia cu sediul la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de tratat), iar pe de altă parte, politica Statului Papal în acea perioadă era îndreptată spre promovarea ideilor pacifiste în timpul războiului și nu spre o politică de stabilire a unor relații diplomatice cu state aflate în aria tradițională a ortodoxiei. Evoluția relațiilor și discuțiilor dintre Vatican și statul român cu privire la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Semnarea și ratificarea Concordatului cu Vaticanul au reprezentat acte politice cu o dublă semnificație: reglementarea raportului dintre statul român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor scopuri comune. Mizele presei catolice din România (sprijinită activ și consistent de Vatican), au fost realizarea unității catolicismului din țara noastră și crearea unui cotidian reprezentativ în capitală, care să exprime poziția Bisericii Catolice și care să informeze Statul Papal despre realitățile din societatea românescă (nu doar din punct de vedere spiritual, ci și politico-social, cultural și economic). Publicațiile catolice din România au fost în mare parte reviste cu o apariție lunară sau chiar la intervale mai mari, ce tratau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pus amprenta pe starea de sănătate, care a fost hotărâtoare, până la urmă, în privința deciziei sale"456. Pe parcursul anului 1925 au fost prezentate diverse evenimente legate de viața diecezei, de comunitatea catolică din România și cea din străinătate, precum: publicarea Bulei Papale de numire a lui Alexandru Th. Cisar în funcția de arhiepiscop de București 457, începutul construcției Palatului Episcopal 458, instaurarea Monseniorul Auner în funcția de promotor apostolic la data de 30 ianuarie 1927459. Pe parcursul anilor 20, în paginile revistei au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a susținut crearea unei ierarhii autohtone românești, care să sprijine în mod obiectiv relațiile dintre Statul Papal și România și care să susțină statul național român și regalitatea (reprezentanții României la Vatican au furnizat informații utile în privința atitudinii Sfântului Scaun față de evenimentele de pe scena politică internațională, care priveau în mod direct sau indirect și statul român)807
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
financiar) în înființarea unui ziar catolic reprezentativ pentru comunitatea românească, ce a apărut în capitala țării (și care a abordat probleme economice, culturale dar mai cu seamă social politice). Asta, deoarece cotidianul reprezenta o sursă credibilă de informare pentru Statul Papal despre realitățile societății românești, dar și un mijloc de transpunere a viziunii Vaticanului asupra unor evenimente sau asupra evoluției societății în general (și care trebuia să ajungă la cititorii din România). Astfel pot fi demonstrate atât interesul acordat de Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și viziuni despre evenimente sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. O astfel de publicație ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Statului Papal în România. Revistele au acoperit o arie mai restrânsă de probleme; au tratat în special teme religioase, având o orientare culturală și axându-se foarte puțin pe subiecte de ordin politico-social. Dorința episcopilor și a celor care s-au ocupat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale (patru ani). Tipărirea acestui ziar a fost posibilă așadar datorită sprijinul și cu implicarea directă a Statului Papal, însă perioada scurtă de timp în care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acesteia, dar și soluțiile concrete care ar fi creat cadrul prielnic evoluției presei catolice. El a solicitat sprijin financiar atât pentru Societatea "Presa Bună", cât și pentru alte inițiative din domeniul presei. În raportul menționat mai sus, cerea sprijinul Statului Papal pentru înființarea unui ziar considerat foarte util, în București. Papa a încurajat această inițiativă, promițându-i suportul financiar. În urma unui alt raport în care s-a prezentat demararea proiectului de înființare a ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicația a încetat să mai apară), existența a numeroase numere din Abina în Arhiva Secretă a Vaticanului, împreună cu unele rapoarte ale prelaților din România, au dovedit că acest cotidian a fost o sursă importantă și constantă de informare a Statului Papal asupra realităților din societatea românească. Totodată, și o portavoce a Bisericii Catolice în România (trata în paginile sale unele teme și subiecte care au vizat "politica" Bisericii și a Vaticanului pe scena internațională). Implicarea directă a Secretariatului de stat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentantul României la Vatican, Nicolae Petrescu Comnen, la 8 aprilie 1939, într-o scrisoare adresată Ministrului Afacerilor Externe, Grigore Gafencu 951. Importanța acordată presei s-a lovit de colaborarea nesatisfăcătoare a instituțiilor diplomatice române cu serviciul de presă al Statului Papal ceea ce a dus uneori la o atitudine ostilă la adresa României, manifestată în presa vaticană. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]