3,599 matches
-
veți părăsi această sală. Domnilor, trebuie fie să guvernați - fie să fiți guvernați. Asta a fost tot, domnilor. O zi bună. Își scoase casca acoperită cu pânză, o puse la loc și, poticnindu-se, ieși pe ușa joasă a adăpostului. Para, Împreună cu cei doi curieri, venea pe drumul desfundat. Soarele era foarte fierbinte, și Nick Își scoase casca. — Tre’ să existe vreun sistem ca să poți uda chestiile astea, spuse. O s-o ud În râu. — Nicolo! Îl strigă Paravicini. Nicolo, un’ te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
duc neapărat, spuse Nick, coborând panta cu casca În mână. Chestiile astea-s enervante ca dracu’, fie ude, fie uscate. Tu o porți pe-a ta? — Tot timpul. Am Început să chelesc din cauza ei. Hai să intrăm puțin. Ajunși Înăuntru, Para Îi spuse să se așeze. — Știi, nu-s bune la nimic, spuse Nick. Mi-amintesc că atunci când le-am primit ne dădeau un pic de siguranță, da’ prea des le-am văzut pline de creieri. — Nicolo, Îi spuse Para. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înăuntru, Para Îi spuse să se așeze. — Știi, nu-s bune la nimic, spuse Nick. Mi-amintesc că atunci când le-am primit ne dădeau un pic de siguranță, da’ prea des le-am văzut pline de creieri. — Nicolo, Îi spuse Para. Cred că ar trebui să te Întorci. Cred c-ar fi mai bine să nu stai pe front până nu primești proviziile alea. N-ai ce să faci aici. Dacă te plimbi pe-aici, chiar și cu provizii, oamenii or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i vine din nou. Ne-am Înțeles? — Desigur, spuse Nick. Încerca s-o Înăbușe. — Orice chestie de genu’ ăsta ar trebui făcută noaptea. — Fără-ndoială. Știa că de acum n-o mai poate opri. Comand un batalion aici, Înțelegi? spuse Para. — Și de ce n-ai face-o? spuse Nick. Uite-o că-ncepe. — Doar știi să scrii și să citești, nu? — Da, Îi răspunse Para cu blândețe. — Singura problemă-i că nu comanzi decât un batalion al dracu’ de mic. Imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-ndoială. Știa că de acum n-o mai poate opri. Comand un batalion aici, Înțelegi? spuse Para. — Și de ce n-ai face-o? spuse Nick. Uite-o că-ncepe. — Doar știi să scrii și să citești, nu? — Da, Îi răspunse Para cu blândețe. — Singura problemă-i că nu comanzi decât un batalion al dracu’ de mic. Imediat ce o vor Întări din nou, o să-ți dea compania Înapoi. De ce nu-i Îngroapă pe morții ăia? I-am văzut deja. N-am chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să ne dea rod auriu și bogat. Florile de tot felul ne încântă cu parfumul lor și în câmp crește recolta viitoare. Iar ploaia, pe care Sorina era atât de supărată, ajută să crească și să rodească și merele ori perele, și roșiile ori castraveții, și grâul ori porumbul. Vara e vremea pârgului: atunci, grâul cel mustăcios și înspicat așteaptă să fie scos din lan, dus mai întâi, la moară, apoi la brutărie, deci la fabrica de pâine. Atunci se coc
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
castraveții, și grâul ori porumbul. Vara e vremea pârgului: atunci, grâul cel mustăcios și înspicat așteaptă să fie scos din lan, dus mai întâi, la moară, apoi la brutărie, deci la fabrica de pâine. Atunci se coc roșiile și castraveții, perele și merele și tot ce are mai bun acest pământ al nostru. Și, cine credeți voi că va face lucrul acesta? Nimeni altul decât Soarele cel dătător de lumină și căldură. Iar, dacă nu ar fi așa de cald, înțelegeți
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pământ al nostru. Și, cine credeți voi că va face lucrul acesta? Nimeni altul decât Soarele cel dătător de lumină și căldură. Iar, dacă nu ar fi așa de cald, înțelegeți, firește, că n-ar mai fi nici gutui ori pere coapte, nici grâul, porumbul și alte plante n-ar mai fi în stare să hrănească oamenii și animalele. Toamna, copii, e anotimpul bogăției. Ea dăruiește oamenilor rod bun, răsplătindu-le, astfel, truda. După cules, munca în câmp nu se oprește
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
un fel aparte. Și, ca să-i aibă mereu cu ei pe dragii lor nepoței, le-a venit ideea ca, de fiecare dată, să mai sădească un pomișor în livadă. Așa se face că, astăzi, Sorin și Sorina sunt încărcați de pere dulci și parfumate, Adrian are o sumedenie de gutui pufoase pe crengile sale, iar Alina te îmbie să guști doar una din piersicile ei parfumate... În timpul săptămânii, când ograda pare tristă și părăsită, bunica și bunicul se duc, în puținele
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a făcut cam sete. Mă duc să scot o cană de apă din fântână, vrei și tu? „Stai, mai bine, aici și odihnește-te! Ești trudit tare. Iar, ca să-ți mai potolești arșița, uite eu o să-ți dau câteva din perele mele, Tudorel îți oferă niște prune, Cristinel chiar și-a lăsat crengile jos, jos de tot ; ia câteva din merele lui!”... Iar bunicul, care este, într-adevăr, ostenit, primește c-un zâmbet în colțul mustății tot ce-i dau dragii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu cea de alaltăieri, nici cu cele de dinainte. Parcă o mână nevăzută și năzdrăvană ar fi răspândit în toată ograda parfumuri dintre cele mai felurite și mai frumoase. Cum ieși din casă, te întâmpină mirosul merelor coapte și al perelor cu obraji îmbujorați care, de pe crengile lor, parcă îți zâmbesc pline de voioșie. Dacă o iei prin grădinița din fața casei, vei face cu siguranță, cunoștință cu aroma pufoaselor gutui. Prunii și zarzării - aflați ceva mai încolo - își unduiesc crengile în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
copacilor din livadă cu nume de copii: „Aici copacii au nume. Toți. Îi cheamă: Cristinel, Adrian, Alina, Costel, Tamara, Gigi, Viorica, Vasilică, Nicușor, Tudorel, Maricica, Laura, Petrică, Sorina, Sorin... Așa se face că, astăzi, Sorin și Sorina sunt încărcați de pere dulci și parfumate, Adrian are o sumedenie de gutui pufoase pe crengile sale, iar Alina te îmbie să guști doar una din piersicile ei”. Capacitatea figurativă demonstrată de autor în asemenea secvențe este remarcabilă. Demne de menționat sunt și câteva
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec prin desișuri apărate de vânturi, adunați în cerc, godacii fiind la mijloc. Codan, vulpoiul cu blana roșie ca para focului, încearcă în fel și chip, doar-doar o dobândi ceva pradă; pândește, se apropie tupiliș, iar dacă în felul acesta nu izbutește, se așează pe șoricărit. Mai abitir ca mâțele! Ei, mai sunt și somnoroșii. Acestora nici că le pasă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică? Așa-i ca n-ai să mai încurci zilele pe care le porți în traistă? a întrebat, cu glasul său
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
împărțiți-l pe fragmente. Scrieți ideile principale. 2. Subliniați cuvintele și expresiile frumoase. 3. Povestiți textul. 4. Scrieți o scrisoare unui prieten în care să povestiți tot ce știți despre mare. Frumusețea și bogățiile pământului românesc Poveste Gheorghe Tomozei Dacă Para s-ar da peste cap de trei ori, dintr-o dată s-ar preface neapărat într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mine, dar nu așa de Îndesată, abia avea 40 de kg la vârsta de șaisprezece ani, când o luase tata pe post de concubină de prăsilă. „Deși era mărunțică“, spunea Mama Scumpă, „tot ceea ce făcea era excesiv. Mânca prea multe pere. Era prea emotivă. De pildă, când râdea, nu se putea controla și cădea pe podea scuturată de o criză de chicoteli, iar eu trebuia s-o plesnesc ca s-o fac să-și revină. Ce e și mai rău, dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ajungi la concluzia că: «Asta este mântuirea.» Pe scurt, «înainte de mântuire putea să fie orice.» Se pare că apăruseră mulți spioni în Aum, iar ei foloseau detectoare de minciuni ca să-i demaște. Toți membrii erau supuși testului cu poligraful, de pară ar fi fost un fel de inițiere. Mi s-a părut ciudat că gurul, care le știa pe toate, nu putea să spună dintr-o singură privire care era spionul. Dacă nu știa asta, oare cum reușea să ghideze atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a sosi/ La Sempronia cea aleasă și frumoasă./ Tu-mpărate să m-asculți/ Și ce ți-am
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și religios. Într-un loc din Fărâme filozofice, va relua în formă abreviată o sentință mai veche atribuită lui Tertulian. „Intelectul zice că paradoxul este absurdul, ceea ce nui decât o maimuțăreală, fiindcă paradoxul e paradox, quia absurdum. Ofensa rămâne în afara para doxului și păstrează probabilitatea, în timp ce paradoxul este cel mai improbabil.“ Revin de aceea la câteva pagini din scrierile sale, în care paradoxul, invocat explicit, aduce în față ceea ce excede înțelegerea însăși. Va spune la un moment dat că, în fond
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
existențial și religios. Întrun loc din Fărâme filozofice, va relua în formă abreviată o sentință mai veche atribuită lui Tertulian. „Intelectul zice că paradoxul este absurdul, ceea ce nui decât o maimuțăreală, fiindcă paradoxul e paradox, quia absurdum. Ofensa rămâne în afara para doxului și păstrează probabilitatea, în timp ce paradoxul este cel mai improbabil.“ Revin de aceea la câteva pagini din scrierile sale, în care paradoxul, invocat explicit, aduce în față ceea ce excede înțelegerea însăși. Va spune la un moment dat că, în fond
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
1910); Sousa Costa, Páginas de sangue (L. 1933); Între regicid și proclamarea republicii: Herman Neves, Como triunfou a Republica (L. 1910); Rocha Martias, Don Manuel II. História do seu reinado e da implantaçao da Republica (L. 1913); Teixeira de Sousa, Para a história da Revoluçao, 2 vol. (Coimbra, 1912). CAPITOLUL V Pentru tot ceea ce privește primii ani ai Republicii, cf. Montalvar, Pabon, Arthur Ribeiro Lopes, operele citate - și memoriile lui Brandîo, Joa, Chagas (Diario, 4 vol, Lisboa, 1930-1932), A. Cabral (volumul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu dosul ei, nelăsându-i lui Sebastianus răgazul să răsufle; șuieratul pe care-l scotea, tăind aerul, ar fi fost el singur de ajuns ca să îngrozească nu doar un singur războinic. Romanul, cu mare mobilitate a picioarelor, se retrăgea și para cu greutate, căutând să nu primească direct loviturile, ci să le devieze pe cât îi stătea în putință, ca să nu-și piardă scutul prea curând. Cu toate acestea, deși era întărit cu o placă metalică, scutul ieși din furtuna aceea spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se agățase de gâtul catârului și, căutând să-i apuce căpăstrul, îi strigase servitorului care o conducea să se oprească; acela se opri de îndată, temându-se că animalul, enervat acum, ar fi devenit până la urmă furios. Go-Bindan, roșie ca para focului, îi vorbi din nou lui Balamber arătându-i din nou cu degetu pe oamenii aceia: „Ucide-i, Shudian-gun!“. Despre turingieni, Balamber nu avea în general o părere prea bună. Totuși, erau aliații lor. Uimit peste măsură, își oprise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a sosi/ La Sempronia cea aleasă și frumoasă./ Tu-mpărate să m-asculți/ Și ce ți-am
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pulpele sale, rămase Încremenite. Deodată Însă țevile se blegiră, se răsuciră ca niște frânghii, iar clopoțeii cu care erau Împodobite fesele Extraterestrului scoaseră un sunet jalnic, un fel de scheunat neputincios, desprinzându-se de la locul lor și picând ca niște pere mălăiețe la pământ. Mașa Își vedea corpul Întins de data asta nu pe un trunchi de copac, ci direct pe podeaua de scânduri proaspăt vopsită, palpitând de dorință, cu sânii mari ca niște talere ale unei balanțe aflate În extaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]