2,818 matches
-
V. Philippe Loubière, " Traduire la poésie du roumain en français. L'exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în loc cît., p. 180. 1471 Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 25. 1474 Lucian Blaga, Ciocârlia (L'alouette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 25. 1474 Lucian Blaga, Ciocârlia (L'alouette), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 89. 1475 Lucian Blaga, Boare atlantică (Brise atlantique), în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 25. 1474 Lucian Blaga, Ciocârlia (L'alouette), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 89. 1475 Lucian Blaga, Boare atlantică (Brise atlantique), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 105. 1476 V. Lucian Blaga, Biografie (Biographie), în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 89. 1475 Lucian Blaga, Boare atlantică (Brise atlantique), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 105. 1476 V. Lucian Blaga, Biografie (Biographie), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 11. 1477 C'est le cas du nom " Sfânto " (" Sainte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Brise atlantique), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 105. 1476 V. Lucian Blaga, Biografie (Biographie), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 11. 1477 C'est le cas du nom " Sfânto " (" Sainte "), qui désigne la bien-aimée. Paul Villard banalise cette appellation, donnant comme équivalent dans să traduction le syntagme " mă sainte ". V. Lucian Blaga, Lumina raiului (La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui désigne la bien-aimée. Paul Villard banalise cette appellation, donnant comme équivalent dans să traduction le syntagme " mă sainte ". V. Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 49. Le vers " Caută lung Ochiul spre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 49. Le vers " Caută lung Ochiul spre Nord și spre vârste " est traduit par " L'œil regarde longuement vers le Nord, vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Caută lung Ochiul spre Nord și spre vârste " est traduit par " L'œil regarde longuement vers le Nord, vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de montagne, une sorte d'œil magique, fait illustré par le titre du poème et par leș deux premiers vers : " În pâlnia muntelui iezerul netulburat/că un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis. " (" Dans la doline de la montagne le lac tranquille/comme un œil du monde, caché, s'est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
abab (alternance entre a et b), mais aussi de reprise du groupe ab (ab/ab). " 1516 V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p. 16 : la transposition est définie comme un " procédé par lequel un signifié change de catégorie grammaticale. Ex. : "He soon realized." : "Îl ne tarda pas à se rendre compte." " Leș mots soulignés șont des auteurs. 1517 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage d'antan), în Poemele luminii/Leș poèmes de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du même au même (c'est-à-dire d'un moț avec lui-même) [...]. Elle est d'ailleurs exclue dès le Moyen Âge ; b) la rime entre leș mots de la même famille ; c) la rime entre mots terminés par la même désinence ou par le même suffixe [...]. De même, on considère comme faibles des rimes entre mots parents morphologiquement (vous/nous), entre termes trop souvent associés soit par des clichés (amours/toujours), soit par des oppositions faciles (montagne/campagne). " 1519 V. Lucian Blaga, " Faust
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p. 78 ; Ce aude unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain), p. 86 ; Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage passé), în Laudă somnului, op. cît., p. 91. 1532 Nous faisons allusion à la " poésie sonore " des premiers dadaïstes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
piele. Și cele două jumătăți alunecaseră în iarba călcată în picioare, de o parte și de alta. A văzut și caii morți pe care-i scoteau din fântâni. Și noile fântâni pe care le săpau în pământul gras și greu. Parii de la cușca pe care țăranii o coborau în fundul puțului miroseau a lemn proaspăt. A văzut un grup de săteni care, conduși de un bărbat cu haină neagră de piele, trăgeau de o funie groasă înfășurată în jurul cupolei unei biserici, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În vârful sulițelor. Coborâți-mă repede... vin tătarii ! a strigat el a doua oară, dar copiii au luat-o la fugă spre sat, țipând: Tătarii... vin tătarii ! Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori Înșfăcau pari afumați la capăt, furcile, coasele și topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau țipetele copiilor și-ale femeilor: Tătarii!...vin tătarii!.. Și băteau mai tare III Tătarii năvăleau Într-o trâmbă lungă, și-n urma lor colburile urcau până-n Înălțimi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte, din Țara de Jos, spre cetatea de scaun a Sucevei. Ardeau pădurile, ardeau câmpiile. Norodul legat În funii apuca drumurile robiei. Prin sate și cătunuri arse se vedeau copii Înfipți În parii gardurilor. Astfel necăjea Moldova acelor vremuri. Dar cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe frunte coroana Moldovei, Întâi a vrut să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i? Eu n-aș face așa. Eu aș îmbla cu cocie cu 12 ar-măsari, ca un împărat... ca Vodă al nostru... M. Fus! Fus! {EminescuOpVIII 193} [PETRE] Ce e? M. Da'de-mi pare rău că s-apropie funia de par și ața de fus? Poate c-aș vrea să te văd cum zici tu - de-aceea... Dar orcum... multă apă pe Dunăre și multe fuioare pe fus aș toarce să văd una ca aceea. Da' daca Sf. Vinere ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i bătrân, ba n-are vreme Să te ducă la primblat. De faci muzică el cască, Dacă râzi el e ursuz, Să vorbești de orice-i voie Da' nici gura nu-i auzi. Când s-apropie - drăguță Fată! - funia de par Atunci - chin. Moșneagu-ntruna Scîrțîiește ca un car. {EminescuOpVIII 347} Nu doresc, nepoată dragă, Să ajungi la așa hal. Știi ce pace e aceea? 375 E tăcerea din spital. Alta-i pacea sufletească, Care e rodul iubirii - Și acolo e tăcere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-o-ntemeiezi. (perdeua cade) {EminescuOpVIII 476} [TORQUATO TASSO (v. 1-19) de Goethe] 2259 [PRINCESA] Tu mă privești zâmbind, Eleonoro, Apoi privești la tine, zâmbești iar. Ce ai tu? Fă să știe și-o amică. Tu pari că cugeți, însă pari ferice. [ELEONORA] O da, princesă, cu plăcere văd Cum suntem rustic noi împodobite: Părem mult fericite păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să respire milă, bună-credință, umanitate, onestitate, evlavie. Nimic însă nu e mai necesar decât aparența virtuții celui din urmă. Căci oamenii judecă mai mult după ochi decât după dreapta judecată. Toți au ochii căscați, puțini dreaptă judecată. Toți văd ceea ce pari a fi, puțini oblicesc cum ești, și acești puțini nu cutează a se pune împotriva glasului mulțimei celei mari, pentru care strălucirea unei mari demnități va fi totdeuna o cauză de admirație. La acțiunile oamenilor - dar mai cu samă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primei pietre din temelia unei case noi (ceremonie consemnată în județul Cluj) meșterii oferă proprietarului un ciocan cu ajutorul căruia acesta trebuie să bată piatra „până se așază” (37, p. 228 ; 113). În alte zone ale țării, se bate un țăruș (par, stâlp) în locul unde va fi talpa casei sau vatra satului (37, p. 237 ; 36, pp. 76 și 102 ; 73, pp. 301-306 ; 74). „Când se întemeia un sat, cel dintâi om bătea un par în pământ, pe care îl considera ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zone ale țării, se bate un țăruș (par, stâlp) în locul unde va fi talpa casei sau vatra satului (37, p. 237 ; 36, pp. 76 și 102 ; 73, pp. 301-306 ; 74). „Când se întemeia un sat, cel dintâi om bătea un par în pământ, pe care îl considera ca fundament sau temelie. În jurul parului se construiau casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi talpa casei sau vatra satului (37, p. 237 ; 36, pp. 76 și 102 ; 73, pp. 301-306 ; 74). „Când se întemeia un sat, cel dintâi om bătea un par în pământ, pe care îl considera ca fundament sau temelie. În jurul parului se construiau casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ia alții sporul” (32, p. 249), să nu strice strigoii vacile (62, p. 30). De asemenea, se crede că nuiaua de arțar are putere asupra demonilor. Iată un fragment de „descântec de judecată”, cules de la „o vrăjitoare” : Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl ghidează (ca Ariadna pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale, Așeză-n potecă semne, Mă călăuzi pe drumuri, Crestături făcu în arbori, Urme a săpat în steiuri, La ăst nobil urs, în ușă, Lângă preabogata lână (32, pp. 749-750). Odată ajuns față în față cu ursul, folosirea armelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și mai bun dintre ei (geți)” (Enea din Gaza, Teofrast). Ulterior, cei sacrificați erau aleși dintre sclavi, condamnați la moarte sau prizonieri. Așa cum apare pe Columna lui Traian, se pare că geto-dacii decapitau prizonierii romani și le înfigeau capetele în pari, pe zidurile cetăților. Iordanes (Getica, 40- 41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]