1,835 matches
-
nostru chimist? ― Mă, să-ți spun drept, nici eu nu știu ce să cred! ― Să-ți spun eu atunci: s-a dus maică-mea, care-i și ea profesoară, la Barbă, și l-a încondeiat clasa una, l-a făcut de două parale: că nu știe să explice, că nu ne face experiențe, dar ne pretinde. Ei, i-a mai spus că toată clasa se găsește într-o situație critică din cauza asta. Când a auzit Barbă cum stau lucrurile s-a făcut foc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru ieri, duminică. A venit c-o falcă-n cer și cu una-n pămînt! Mi-a înapoiat poezia și mi-a arătat ce iese dacă citești literele de la începutul rîndurilor: "Tanți ești o gîscă." M-a făcut de două parale, ce să-ți spun... Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce ți-a venit să-ți bați joc de mine, mă, poet de contrabandă? ― Dar nu mi-am bătut joc de tine deloc! A fost o coincidență, o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că la conferință Barosanul, dragul nostru Barosanul, adevărat părinte sufletesc, în dubla lui calitate de profesor și diriginte, ne-a susținut cu o nemaipomenită dârzenie, a bătut cu pumnul în masă, a strigat la Jujucă, l-a făcut de două parale; iar la un moment dat, podidindu-l lacrimile, a trântit ușa și a ieșit din cancelarie. Jujucă, proaspăt director, voia să ne dea cea mai grea pedeapsă posibilă; să ne elimine până la sfârșitul anului și, prin urmare, să rămânem repetenți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ușă sau alta, totdeauna fugind în momentul când intrai, ca o rudă subalternă, care ocolește musafirii. își închipuise că acel pierde-vară - cum îi zicea uneori Rim, cu glasul lui placid - le cere adesea servicii. - Da! Cred că îi ciupe de parale bune! confirmase Nory. Glasul lui Lică nu-L auzise Mini niciodată. Era afon, ceea ce corespundea cu silueta lui discretă și fugară, dar nici nu-l zărise altfel decât fluierând. Avea deci viers! - Da! Fluieră ca un mierloi a pungă goală
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lui Walter. Sora s-a dus la fereastră și a anunțat că doctorul s-a oprit întîi la alt client; așa că scena s-a desfășurat sub presiunea vizitei lui iminente. Mika-Le s-a aruncat la picioarele Lenorei, cerând iertare și. . . parale. Aflase, se vede, de desfacerea averei Hallipa. Doru, vânăt și neștiind ce să facă, spăimântat de ce sa poate întîmpla, s-a repezit spre lăcustă. Lenora 1-a oprit: " Foarte bine face că mi se adresează mie - a spus - fiindcă eu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dă sentimentul libertății. Dacă am acest buzunar plin, mai întîi cheltuiesc banii, să văd cum e. Pe urmă însă economisesc ca să-mi crească puterea. E prea abstractă săritura peste aceste trepte pentru ca ea să fie posibilă. Cînd pune mîna pe parale, săracul nu face decît să risipească; el nu va economisi. Pentru sărac nicicînd sistemul nu ajunge la a doua treaptă. Gîndește-te ce se va întîmpla dacă, devenit real, în astfel de mecanism se defectează o rotiță: întreg sistemul cade. Prea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
martie 1985 * DESTINUL UNEI MAME A fost odată o mamă Trăia zbuciumată dar calmă Râdea și dorea să trăiască Plângea, suferea ca să nască Muncea să‐ și achite sentința Răsplata‐i era umilința Din inimă lacrimi și jale În casă fără parale. Rămasă văduvă‐n lume Lupta să‐și păstreze‐ un renume Copiii frumos să și‐i crească și rostul să și‐l împlinească. Mama cu greu făcea față Nevoilor legate cu ață Copiii, nevoia, durerea, I‐ au fost în viață averea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Când i‐ am spus, m‐ a sărutat, a dat să zică ceva, și s‐ a întors repede cu fața spre fereastră, că‐ i venea să plângă. Aceea, a fost, poate, cea mai fericită zi din viața mea. Eram mare - aduceam parale în casă, bucurie la ai mei, eu, cu munca mâinilor mele ... Cine mai era ca mine! 194 Ion Hurjui Medic‐ profesor și scriitor, poet mai ales. Născut la 1 mai 1933 la Ploscuțeni, Vrancea. După studii de învățămâ nt general
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ce întâiu înțelegându de bună sănătate dumitale foarte m-am bucuratu și am mulțămit lui Dumnezău milostivul... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și s-au datu pe mâna feciorului dumitale să o aducă, care să o bei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și s-au datu pe mâna feciorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă”. Ei? Acum ai priceput că “lumea bună” bea cafea acasă, dar... și la cafenea? --După această noutate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
capul în nori și eu sunt vinovat?” Atunci de ce îmi vorbești ca unui potrivnic?” “Nu-ți vorbesc dușmănește, ci vreau doar să nu cazi - Doamne ferește - de la prea mare înălțime, prietene”. “Știai tu, deșteptule, că în fața iubirii voința nu face două parale?” “Știam, nepricopsitule. Și tocmai de asta îți vorbesc, pentru a nu ajunge în momentul în care ai fi în stare să te sinucizi pentru o dragoste neîmplinită. Priceput-ai? Ori câinii latră, caravana trece?” Priveam la bătrân întrebându-mă dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri (bordei pentru vite) pentru ținere vitelor și a cărnii, cu de toată trebuința lor și, pentru chirie locului, s-au aședzat cu voie lor, ca să aibă a da ei, cîte patru parale pe dzi de un trunchi”. O adevărată piață de carne! Așa-i. De aici înainte însă ai să întâlnești la fiecare pas o dugheană sau o tarabă. Nu degeaba se cheamă că ne aflăm pe Ulița Tărbujenească. Hai întâi să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-ți locul înapoi și gata! Pe când „pentru pomente (pomenire) dumisale dat-au la noi, la sfînta mănăstire, pentru pomente, bani gata, 50 lei bătuți, să fie pomana dumisale deplină” sună altfel și sigur pomana este deplină, pentru că aici sunt ceva parale. Păi cum să nu fie, când o casă sau ceva dughene fac și mai puțin de 50 de lei... Te-ai cam aprins, fiule, dar n-am ce spune, pentru că ai dreptate. Acum însă să ne uităm mai de aproape
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
23 februarie 1759 întărește stăpânirea acestui loc de către Chirvasie croitorul. Întrebarea e ce se face bietul Chirvasie cu atâta căsăret înșiat pe moșioara lui? Să vezi tu cum le ia frumușel bezmen (chirie) la toți. Apoi are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât timp am vorbit despre Chirvasie, nu am stat locului și ne-am trezit în Ulița Fânăriei. Tot locul e plin de fân. Unii încarcă, alții descarcă harabale mari cât o lume
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea licorii, am dat-o de dușcă făra să răsuflu. Acum, după ce ne-am stins setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă pragul oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce spui este din adâncul inimii, primim. Altmintrelea, nu. Martur mi-i Dumnezeu, sfințite părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dugheana mea cea dă chiatră cu marfă cu tot ce să află într-însa, care dugheană se află pe Podul Vechi, denaintea porții Sfintii Savi”. Și a obținut un preț pe care încă nu l-am întâlnit până aici. Câte parale a luat brașovanul Moldovanu? Treisprezece mii de lei. Dar... Dar? „Cu vade (rată) di astăzi înainte pînă în șapte ani, cari acești bani ne-am așezat cu dumnealui că să mi-i dea rînduri, adecă cîte două mii lei pe an
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pic-ul acela, despre care ne vorbea, fiindcă pentru mulți dintre noi, tare le ar prinde bine câte un elicopter, obiect care niciodată nu strică să se găsească pe lângă casa omului gospodar, pentru a-l închiria la o adică, pe parale bune ministrei Elenei Udrea când se mai duce să doneze amărâților soartei, pantofi cu toc cui, sau poșete. Cred că merită aici amintit, și nu în ultimul rând, imensul sacrificiu material, făcut de acel șobolănel rozaliu, Adriean Videanu, fostul ministru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aibă de unde să plătească profesori, polițiști, funcționari, medici, să construiască drumuri, să le întrețină și așa mai departe. Plătim fără să crâcnim pentru pensii, ajutoare de șomaj sau indemnizații de creștere a copiilor la bugetul asigurărilor sociale. Un purcoi de parale plătim și la bugetul asigurărilor de sănătate. Dacă statul acesta, prin cea mai abilitată voce, aceea a președintelui țării, spune franc în față că nu poate avea grijă de mine ca cetățean, cred că ar trebui să ne dea asta
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iluzii și cu ceva ce nu pot scrie acum în acest jurnal. L-au luat fiecare de câte o mânuță pe micuțul Boc, cel înfiat de șase ori până acum și până la desfierea inevitabilă, îl plimbă prin bâlciul de două parale a României de azi, îi zâmbesc drăgăstos, îl mai altoiesc din când în când, pe furiș, nu în văzul lumii și îl pune ca să toarne dulceață în galoșii românilor când li-i viața mai dragă. Și sună micul Boc ,din
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
câmpii pe teme de doi bani, dacă individul multă vreme a fost lăsat la dospit. Așa s-a întâmplat și cu vinificatorul, pardon, guvernatorul căruței de bani, care se numește până la „noua ordine mondială”, Banca Națională, guvernator care semnează pe parale caligrafic și cu litere de mână, Mugur Isărescu. De atâta stat prin beciurile Băncii Naționale, și-a pierdut cam de tot colorul unui brav viticultor, așa cum se laudă el la toți cei care vor să-l asculte și s-a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de parale circulau în acea vreme. Trebuia să ai ținere de minte întâi câte feluri de bani se învârteau - și pe urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de parale circulau în acea vreme. Trebuia să ai ținere de minte întâi câte feluri de bani se învârteau - și pe urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]