1,237 matches
-
o serie de principii 355, în primul rînd pe acela al suveranității partidelor. În al doilea rînd, a recomandat subordonarea față de UPSCE a grupului politic socialist din Parlament. Aceste două prime principii erau în mod clar legate de echilibrul triunghiului partinic. Raportul a fost prezentat și adoptat la Congresul din 1980. Totuși grupul politic socialist din Parlamentul European n-a acceptat niciodată subordonarea față de UPSCE. A doua dimensiune ține mai mult de relația concretă între membri în cadrul PSE, pentru a determina
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și drapel 7. Mijloace financiare proprii Grup și partidele membre (1992-2004) Finanțare europeană, partide membre și donații (2004-) NS nespecificat. 5.4. Concluzii Pentru examinarea structurii PSE, am expus și probat ipoteza lui Oskar Niedermayer asupra fazelor succesive ale interacțiunii partinice în cadrul europartidelor. De asemenea, am prezentat variabilele independente europene și naționale implicate în dezvoltarea structurală a partidului european. Reiese din analiza noastră că social-democrația europeană a trecut de la faza de contact la cea de cooperare. În faza de contact, partidele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
răspuns, în parte, la această întrebare, examinînd competențele formale și informale ale diferitelor organe ale PSE (capitolul 5). Ne rămîne așadar să aplicăm distincția propusă între funcțiile suprastructurale și infrastructurale (capitolul 2). Cele dintîi privesc rolul europartidului față de actorii săi partinici. Celelalte contribuie la funcționarea CE/UE. Vom încheia analiza cu evidențierea principalilor factori care au împiedicat dezvoltarea acestor funcții. 6.2. Funcțiile suprastructurale 6.2.1. Familiarizarea și europenizarea De la începuturile sale, europartidul social-democrat a căutat să prezinte o viziune
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
instituțiile europene erau relativ indiferente față de ideea unui sistem de partide europene și asta pînă la primele alegeri europene. Al doilea element al explicației este legat de structura PSCE. Au fost realizate, desigur, progrese remarcabile pe plan structural, permițind actorilor partinici să intre în contact în organe precum Biroul de legătură și Congresul, asistate de secretariat. PSCE aveau totuși nevoie și de reunirea personalităților eminente, ca să coopereze între ele. În acea epocă, PSCE nu se găseau în această configurație. În plus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de a construi socialismul în cadrul țărilor puternic interdependente și industrializate"406. Două lecții se desprind în urma alegerilor europene. Pe de o parte, trebuie să fie reunite conferințe specializate mai degrabă pe tematici decît pe un program. De cealaltă parte, actorii partinici din UPSCE trebuie să-și accepte diferențele. În plus, UPSCE trebuie să facă astfel încît "cele mai competente personalități [...] să fie reunite în funcție de temă. Asta ar permite organelor conducătoare ale Uniunii să tragă concluzii și să ajungă la acele compromisuri
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
poziția grupului Kok se raportează mai mult la agenda europeană, ceea ce indică atitudinea reactivă a acestui grup, pe cînd abordarea lui Debunne pleacă de la proactivitate. Între UPSCE și PSE, europartidul întîmpina toate greutățile din lume în coordonarea pozițiilor actorilor săi partinici astfel încît să influențeze procesul politic european. Această constatare decurge din dificultățile importante de care se lovea în realizarea principiilor asupra cărora se puseseră de acord actorii partinici, inițiate de Debunne și dezvoltate apoi de grupul de lucru Kok. Pentru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PSE, europartidul întîmpina toate greutățile din lume în coordonarea pozițiilor actorilor săi partinici astfel încît să influențeze procesul politic european. Această constatare decurge din dificultățile importante de care se lovea în realizarea principiilor asupra cărora se puseseră de acord actorii partinici, inițiate de Debunne și dezvoltate apoi de grupul de lucru Kok. Pentru președintele UPSCE Guy Spitaels, grupurile de lucru sînt importante pentru că permit partidelor membre să dezbată între ele și să "elaboreze documente politice" proprii partidului european social-democrat410. Totuși, după cum
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membrilor săi, încercînd să prezinte poziții comune, obiective comune, politici comune și un program socialist european. Desigur, s-au ridicat și se ridică importante obstacole atunci cînd este vorba de promovarea politicilor sale în procesul decizional european: lipsa de receptivitate partinică a cadrului instituțional european, structura rămasă prea mult timp slabă și policy-making-ul PSE. În completare, PSE a început să exercite o altă funcție suprastructurală, care contribuie în special la legitimarea membrilor săi în arena lor națională, la democratizarea cadrului național
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PSE s-au comportat ca niște partide politice naționale, dacă avem în vedere funcțiile infrastructurale. În fine, găsim că funcțiile europartidului social-democrat au fost limitate și de o serie de factori, dintre care am menționat factorul instituțional european și cadrul partinic național. Mai există unul asupra căruia trebuie să însistăm în mod deosebit. Este vorba de atitudinea social-democraților față de aderarea statelor lor la proiectul integrării europene. Această problematică a influențat dezvoltarea generală a europartidului social-democrat, cu perioade în care a generat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor Cum am
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor Cum am menționat anterior, Giovani Sartori a evidențiat că analiza conceptuală este o etapă fundamentală
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
FEP. În prelungirea contribuțiilor lor analitice, este utilă prezentarea unui cadru de analiză pentru a examina politicile europartidelor. Obiectivul este de a contribui și la dezvoltarea agendei de cercetare privind eforturile partidelor europene de a face astfel încît diferitele tradiții partinice din aceeași familie politică să coopereze între ele. Contribuțiile individuale luate separat nu ne permit o analiză optimă a politicilor partidelor europene. Mai întîi, fiecare autor are propria agendă de cercetare. Nu fiecare are drept prioritate să analizeze politicile europartidelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
analiză referindu-ne la Simon Hix și Cristopher Lord, care au definit, într-o manieră generală, conceptul de policy making pentru partidele naționale, grupurile politice din Parlamentul European și FEP. Ei subliniază că "unul dintre principalele obiective ale unei organizații partinice este de a se pune de acord asupra obiectivelor comune"423. Ei pun accentul pe fazele politice (elaborarea politicilor, adoptarea și conexiunea lor cu comportamentul legislativ) mai mult decît pe actorii politici și dinamica interacțiunii dintre aceștia 424. Problema acestei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politicilor, adoptarea și conexiunea lor cu comportamentul legislativ) mai mult decît pe actorii politici și dinamica interacțiunii dintre aceștia 424. Problema acestei definiții, în ceea ce privește FEP, este că prea multă importanță acordată fazelor politice poate marginaliza analiza politicii europene a actorilor partinici și individuali, precum și mecanismele prin care aceștia inițiază proiecte, le elaborează, se pun de acord și eventual le pun în practică. Este așadar important să nuanțăm conceptul lui Cristopher Lord și Simon Hix pentru a soluționa problema acestei definiții. Pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
inițiază proiecte, le elaborează, se pun de acord și eventual le pun în practică. Este așadar important să nuanțăm conceptul lui Cristopher Lord și Simon Hix pentru a soluționa problema acestei definiții. Pe de o parte, politica europeană a actorilor partinici și individuali este crucială. Geoffrey și Pippa Pridham au insistat mult asupra acestui fenomen. "Factorul evident care conectează activitățile partinice europene și naționale cu excepția legăturilor instituționale ale executivului este formularea politicii europene în general, astfel încît să se observe angajamentul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lui Cristopher Lord și Simon Hix pentru a soluționa problema acestei definiții. Pe de o parte, politica europeană a actorilor partinici și individuali este crucială. Geoffrey și Pippa Pridham au insistat mult asupra acestui fenomen. "Factorul evident care conectează activitățile partinice europene și naționale cu excepția legăturilor instituționale ale executivului este formularea politicii europene în general, astfel încît să se observe angajamentul partidelor individuale în exercițiul transnațional din punctul de vedere al pozițiilor lor în privința politicilor comunitare"425. Pe de altă parte
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
precum și a dezvoltărilor ulterioare, vom propune următoarea concepție asupra politicilor partidelor europene: Conceptul de politică a europartidelor se referă la un proces (a) de inițiere, (b) elaborare, (c) decizie și (d) punere în practică a obiectivelor formale și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
conceperea politicilor europartidelor nu doar ca o combinare măsurată a concluziilor literaturii, dar și ca o prelungire a acestora pe baza lucrărilor noastre precedente. În special, ea insistă pe importanța pozițiilor partidelor politice, dar și a schimbării în poziționarea actorilor partinici, ca și pe planul europartidului. Pozițiile sale și transformările (eventuale) sînt percepute în cadrul partidului european. Variabilele independente naționale și europene joacă un rol esențial. Vom dezvolta această definiție pe parcursul capitolului de față. Ca și în definirea naturii europartidului (capitolul 2
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al politicilor federațiilor europene de partide, dar politica europartidelor nu determină obligatoriu o instituționalizare a coordonării politicilor, precum și a promovării politicilor partidelor europene. O federație poate foarte bine să nu ajungă la un acord
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu ajungă la un acord între membrii săi și deci, cu atît mai puțin, să promoveze o politică comună. O serie de elemente analitice trebuie luate în considerare pentru a examina și mai profund politicile federațiilor europene de partide. Cadrul partinic național este necesar, dar nu suficient. Apoi, politica europartidelor nu este același lucru cu cooperarea paneuropeană a partidelor 428. Cu acest concept, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele testează mai degrabă ipoteza potrivit căreia "cooperarea paneuropeană a partidelor politice prezenta
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
abordarea problematicilor importante avute rar în vedere, în ciuda interesului lor" în ceea ce privește "identitatea însăși a partidelor politice, utilizarea și maximizarea relațiilor internaționale, dar și rolurile pe care partidele occidentale le-au jucat sau au vrut să le joace în apariția formațiunilor partinice din Europa Centrală și de Est"429. În plus, cooperarea paneuropeană a partidelor politice implică luarea în considerare a interacțiunilor dintre partidele naționale, federațiile europene de partide și Internaționale. Politica față de formațiunile din Europa Centrală și de Est intră, desigur
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ca și raportul cu membrii lor naționali și cu Internaționala. Totuși obiectivul nu constă precis în examinarea identității partidelor politice. Din punctul nostru de vedere, identitatea și ideologia partidelor politice internaționale ne interesează în măsura în care are o incidență în poziționarea actorilor partinici naționali, care, la rîndul ei, prezintă consecințe cînd avem în vedere politicile europartidelor. În fine, politica federațiilor europene de partide nu este un transnational coalition building. Strategia construirii coaliției transnaționale face legătura între nivelurile multiple ale Europei. În acest sens
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]