1,597 matches
-
a privi cât mai ascuțit lucrurile așa cum sunt date și impuse, inclusiv răul cel mai crunt izvorât din voința omenească. În noțiunea de contemplație propusă de Zarifopol, coincid esteticul, cognitivul și eticul. Atitudinea contemplativă prescrisă de acesta nu este o pasivitate, deoarece preconizează creația, proprie sau a altora. Din această atitudine contemplativă decurge o poziție angajată spre cu-noaștere, omenie, demnitate civică. Atitudinea contemplativă dă o intensitate existenței datorită percepțiilor. De fapt, este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
înlăturarea lor. Guvernul austro-ungar e nu numai luminat în privința liniei unde începe pentru el acțiunea decisivă, ci au înștiințat pîn' acum cabinetele și n-au lăsat în nedumerire nici chiar pe Rusia asupra liniei în care el va trece din pasivitate la acțiune și dacă nu va trece direct la ostilitate, dar va lua desigur măsuri cari să conserve puterea și ecuilibrul monarhiei. Aceste toate s-au tăinuit pîn' acum parlamentelor ". Să nu uităm că cercurile dominante din Austria, maghiarii și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
femeile intervievate a declarat că știe de existența Legii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, iar o alta a recunoscut că a aflat de existența unei legi care reglementează hărțuirea sexuală, însă răspunsul denotă un grad mare de pasivitate: „Da, cea privind hărțuirea sexuală... dar noi ne-am obișnuit așa”. Afirmația este criticabilă și are repercusiuni multiple atât asupra femeii respective, a O.F.-P.D., cât și asupra instituțiilor (guvernamentale și neguvernamentale) care nu au reușit să combată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților autoritari, dominatori, vine să creeze o antiteză cu ceea ce reprezintă personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter ferm individualizate, dorind doar ceea ce alții se așteaptă de la ea, îndeplinind, într-o pasivitate aproape totală, funcția simbolică ce i-a fost atribuită în descrierea inițială a cavalerului. Neatinsă parcă de cruzimile realității așa cum sunt înfățișate în povestire, ea este recompensată pentru acest lucru și face ca idealul cavaleresc să se împlinească, cel puțin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndoială, dar nimic mai mult de atât. Aceasta nu este în întregime vina ei, deoarece este doar premiul pentru care bărbații luptă. Dar, așa cum ilustrează și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale femeilor sfinte, experiențe care, de obicei, erau împărtășite între respectiva femeie și o altă persoană.”760 Prin acest dar al glosolaliei, Constanța devine o predicatoare activă: „Deși unii critici literari au perceput-o ca pe o figură de o pasivitate totală, un simplu obiect al autorității masculine, în același timp terestre și divine, deoarece este purtată de-a lungul Mediteranei și al Canalului Mânecii într-o barcă fără cârmă și astfel incapabilă de 758 „Mi se pare că a încercat să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezintă decât un obiect, ceva insignifiant de care bărbatul, în postura de dominator suprem, se putea dispensa fără nici un regret. Tânăra soție, supusă unui test al virtuții de către propriul soț, este deposedată de copil, dar are o reacție de o pasivitate nefirească pentru o mamă, care se știe că ar trebui să situeze, mai presus de orice, viața urmașilor: „Grizilda îndură această silă/ șezând ca mielușelul blând și mut/ și-ngădui să facă tot ce-a vrut./ [...] Dar muma n-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este mereu cea care suferă acțiunea, chiar și atunci când numele ei constituie subiectul gramatical), nu o persoană cu voință și atitudine, reprezintă, ca de altfel și celelalte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intrigant, rezidă în această perfecțiune fizică. „Se poate observa o lipsă de entuziasm în descriere, chiar un fel de reținere, de ezitare din partea naratorului în a explora misterul acestei femei. Putem bănui că ceea ce apare pe chipul ei a fi pasivitatea caracteristică eroinelor din romane ilustrează, de fapt, o resursă latentă pentru o acțiune secretă. Suspiciunea că Mai are o inteligență ascuțită, deși este confirmată târziu în spațiul poemului, se trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
daimonicul În sfera acțiunii exercitate asupra vieții umane. În acest sens, M.P. Nilsson a insistat asupra legăturii dintre daimon și noțiunile de „putere”, de „dinamism”, de „acțiune dinamică”, ceea ce ne permite să-l opunem lui theos, care presupune o anumită pasivitate a puterii 2. Observația este importantă Întrucât, În ciuda diferitelor semnificații Îmbrățișate de daimones, influența lor activă În viața oamenilor nu a Încetat niciodată să se manifeste și probabil tocmai datorită acestei trăsături au jucat daimonii un rol atât de important
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În această uzină, precum munca agricolă, sunt trăite ca niște fatalități față de care simplii indivizi nu pot decât să-și probeze neputința lor. Precum țăranii care acceptă gerul pe timp de iarnă și seceta vara, lucrătorul Îndură viața uzinei. Umilință, pasivitate, dar și Îndrăzneală, căci acceptând constrângeri și supunere, se ajunge, de asemenea, la elaborarea vieții sale. Se resimte un anumit orgoliu de a Îndeplini munca sa cu Încăpățânare contra vânturilor și valurilor”.<footnote Ibidem, p. 84. footnote> Din acest model
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a Îndeplini munca sa cu Încăpățânare contra vânturilor și valurilor”.<footnote Ibidem, p. 84. footnote> Din acest model, pot rezulta o serie de comportamente, cum ar fi: izolarea, retragerea În familie sau Într-un cerc de cunoscuți, tendințe spre protecționism, pasivitate, dar și, uneori, reacții violente contra a ceea ce se consideră a fi o injustiție. 2) În special În anii ’60 s-a format o nouă mentalitate, denumită „Munca-Datorie”, generată după reconstrucția postbelică și expansiunea industrială ce a Început să apară
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
confort familial și social protejat de Întreprindere și Statul-providență. Atitudinea față de muncă este un amalgam de pragmatism al calculului și de așteptare”.<footnote Ibidem, p. 106. footnote> 4) „Începutul anilor ’80 a văzut nașterea unei noi mentalități, «MuncaMotivațieă, plictisită de pasivitatea din jur și, de asemenea, mișcată de o constantă luciditate față de disfuncționalitatea modalităților tradiționale de muncă. Cu Începere din 1980, o revenire a energiei, dinamismului și combativității animă tinerii de 20-30 de ani, În particular. În 1986, indivizii cu această
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Părăsirea constă în abandonul celui îndreptățit la întreținere prin mutarea făptuitorului la o altă localitate sau alt domiciliu, lăsând pe cei îndreptățiți la întreținere fără mijloace materiale. Alungarea constă în izgonirea celui îndreptățit la întreținere, lăsarea fără ajutor, atitudinea de pasivitate a făptuitorului, fără a-i furniza mijloacele de trai. În alin. 3 art. 305 C. pen., neplata timp de 3 luni a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, presupune o inacțiune care se realizează prin două condiții : * pensia de întreținere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților autoritari, dominatori, vine să creeze o antiteză cu ceea ce reprezintă personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter ferm individualizate, dorind doar ceea ce alții se așteaptă de la ea, îndeplinind, într-o pasivitate aproape totală, funcția simbolică ce i-a fost atribuită în descrierea inițială a cavalerului. Neatinsă parcă de cruzimile realității așa cum sunt înfățișate în povestire, ea este recompensată pentru acest lucru și face ca idealul cavaleresc să se împlinească, cel puțin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îndoială, dar nimic mai mult de atât. Aceasta nu este în întregime vina ei, deoarece este doar premiul pentru care bărbații luptă. Dar, așa cum ilustrează și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale femeilor sfinte, experiențe care, de obicei, erau împărtășite între respectiva femeie și o altă persoană.”760 Prin acest dar al glosolaliei, Constanța devine o predicatoare activă: „Deși unii critici literari au perceput-o ca pe o figură de o pasivitate totală, un simplu obiect al autorității masculine, în același timp terestre și divine, deoarece este purtată de-a lungul Mediteranei și al Canalului Mânecii într-o barcă fără cârmă și astfel incapabilă de 758 „Mi se pare că a încercat să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reprezintă decât un obiect, ceva insignifiant de care bărbatul, în postura de dominator suprem, se putea dispensa fără nici un regret. Tânăra soție, supusă unui test al virtuții de către propriul soț, este deposedată de copil, dar are o reacție de o pasivitate nefirească pentru o mamă, care se știe că ar trebui să situeze, mai presus de orice, viața urmașilor: „Grizilda îndură această silă/ șezând ca mielușelul blând și mut/ și-ngădui să facă tot ce-a vrut./ [...] Dar muma n-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe, a zări”847. Prin pasivitate, Virginia reliefează, de fapt, imaginea unui simplu obiect (și la nivel sintactic ea este mereu cea care suferă acțiunea, chiar și atunci când numele ei constituie subiectul gramatical), nu o persoană cu voință și atitudine, reprezintă, ca de altfel și celelalte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intrigant, rezidă în această perfecțiune fizică. „Se poate observa o lipsă de entuziasm în descriere, chiar un fel de reținere, de ezitare din partea naratorului în a explora misterul acestei femei. Putem bănui că ceea ce apare pe chipul ei a fi pasivitatea caracteristică eroinelor din romane ilustrează, de fapt, o resursă latentă pentru o acțiune secretă. Suspiciunea că Mai are o inteligență ascuțită, deși este confirmată târziu în spațiul poemului, se trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și ineficientă. E o greșeală de ordin structural. Dorința e o chemare la acțiune; din această cauză, altă carență a sa apare atunci când ea există, dar nu e urmată de impuls. În starea de dorință se instalează o doză de pasivitate. Mulți oameni se simt frustrați pentru că nu au reușit să-și satisfacă o dorință rămasă mereu În aceeași fază, fără să se transforme Într-un proiect. E cazul celui care se plângea că nu a devenit un chirurg eminent, deși
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]