1,893 matches
-
era un semn divin. Vă aduceți aminte unde ați prezentat denunțul? Întrebă sergentul. — La postul de poliție din Escquilino, dar am retras plângerea. Ajută-mă, salvează-mă, salvează-mă - Îi spuneau ochii ei, ațintiți pe uniforma neagră, pe chipul lui patern și binevoitor, pe imaginile din spatele lui. — De ce? suspină sergentul, ridicând brațele. Ce mai putem face pentru voi, dacă nu ne ajutați să vă ajutăm! — Nu puteam să pun să-l condamne, spuse Emma atât de Încet că agentul de la calculator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dacă fiul lui ar fi trebuit să-i provoace aceleași neplăceri pe care el le provocase tatălui său, atunci era mai bine să nu se nască. De altfel, fiecare se naște cu o vocație, iar el nu simțise niciodată vocația paternă. Avea deja o ghiulea legată de picior. Dacă și-ar mai fi adăugat una, s-ar fi Înecat. — Ce Înseamnă asta? Întrebă Sasha nelămurit. — I-am spus totul. — Ai lăsat-o? aproape că strigă Sasha. Nu mai avea aer. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
era dat atunci, ca cei doi bărbați, care se cunoșteau atât de bine, să se simtă izolați. Când am intrat, domnul Pavel se sculă în picioare, obiceiul lui față de orice musafir; era vesel sau numai politicos, - mă luă amical, oarecum patern, după umeri în sufrageria de alături. După o jumătate de oră, devenise vesel după păhărelele de palincă pe care le-a băut - patru la număr - încât atunci când ciocnirăm pe cel de-al cincilea, lăcrămă: - Ehe! ce-a fost pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
îngrijorat, pentru acest serviciu. - Bine că ești sănătoasă! Ea zâmbi: - Știam că n-am nimic. Rămăsei uimit: - Cum adică? Și tatăl tău era atât de îngrijorat pentru tine! - De asta e tată! zâmbi din nou, vădit măgulită de invocata grijă paternă. - Nu înțeleg... Atunci pentru ce? întrebai, profitând de pauza vorbirii mele, o anulă, privindu-mă peste umeri: - Chiar nu înțelegi? Apoi își fixă ochii în ai mei: ce memorie scurtă ai „domnule judecător”, vorbi, accentuând cu ironie prietenească ultimele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Rudenia în linie dreaptă sau directă poate fi ascendentă (ex. de la fiu spre tată, bunic străbunic, la infinit) sau descendentă (ex. de la bunic spre nepot, de la tată spre fiu). Rudenia ascendentă (sau în linie ascendentă ) poate fi : a) maternă; b) paternă, după cum punctul de plecare spre stabilirea corectă a rudeniei dintre două sau mai multe persoane este mama sau tata. Frații și surorile care au părinți comuni sunt frați buni sau germani, iar când părinții acestora sunt vitregi, întâlnim: > frați și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Fundamentul rudeniei îl constituie filiația care reprezintă legătura dintre o persoană și părinții săi. Filiația este de două feluri, după cum această legătură este privită față de mamă sau față de tată, astfel: a) filiația maternă sau maternitatea în primul caz; b) filiația paternă sau paternitatea, în al doilea caz; Codul familiei consacră Cap. II din Titlul II, Filiației prin art. 47-65.148 "În înțelesul larg, filiația desemnează un șir neîntrerupt de nașteri care leagă o persoană de un strămoș al ei"149, un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinților tatălui acestuia la plata pensiei de întreținere, întrucât, potrivit legii, bursele nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii (art. 409 C. proc. civ.). Obligația de a întreține pe descendent revine deopotrivă atât bunicilor materni cât și bunicilor paterni, în raport cu posibilitățile lor materiale, ea urmând să fie stabilită și eventual redusă în mod corespunzător. Convenția încheiată între bunicii minorului și părinții săi, în sensul că primii să-i acorde o întreținere completă (hrană, găzduire, îngrijire) pentru o anumită sumă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lăsat copiii fără avere din naivitate și lipsă de pragmatism. Tot eșafodajul ideatic construit cu migală de Gelu Ruscanu are sorgintea în puritatea morală a tatălui. Când acesta e deconspirat ca delapidator și mare amator de jocuri de cărți, mitul patern de frânge și, odată cu acesta, se risipesc ultimele dileme ale eroului. De dincolo de moarte, tatăl lasă fiului drept unic "testament" dezideratul sinuciderii. Este anunțată astfel, chiar de la prima piesă, una din obsesiile autorului: repetitivitatea în destin. Să mai observăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
intelectual. Reabilitarea tatălui se constată și în Patul lui Procust. Tănase Vasilescu nu mai amintește prin nimic de afaceristul venal și analfabet din primul roman, fiul său fiind, biologic și spiritual, un ins superior. În linia aceleiași ipoteze a reabilitării paterne se înscrie și argumentul onomastic. Eroul din Ultima noapte... are un nume foarte asemănător cu cel al lui Constantin Gheorghiu, prezumtivul tată al lui Camil, colonel cu grad de general de brigadă și participant la Războiul de Independență. Dacă presupunerile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și Emilia) par maculate de o apă stătută, mlăștinoasă, amintind de apa morților, în timp ce ochii acestora trădează lenea de a privi, imposibilitatea unei elevatio spiritualis: "Lăsași pășunea muntelui frumoasă/ Și lăpăi într-un smârc? Ai ochi? Vorbește!"216 Figura duhului patern se constată lesne în Jocul ielelor. Dramaturgul insistă în câteva indicații scenice asupra apariției defunctului Grigore Ruscanu, specificând că mișcările și gesturile tatălui trebuie să se desfășoare în paralel cu acțiunea propriu-zisă, în care protagoniști sunt Gelu și Maria Sinești
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
erau nerăbdarea și gesturile mele. Tot ce s-a întâmplat în noaptea aceea când a rămas singur, întocmai cum s-a întâmplat, numai eu pot să știu. Praida: Drăcească abilitate!"218 În Hamlet și operele lui Camil Petrescu, ivirea duhului patern este augmentată de fenomene apocaliptice. Lui Horatio, strania înfățișare îi amintește de moartea împăratului Cezar, anticipată la acea vreme de un ansamblu de semne escatologice: morminte care se deschid, pete în soare și planete cu niște cozi de foc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în relația cu fiii declanșează revolta tacită (în cazul lui Șerban și Niculae) sau vehementă, în cazul lui Mihai. Sunt amănunte accesibile oricui a aprofundat monografia călinesciană, iar scrisoarea pe care o reproducem dezvăluie printre rânduri refuzul ultragiat contra autorității paterne: Dacă nu ți-am scris până-acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere augmentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dorim să verificăm în ce măsură contextul procustian al reducției se reflectă în opera sa. Atât în proză, cât și în poezie se remarcă absența figurii tatălui biologic. Suntem la antipodul creației lui Camil Petrescu, în contextul căreia am demonstrat necesitatea reabilitării paterne. Printr-un fenomen de transfer, inconștientul personal eminescian refulează chipul tatălui și defulează către eul poetic figura înțeleptului, care în operă evoluează gradual de la demon spre monarh și mag288 sau, după o altă interpretare, de la Poet spre Călugăr și Monarch
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
De altfel, ereditatea funcționează chiar ca principiu al transformării corpului fragil în șansă. Doar că, spre deosebire de ceilalți din familie, Cioran constată, cu o anume dezamăgire, că el eșuează, chiar dacă vorbește de „temerile cumplite legate de antecedentele mele familiale: pe linie paternă, un bunic bețiv ai cărui urmași au suferit de o crasă debilitate; în partea mamei, și ea și cele șase surori ale ei au murit de arterioscleroză (sic!). Cu tensiunea 25, sora mea fuma 100 de țigări pe zi: sinucidere
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
perspective, potrivit cărora, întregul comportament uman este potențial comunicativ...59 În aceste condiții, comportamentul nonverbal include o serie de categorii care sunt recunoscute și acceptate de un număr mare de oameni, prin intermediul tipului de comportament menționat împărtășindu-se coduri și patern-uri, cu focalizarea pe semnificația mesajului. Am introdus, iată, conceptul de cod, asupra căruia vom stărui, în continuare, acesta fiind de importanță primordială pentru domeniul comunicării. Noțiunea de cod apare, pentru prima dată, în modelul de comunicare elaborat de Român
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
verbale nu numai că le fac plăcere, dar reprezintă și o adevarată sursă de satisfacție. Aceeași bucurie poate fi regăsita de unii și în schimbul de lovituri. Unele cupluri pot trăi bucuria intimității și a pasiunii sexuale, doar dacă urmează un patern repetat de confruntare aproape, sau chiar violență. De menționat și categoria oamenilor care pot trăi starea de bucurie, doar pentru că a trecut furia, sau daca amenințarea/obstacolul a fost îndepărtat, ca urmare a exprimării stării de furie. În fine, există
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dorești ceva trebuie să-ți afirmi dorința de a-l avea, trebuie să-l câștigi prin competiție (foarte neloială și sălbatică adesea), și nu să aștepți ca el să vină de la o presupusă societate civilă, de la o revoluție care girează patern jocul de roluri, Împarte funcții și distribuie premii. Legitimarea socială și politică Ștefan Borbély: Dă-mi voie, te rog, să răspund foarte pe scurt: eu percep căile de legitimare socială și politică strict pragmatic. Este absolut esențial de urmărit În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de permisiune mai de seamă ca să fie neascultător, mamă. Sângele meu obișnuit s-a bucurat ore întregi de untură, și acum a dus totul la bun sfârșit. FRATELE LUI MARIEDL: Ce bine că nu am spurcat lumea cu o sarcină paternă. Bine că mai pot încă s-o fac cu pizdele ilustrate ale doamnelor din caietele astea despuiate și nu trebuie să mă împuroiez cu propriul meu copil. Așa că sunt din partea mea încă imaginea veritabilă a unui om fericit. TATĂL LUI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
PAIȘPE FRATELE LUI MARIEDL: Știu, creierul meu e ambalat dintotdeauna într-un neglijeu murdar, de asta văd mereu totul ca printr-o ferestruică violată de o avalanșă de noroi. Chiar din clipa nașterii mi s-a scurs pe buze spermă paternă. Știu că este bine și că tata va fi găsit mort. Tata nu s-a agățat de viață, viața s-a agățat de el ca un coi plin cu vitriol. Viața se agață deci de popor. Viața nu iubește pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
plin cu vitriol. Viața se agață deci de popor. Viața nu iubește pe lumea asta nimic mai mult ca drapelele neglijeului tremurândului popor. Dar dacă o să vomiți pe mine ca o mâncare stricată, Mariedl, atunci nu o să mă comport prea patern. Nu o să-mi tai sub nici o formă mădularul bărbătesc de-a lungul ca să mi-l umplu cu furnici prăjite. Știu că dușmanului învins îi înfigi cât cuprinde, sexul, în limba încă vie, ca pe o cumenicătură, asta ai auzit cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dispune, evident, de un nume specific. Abis și Tăcere, Intelect și Adevăr, Om și Cruce, Logos și înțelepciune etc. Așadar, cincisprezece cupluri, fiecare purtând numele de sizigie. Ansamblul acestei familii de Eoni constituie Pleromul. Altfel spus, Cerul, lumea divină, sursa paternă... Irineu din Lyon își bate joc de acest nărav valentinian - ceilalți gnostici continuă pe același principiu... - de creare a unui vocabular ezoteric. Desigur, Contra ereziilor conține mai multe pasaje plicticoase decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Odată admis acest lucru, ce poți face cu o asemenea schizofrenie? O limbă antică și romană învățată și practicată ca o limbă maternă într-un timp renascentist și, în plus, pe tărâm gascon... Montagne are ca limbă maternă o limbă... paternă și fantasmată! în locul unor cuvinte calde, vii, el moștenește niște cuvinte reci ca niște cadavre. Cum să te adaptezi acestui destin funest? Montaigne vorbește franceza pentru a se detașa de latină. Dar el nu încetează a trăi ca un roman
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care gâfâie de căldură. Pentru un filosof despre care eu unul am zis că are îîncă din copilărie, și din cauza educației fanteziste, tatăl impunând învățarea latinei înaintea francezei) o limbă moartă în gură, o limbă maternă care-i mai întâi paternă, și mai apoi un idiom pe care nici o persoană în viață nu-l mai vorbește, doar marii morți care bântuie viața lui Montaigne, moartea e congruentă; în concordanță cu viața acestui mare spirit oral care - s-o amintim - a dictat
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne și Marie de Gournay î6 octombrie 1565-13 iulie 1645) a făcut să curgă multă cerneală. Fiică adoptivă, susțin amândoi pentru a califica relația lor și a o înscrie într-o perspectivă familială care, excluzând incestul, presupune un registru filial, patern, afectuos desigur, dar platonic. Marie, descoperă primele două cărți ale Eseurilor pe la vârsta de optsprezece ani. O pasiune intelectuală la prima vedere. Nu se cunoșteau, ea nu-i scrie autorului pentru că îl credea mort - cartea îi apropie. Cinci ani mai
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un abstinent militant. Cu atât mai mult cu cât tergiversările și ezitările din textul Eseurilor semnalează niște remușcări! în ediția din 1595, Montaigne utilizează un registru care nu lasă dubii: o iubește pe Marie, zice el, „mult mai mult decât patern”... Ce înseamnă acest „mult mai mult” când vorbește oricui vrea să-l asculte de o fiică „adoptivă”? Pe de altă parte, el declară o afecțiune „mai mult decât supraabundentă”. Iarăși supraabundentă, dar mai mult decât atât? Greu de imaginat... în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]