6,349 matches
-
aspecte: influența moravurilor, a credințelor și superstițiilor asupra grupului etno-cultural căruia îi aparține bolnavul respectiv, cu efecte asupra acestuia; influența atitudinii societății față de nebunie și de bolnavul psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevoie de îngrijire și supraveghere. Din punct de vedere psihometric, deficiența mintală profundă se definește printr‑un nivel mintal inferior vârstei de 2 ani și un coeficient de inteligență sub 20. Datorită slabei lor rezistențe la infecții și alți agenți patogeni, mortalitatea în rândul acestei categorii de deficienți este foarte mare, media lor de viață fiind de aproximativ 19‑20 de ani, față de cei din categoria anterioară la care este de aproximativ 25‑30 de ani. Tabloul psihopedagogic prezintă următoarele caracteristici
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Staphilococcus aureus. B.1. ITU joase Bacteriuria asimptomatică Cistita Uretrita Prostatita acută și cronică B.2. ITU înalte Pielonefrita acută Pielonefrita cronică Abcesele nefretice și perinefretice. 12.4. Etiopatogenie Sursa de infecție este reprezentată de flora fecală. La femei, germenii patogeni din intestinul gros colonizează vestibulul vaginal, pătrund în uretră, infecția propagându-se pe cale ascendentă. Calea de invazie bacteriană poate fi: a) Ascendentă Calea ascendentă este cea mai frecventă, rezervorul de infecție fiind tractul digestiv, germenele cel mai implicat fiind E.
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
complică cu endocardita). • Staphylococcus saprophyticus - aderă la uroteliu prin intermediul unui rezidiu lactozaminic. 14.4.2. Factorii de apărare ai tractului urinar • Fluxul urinar care realizează un efect de spălare a tractului urinar • Flora periuretrală saprofită ce se opune dezvoltării bacteriilor patogene • pH-ul vaginal acid • Secreția prostatică cu acțiune bactericidă • pH-ul urinar acid, anumite substanțe din urină (imunoglobuline IgG, IgA, lizozim, concentrație de uree crescută, acizi organici) • Proteina Tamm-Horsfall • Celulele epiteliale, polinucleare • Valvele vezico-ureterale • Mecanismele imune umorale și celulare 12
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pacient imunodeprimat, atât din cauza bolii, cât și a tratamentului cu CYC. Tratamentul trebuie instituit rapid cu antibioterapie empirică adaptată germenilor cel mai frecvent implicați în aceste infecții. Infecții oportuniste (= infecții cu microorganisme nepatogene la individul imunocompetent, dar care pot deveni patogene la imunodeprimat). Cel mai frecvent se întâlnesc infecții cu Pneumocystis carinii, Nocardia, Candida, Aspergillus, Criptococcus, Mycobacterii tipice și atipice. Aceste infecții pot îmbrăca forme fruste: absența febrei, doar alterarea stării generale, tuse cronică etc. 10. Efecte adverse rare (< 10 %): Efecte
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și psoriazis-ului, eficiența PL este în curs de evaluare. Metoda necesită un număr variabil de ședințe (în general 5 - 7, dar se poate ajunge și până la 14) în funcție de factorul care trebuie înlăturat și de răspunsul clinico-biologic. Ulterior, în cadrul imunoglobulinelor patogene (auto-anticorpi, paraproteine), sinteza poate fi redusă prin asocierea terapiei imunosupresoare. Incidența complicațiilor este redusă dacă monitorizarea pacientului (TA, puls, ECG) și a parametrilor tehnici (presiunea transmembranară, presiunea venoasă și arterială, eficiența anticoagulării în circuitul extracorporeal, debitul sangvin) sunt efectuate adecvat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
determinantul biologic. Ele se finalizează prin aplicarea tratamentelor validate al cărui obiectiv este fie simptomatic, fie fiziopatologic, fie, la modul ideal, etiologic, vizând eliminarea factorului etiologic. Se vorbește despre „vindecare” atunci când organul sau sistemul regăsește starea sa anterioară acțiunii factorului patogen. Efectele tratamentului ales fac obiectul unei evaluări precise pentru a-i controla eficiența. Constatarea ineficienței provoacă întrebări privind alegerea tratamentului și/sau pertinența analizei și a ipotezelor de lucru. Valoarea modelului medical este de necontestat. El a contribuit la tratarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o presiune din ce în ce mai mare a activităților umane asupra mediului natural care asigură menținerea vieții pe Pământ. Globalizarea economiei și a structurilor sociale și politice conduce în mod voluntar sau nu la introducerea de organisme, dintre care unele sunt distrugătoare sau patogene, dincolo de aria lor naturală de existență, ceea ce se poate întâmpla în toate colțurile lumii, însemnând un proces de globalizare ecologică la scară mare. Industria, agricultura și silvicultura transformă energia lumii naturale pentru nevoile umane, ceea ce modifică sistemele din care derivă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pulsiunii și/sau o modificare a scopului acestei pulsiuni, care este deviată spre o țintă non-sexuală. În această categorie intră și alte apărări, cum sunt trecerea de la pasivitate la activitate sau transformarea în contrariu; - apărările care eșuează sunt, după Fenichel, patogene, întrucât eul le utilizează foarte frecvent sau chiar încontinuu pentru a preveni intruziunea pulsiunii înlăturate, deturnate dinspre conștiință. Scopul acestor apărări eșuate este deci acela de a bloca pulsiunea. Ele mobilizează multă energie și trebuie menținute cu prețul unor mari
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
parte, faptul că acest mecanism este indispensabil pentru buna funcționare a psihicului persoanei. Așa se face că, de pildă, refuzul perturbă percepția, dar protejează eul împotriva unor reacții violente. Brenner (în Plumpian-Mindlin, 1967) distinge două categorii de apărări: patologice și patogene; el amintește faptul că Freud a considerat că refularea este patogenă, fiind, cu alte cuvinte, o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea unei patologii, dar care nu conduce în mod obligatoriu la instalarea acesteia. Cât despre apărările patologice, ele pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psihicului persoanei. Așa se face că, de pildă, refuzul perturbă percepția, dar protejează eul împotriva unor reacții violente. Brenner (în Plumpian-Mindlin, 1967) distinge două categorii de apărări: patologice și patogene; el amintește faptul că Freud a considerat că refularea este patogenă, fiind, cu alte cuvinte, o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea unei patologii, dar care nu conduce în mod obligatoriu la instalarea acesteia. Cât despre apărările patologice, ele pot fi identificate după trăsături ca: rigiditate, intensitate, suprageneralizare (utilizare în relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
va modela structura propriului caracter”. El subliniază că relațiile individuale mamă - copil „conduc dezvoltarea psihologică a copilului înspre utilizarea, în slujba apărării, a unui prototip anume, preferat tuturor celorlalte”. În sfârșit, o altă precizare importantă făcută de Spitz privește efectul patogen al anumitor situații: „În lunile următoare nașterii, mama acționează ca un protector al copilului împotriva diferiților stimuli. Dacă eșuează în acest rol, se prea poate ca, în loc să protejeze, ea să accentueze stimularea și să activeze prototipurile mecanismelor de apărare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ai antipsihiatriei, maladia mentală constituie o apărare transpersonală. Pentru a-și proteja propria maladie, bolnavii (indivizi, cupluri, familii, grupuri, chiar și societatea în ansamblul ei) impun unor persoane sănătoase, dar mai slabe decât ei, un sistem de relații patologice și patogene. Astfel, persoane inițial sănătoase se îmbolnăvesc, maladia lor fiind expresia unor apărări transpersonale. Printre aceste apărări, Mucchielli (1981) citează diferitele „atitudini nevrotice” descrise de Karen Horney (1937/1953), care au ca funcție evitarea angoasei interne pe care o generează în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
orice formațiune reacțională ține deci de patologie. Freud (1930/1995) admite că ordinea și curățenia se numără printre imperativele civilizației, chiar dacă nu constituie surse de plăcere foarte evidente. De altfel, deși a subliniat de nenumărate ori aspectul frustrant și deci patogen al civilizației, el recunoaște că umanitatea trage foloase de pe urma reprimării instinctelor pe care o impune membrilor săi. Ce-ar fi devenit societatea umană fără transformarea (adesea fragilă și limitată) a egoismului în altruism și a cruzimii în compasiune? Atunci când e
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dau decât o scurtă definiție, fără a o dezvolta în vreun fel, și-l trimit pe cititor la rubrica Transformare în contrariu. Acest mecanism nu apare deloc în DSM-IV (1994/1996). Exempletc "Exemple" „Înfrânarea agresivității este în general nesănătoasă și patogenă.” Această remarcă a lui Freud (1940/1967) se verifică în cele câteva exemple date aici în mod gradat. Vom prezenta mai întâi exemplele în care sunt vizibile anumite consecințe psihologice, apoi cele care evocă daune corporale provocate propriei persoane sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scapă oricărui control conștient și nu provoacă nici o consecință neplăcută. A. Freud (în Sandler, 1985/1989) mărturisește că, în cartea sa din 1936, a comis o eroare. După ce inițial considerase că refularea este cel mai puțin normal și cel mai patogen dintre mecanismele de apărare, ea a ajuns la concluzia că „orice normalitate este bazată pe prezența refulării la vârste precoce” și că absența frecventă a posibilității de a refula este una dintre sursele patologiei la copiii care sunt cazuri-limită. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dorința ascunsă, reîntoarcere la copilărie ca restabilire mereu posibilă a unei etape anterioare. A visa înseamnă a extrage ceva din rezervorul incomensurabil de nostalgii și a te putea servi de regresie. Deși la vremea respectivă conceptul de regresie ca factor patogen a fost foarte vehiculat, a trebuit să treacă un anumit timp pentru a i se recunoaște întreaga importanță. Acest lucru se va întâmpla atunci când A. Freud citează regresia pe primul loc între mecanismele de apărare, în lucrarea sa pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensivă care, căutând să stopeze un exces de angoasă, este gata să se folosească de orice mijloc? Astfel, conduita regresivă a colecționarului nostru de mașinuțe se poate îmbina cu deplasarea. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Regresia se poate dovedi patogenă, din cauza „punctelor de fixație” de care se atașează, mai ales în perversiune (Freud, 1905/1987). Compulsia la repetiție (Freud, 1920/1981) își va aduce și ea contribuția la dimensiunea patologică pe care o poate căpăta regresia (Freud, 1914/1985). Această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ei, A. Freud subliniază importanța recurgerii la o astfel de mișcare de repliere, care dovedește suplețe în funcționarea individului și poate fi un răspuns benefic, dacă este temporară și spontan reversibilă. În schimb, este periculos să permitem regresiei să devină patogenă și/sau permanentă. Ajunși în acest punct al analizei, ne putem pune următoarea întrebare: regresia poate fi pusă în slujba procesului terapeutic? Ideea poate părea paradoxală, iar ea a făcut adesea obiectul unor neînțelegeri și chiar greșeli. Este esențial să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în Fortăreața goală, de pacienta lui Sechehaye în Jurnalul unui schizofren, de Pankow în Omul și psihoza sa și de Barnes în Călătorie prin nebunie. N-ar trebui să vedem în regresie simpla inversare a unui progres în înțelesul lui patogen și răsturnarea sa percepută ca benefică. Balint (1968/1971) subliniază importanța regresiei în câmpul terapeutic. „Această recâștigare a încrederii și a speranței constituie punctul esențial pentru un nou început în direcția mișcărilor progresive.” Regresia capătă astfel valoare de comunicare. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de interdicție, de dezaprobare, de culpabilitate. Fenichel (1945/1953) integrează sublimarea printre celelalte mecanisme de apărare, dar cu o importantă rezervă. Sublimarea este, scrie el, o apărare reușită, spre deosebire de celelalte care eșuează în suprimarea pulsiunilor refulate și care sunt deci patogene, întrucât provoacă o stare de tensiune perpetuă. Această poziție este aspru criticată de Lagache (1961/1982), care îi evidențează contradicțiile interne și afirmă că este nepotrivit să vorbim în acest caz despre apărare. Conceptul de degajare, introdus de Bibring, este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
loc și că, În ultimă instanță, dacă nu facem ceva În această direcție, lucrurile vor ieși prost. Sigur că, până la urmă, nici o țară nu dă faliment. Dacă În ’90 vorbeam de o democrație autoritară, trebuie să recunosc că anumite elemente patogene ale perioadei ’90-’92 au dispărut. Libertatea presei există, deși e una destul de bine ținută sub control, caracterizată de o anumită monotonie. Mircea Mihăieș: Eu aș observa un lucru: Europa nu și-a schimbat absolut deloc programul. De aceea este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în relația cu propriii lor copii, are consecințe dezastruoase pentru identitatea copiilor, pentru capacitatea lor de a iniția legături cu semenii și de a testa corect realitatea în care trăiesc. În cazul conflictelor familiale sau sociale, limbajul funcționează ca agent patogen, acționând în direcția realizării unei cât mai strânse constrângeri în plan psihic a indivizilor și chiar a grupurilor sociale, ocultând, pur și simplu, realitatea. Acesta este unul dintre motivele pentru care primul semn al „nebuniei” - (tulburarea mentală) - este identificat la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
active ale suportului, inerente diferitelor funcții și surse din care provine suportul social, au o funcție de protecție asupra sănătății, indiferent dacă există sau nu evenimente stresante. Thoits, în 1985, afirma că lipsa de suport reprezintă o situație de risc potențial patogenă, chiar și în condiții de lipsă a stresului (apud Zani, Palmonari, 2003, p 77). Nevoile specifice ale indivizilor pot fi, de asemenea, mediate de efectele benefice ale suportului social. Orth-Gomer și Johnson (1987) afirmă că datele epidemiologice sugerează că un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
elaborat îndrumare privind precauțiile universale și a emis un ordin privind transmiterea nosocomială, acestea nu au fost puse în aplicare cu suficientă consecvență. Există evidențe că unele cadre sanitare nu cunosc în totalitate modul de transmitere prin sânge al agenților patogeni. Stomatologii se confruntă în unele cazuri cu lipsa echipamentului necesar prevenirii transmiterii agenților patogeni prin sânge. O altă perspectivă a necunoașterii și neaplicării normelor de precauțiuni universale este și cea dată de rata mare de refuz în acordarea asistenței medicale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]