888 matches
-
luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în diverse momente ale istoriei (cronicile și jurnalele călătorilor străini sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile noastre ca popor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
întemeierea Bisericii pe Petru ca reprezentând expresia unui principiu primordial pentru cinul ecleziatic. Problema exegetică pe care o ridică acest pasaj nu se rezumă numai la întrebarea dacă Biserica se întemeiază pe credința lui Petru, conform vechii și unanimei tradiții patristice. Dimpotrivă, precum a ilustrat critica catolică, chestiunea principală vizează aspectul eventualei succesiuni a lui Petru, căci, în tradiția ortodoxă și în cea catolică, nu se poate discuta despre Ecclesia fără ca acest termen să presupună o permanență în istorie. Pentru tradiția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice - această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult, de la Sfinții Părinți predanisit, cinstei este vrednic. Iară adăosăturile cele nouă sunt
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o bună rânduială care nu se putea regăsi decât în Biserică, acolo unde comunitatea creștină mărturisește adevărul de credință și de unde se așteaptă mântuirea. Această idee fundamentală pe care se instituia practica generației intelectuale creștine interbelice venea în prelungirea tradiției patristice. Mărturiile Părinților Bisericii în acest sens sunt elocvente. De pildă, Sfântul Ciprian afirmă că nu există mântuire în afara Bisericii 3; că cel care nu are Ecclesia mamă, nu poate avea tată pe Dumnezeu 4. Dacă Sfântul Ciprian aseamănă Biserica cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
8, pentru Sfântul Chiril al Ierusalimului, drumul spre Împărăția Cerurilor și spre viața veșnică este asigurat de Biserică 9. Prin urmare, se poate accede la cunoașterea adevărului numai datorită Bisericii 10. Acestea nu sunt decât o mică parte a mărturiilor patristice referitoare la rolul Ecclesiei în iconomia divină. Tocmai prin părăsirea pozițiilor și prin încetarea opozițiilor, elita intelectuală interbelică considera pe bună dreptate că se depunea mărturie despre nedreptatea pe care Biserica o făcea fraților de alte confesiuni. De aceea, frățietatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându-se inclusiv la nivelul calității omileticii lor căldicele - există și aici, în plan formal, o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea din care se pot desprinde anumite tipuri, în sensul unei morfologii a culturii. În consecință, există tipuri specifice de viață spirituală și tipuri de cultură. Pornind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
with the relapse to the natural and the organic, all represented by the Church's Tradition. Therefore, the interwar elite formed around Nae Ionescu's School was an organic intellectual elite, confessor of the Christic Truth, structurally attached to the patristic tradition, a Christian elite that has never abdicated from its essential mission: lucid, realistic and profound reconnection to Tradition, as an unique method of natural development of a fruitful culture. If we consider the Romanian intellectual elites in the post-communist
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101. Mircea Vulcănescu operează o fină disociere între structura răsăriteană și cea occidentală, pe urmele gândirii patristice, propunând o formulare elocventă: "Răsăritul a înțeles altfel raportul dintre act și formă și a trăit în consecință. A nu fi îndeajuns de actualizat nu e nicidecum pentru răsăritean un semn de inferioritate; lăuntricul nemanifestat, dar în putință de manifestare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să se retragă complet din fața activității sociale a stăpânului și să-și limiteze la spațiile închise atât viața cotidiană, cât și manifestările sensibile, conform codurilor legiuitoare. Surse importante sunt (în același timp și normative morale) Biblia, Ecclesiastul și Leviticul, textele patristice, scrierile bizantine (Cronica lui Skilitze, Viața lui Philateros, Cronica lui Psellos) și hagiografiile, care condamnă, prin afirmarea în compensație a virtuților eroului glorios, "anti-modelul" feminin (așa cum aflăm și din scrierea lui Dosoftei, Viața și petreacerea svinților). Spațiul românesc, precum și celelalte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (cu titlul Severineanul), ulterior locțiitor de arhiepiscop al Craiovei (1972-1973), pentru ca în 1978 să fie ales arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei. În 1983 și-a susținut teza de doctorat, dedicată primelor scrieri patristice din literatura noastră (secolele IV-XVI). În 1992 este ales membru de onoare al Academiei Române și membru al Academiei de Științe din Republica Moldova. I s-au acordat numeroase distincții bisericești și laice, în țară și peste hotare. Ecumenist de seamă, trimis
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
în însemnările de evocare a atmosferei unui timp zbuciumat, precum în Descătușarea 1821 (1981). Cele mai importante sunt însă contribuțiile la cercetarea literaturii române vechi și a plasării ei în context sud-est-european. Teza de doctorat, publicată în două variante: Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII. Izvoare, traduceri, circulație (1983) și Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI) (1984), alături de studiile particulare izvorâte din substanța ei, examinează sistematic, aproape epuizând informația, prezența textelor din epoca patristică - inclusiv a
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
mai importante sunt însă contribuțiile la cercetarea literaturii române vechi și a plasării ei în context sud-est-european. Teza de doctorat, publicată în două variante: Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII. Izvoare, traduceri, circulație (1983) și Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI) (1984), alături de studiile particulare izvorâte din substanța ei, examinează sistematic, aproape epuizând informația, prezența textelor din epoca patristică - inclusiv a celor elaborate în Scythia Minor -, care au avut o funcție covârșitoare în zidirile spirituale românești
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
al Răsăritului ortodox european. SCRIERI: În afara legii, Iași, 1976; Contribuții aduse de slujitorii bisericești pentru independența de stat a României, în anii 1877-1878, Craiova, 1978; Despre viața și opera Sfântului Vasilie cel Mare, Craiova, 1979; Descătușarea 1821, Craiova, 1981; Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII. Izvoare, traduceri, circulație, Craiova, 1983; Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI), Craiova, 1984; ed. 2, Craiova, 1992; Unde-i turma, acolo-i și păstorul. Participarea mitropolitului Sofronie Miclescu la înfăptuirea Unirii
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
independența de stat a României, în anii 1877-1878, Craiova, 1978; Despre viața și opera Sfântului Vasilie cel Mare, Craiova, 1979; Descătușarea 1821, Craiova, 1981; Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII. Izvoare, traduceri, circulație, Craiova, 1983; Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI), Craiova, 1984; ed. 2, Craiova, 1992; Unde-i turma, acolo-i și păstorul. Participarea mitropolitului Sofronie Miclescu la înfăptuirea Unirii Principatelor Române-1859, Craiova, 1985; Pace pe pământ, între oameni de bună voire, Craiova, 1986; Sfinți
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
În ciuda loviturilor date de puterea comunistă bisericilor, în România au continuat să funcționeze șase seminarii teologice și două institute de teologie ortodoxă, au apărut o serie de reviste de teologie ortodoxă, au fost publicate două colecții de traduceri ale textelor patristice, precum și opera Părintelui Dumitru Stăniloae (Stan, Turcescu, 2000; Gillet, 2001). Însă religia nu s-a păstrat doar în cadrul restrâns al elitei religioase. Deși supusă educației ateiste puternic promovată în școli sau în mass-media, populația nu s-a rupt prea ușor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
insistă pe formulările sale, că acestea pot fi modificate, ceea ce aduce satisfacție adver¬sarilor, și în felul acesta conflictul se încheie. Runciman consideră că dificultățile de înțelegere a experienței hesychaste de către Gregoras ar veni dintr-o insuficientă cunoaștere a scrierilor patristice, însă poate că mai mult a contat formarea sa orientată preponderent către clasicismul grec. De aceea, filosoful bizantin avea proprietatea terme¬nilor mai ales în descrierea conceptuală așa cum este profilată de raționalismul grec, și mai puțin în maniera simbolică a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înțeleasă filosofia în vremurile moderne. Mai interesant este însă că, în mod aparent, existența unei filosofii în creștinism a fost văzută ca lipsită de temei de chiar unii din scriitorii primelor veacuri creștine. Mai precis, ideea vehiculată în unele texte patristice (și care are mai ales un scop polemic), era că Logosul pe care îl căutau grecii s-a făcut trup, și s-a adeverit pe sine în fața oame¬nilor. Dacă Logosul nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
-o grecii, fiind mai puțin luate în discuție aici conținuturile filosofiei grecești cât mai cu seamă maniera în care aceștia au făcut filosofia. Și mereu reluata polemică cu filosofia greacă însemna în mod special polemica cu neoplatonismul, activ în vremurile patristice, care se voia o alternativă la creștinism în măsura în care dezvoltase atât o mistică cât și o ascetică, pe lângă sistemul său doctrinar care, în special datorită lui Proclus, avea și dimensiunea unei teologii. Dincolo de această aparentă și înșelătoare rezervă față de filosofie a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din primele secole creștine și din vremea patristică, nu au putut găsi în literatura de această factură decât dominanta apologetică și pe cea a precizării dogmatice. Faptul pare a fi îndreptățit de situațiile care au dus la apariția majorității textelor patristice: tensiunile produse de erezie sau apostazie. S-a scris în mod special, când era absolut necesară precizarea modalității autentice de experiere creștină a realității. Este cu neputință de a găsi autori care scriu tratate de dragul tratatelor, sau care filosofează pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]