36,774 matches
-
spațiu a Combinatului siderurgic de la Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o vreme, după l990 această utopie propagandistico-patologică a intrat în colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat tăcerea. Simpozionul de sculptură a venit, în acest context, ca un ceremonial de înmormînare și că o invitație la o altă viață. Spre deosebire, așadar, de
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o vreme, după l990 această utopie propagandistico-patologică a intrat în colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat tăcerea. Simpozionul de sculptură a venit, în acest context, ca un ceremonial de înmormînare și că o invitație la o altă viață. Spre deosebire, așadar, de Simpozionul de la Galați care era
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
Gheorghe Grigurcu O maree neagră s-a revărsat adesea, în ultimele decenii, pește plajele poeziei românești. Imaginile devalorizării și descompunerii, ale grotescului și monstruosului, ale urîtului întețit printr-o ingeniozitate asociativa, printr-o verva infernala, și-au făcut loc de la expresioniștii saizecisti precum Ioan Alexandru, Gheorghe Pitut, Mihai Elin, George Alboiu la Angela
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Totul se negociază și orice poate avea un preț, la o adică. Chiar și un robinet ruginit cules de la groapa de gunoi. Vrei haine? Le găsești spînzurate înghesuit, în peninsula imaginara a prețurilor crescătoare - nu departe de lumea negustorilor de pești de acvariu și oarecum peste drum de clanul negustorilor de piese de mașini bătrîne. Există o logică a Oborului care îi învecinează pe negustorii de orătănii de curte cu detailiștii clanțelor de tot soiul, ai șuruburilor, cuielor, pompelor de apă
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
tot ce pare "ciudat" se topește imediat în banalitate, în cenușiu, în amorf, într-o pastă pe care încearcă s-o testeze un ochi expert ce știe să identifice proza, ficțiunea, acolo unde pare a nu fi nimic (Inserare cu pești); deseori, scenariul e astfel: "Păi să-ți spun eu, care stau în centru, ce mi se întîmplă, nu mai departe de duminică. Răsfoiam ziarele și abia ațipisem cînd aud, așa, venind hat de undeva, niște sunete ciudate; încă nu-mi
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului român, sub o zodie filistină, care făcea cu putință că "un domn subsecretar de stat" să se întrebe, "în plină ședința publică, nedumerit, ce mîncare de pește este și aia, scriitorul". De la "salahorul" Eminescu, "scriitorul literar a fost disprețuit de personajele și partidele politice vechi și noi", declară poetul, făcînd, de fapt, o tranziție către... tranziție. Oricum imaginea oferită în epoca interbelică e azi mai actuala decît
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a faptului fundamental că regele a revenit în țară, încoronîndu-se, cu ideea fixă a lichidării partidelor și a instaurării unui regim de autoritate personală, pește partide și împotriva lor. Că n-a reușit asta decît în februarie 1938 (cînd în jurul nostru erau țări conduse dictatorial) e adevărat. Dar pînă atunci a izbutit să creeze dizidente în marile partide (P.N.L. și P.N.T.), diminuîn-du-le ca importanță și
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
-l ducea într-un loc/ fără nici o șansă; câțiva diavoli înalți, cu nasul prea mare,/ rupeau nepăsători din pielea capului meu./ îngerii plini de sânge mă ajutau să trăiesc./ nu am mai vrut să scriu căci iarbă creștea cât gardul, pește sat./ și nu am mai vrut să fiu liniștită căci Liniștea era însuși satul./ dintr-o dată Focul a cuprins mare parte din sat; era această o pedeapsă/ dar și o bucurie./ nimeni nu stia adevărul iar eu nici atât./ și a
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
care în Grecia nu o găsești decît în Nord, cam două luni pe an, dar pe care Angelopoulos o vrea în fiecare film, după cum mărturisea Iorgos Arvanitis, operatorul lui dintotdeauna (și membru al juriului). Arvanitis mai povestea despre saramura de pește de la micul dejun de la Sulina, de pe vremea cînd filmau Privirea lui Ulisse. Președintele juriului la Salonic, a fost regizorul Goran Pascaljevic, format la scoala cehă, precum întregul nou val al regizorilor iugoslavi din anii ^70. Un obișnuit al marilor festivaluri
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere", "rezolva prin cruce și icoana, prin piatră de talisman, prin două valuri de argint lucrătura în vîrtelnița, două obiecte din Chină care au fost date la prezicătorie..., fiind trecute prin 99 de biserici din Chină" etc. etc.
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
căpetenie nu mi-ați spus încă: mîncat-ați deja urzici? Ah, se vede că nu; dar eu am mîncat și încă de ziua mea, ca să fie deplin patronul meu și al tovarășului meu - țiganul. Apoi am mîncat de ziua mea și pește, din cel ce-i tre-patrusute într-un talger...ei, unde vi-i acum fălirea? Cu clavir, cu Berholschi și cu nunți la Vornicu și-n postul mare! Dară pe mine mă necăjește nu petrecerea voastră cea cu poze și cu
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
de bătrînețe, dară cu fața plăcută și veselă. Tare venerabilă o face părul încă destul de bogat, dară alb ca zăpada. Și prînzul și cina au început cu coniac, care eu nu l-am băut, apoi cu icre, cașcaval, marinată de pește, sardine, șuncă, jambon și salam. Apoi o ciorbă de bulion, după care veniră, pe rînd, pești întregi giletați roșu, galbăn și albastru, apoi epurii și fugiăi, după care pasteuri în diferite forme, ba de turnuri, ba ca de pepeni, pere
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
dară alb ca zăpada. Și prînzul și cina au început cu coniac, care eu nu l-am băut, apoi cu icre, cașcaval, marinată de pește, sardine, șuncă, jambon și salam. Apoi o ciorbă de bulion, după care veniră, pe rînd, pești întregi giletați roșu, galbăn și albastru, apoi epurii și fugiăi, după care pasteuri în diferite forme, ba de turnuri, ba ca de pepeni, pere și mere, toate înăuntru cu porumbi, cu rețe și gîscă. Apoi torte, care băbuca le tăia
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
iubește împreună cu muzica, natura. Adică tot ce este natural, scenografia celui de sus, tot ce este pur, cu desăvârșire despuiat de artificiu. Am auzit-o rostind câteva propoziții cehoviene: alunecare a gândului la ce va fi - altfel - neștiut de noi, pește multă vreme (a spus... "o sută de ani?"). Cu toata fragilitatea aparentă, intuiesc un caracter puternic, un temperament năvalnic, care conduce lansări în necunoscutul vieții, al imaginației și ține în frane țări propria gingășie. Hotărârea de a rămâne la Viena
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
dăduse de gândit lui Dej și îl făcuse mai vigilent. Începe deci un nou val de arestări, căruia îi cad victima scriitori din toate generațiile, de la tineri abia trecuți de douăzeci de ani, ca Paul Goma și până la vârstnici de pește optzeci, ca G.T. Kirileanu. Nicolae Labis însuși, adolescentul genial, considerat de regim o descoperire a sa, ar fi ajuns probabil în închisoare, dacă n-ar fi murit în 1956. Vasile Voiculescu este și el întemnițat, la șaptezeci și patru de
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
prin inteligență vibrantă a celor care mărturisesc despre el. Ca să nu fim nedrepți cu un regizor de teatru atît de talentat, ca Alexandru Darie, să recunoaștem că există, în film, și cîteva idei regizorale: de pildă ideea de a monta, pește monologul lui Prospero (..."am zguduit cele mai neclintite metereze și-am dezrădăcinat păduri întregi de cedri și de pîni"...) cîteva imagini pregnante cu George în alte roluri; sau ideea de a o filma pe Leopoldina Bălănuța de la distanță, din spate
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
de crime declanșat prin instaurarea samavolnica a regimului totalitar în țară. Memorabil că amploare și trasare a coordonatelor emoționale este debutul românului, în care personajul central parcurge, acompaniat de explicații venite din partea mamei, albumele de familie. O senzație de convivialitate, pește spații și timp, care poate explica atașamentul românilor față de urgisita lor patrie, chiar în cele mai rele timpuri. Mihai Zamfir vădește o asemenea virtuozitate în evocarea rădăcinilor familiale ale propriului personaj, încât nu încape dubiu că adeseori ia în calcul
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
barcă, pe lac, legănați an plină idila, până când un somn uriaș se prinde an undita; barcă se zgâlțâie, totul se dă peste cap, idila degenerează ăntr-un carusel de gesturi neașteptate, culminând cu cel al gingașei fete blonde, care - crezând că peștele i-a ănghitit cățelușul! - ănsfacă o umbrelă și pocnește, cu sete, cu nebunie, cu sălbăticie, sub privirile stupefiate ale amorezului, somnul imens care se zvârcolește pe fundul bărcii! ... Unele filme scurte durează, practic, mai puțin decât durează ca să le povestești
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
aflat an situații de beligeranta an timpul celui de-al doilea război mondial. Rusia are cimitire la noi și, slavă Domnului, nu ne-am gândit să le oferim Moscovei an schimbul tezaurului. Mai mult, trecem repejor podul de ghimpi de pește Prut, pentru a plasa monumente comemorative ăntr-o țară care nu ne recunoaște oficial limba, deși o vorbește. Cum ne-am simți dacă un patriot sincer de acolo ar cere ăndepărtarea lor, pe motivul că evocă sentimente românești, si nu moldovene
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
pe moment, istoria trebuie să devină afacerea noastră personală, a unora dintre protagoniștii ziarului Adevărul. Noi decidem ce trebuie să conțină istoria României - și tot noi ne facem că săntem europeni, ăn calitate de păstrători ai linguriței cu untura de pește a europenismului.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
adaugă Finot. - Arhimoral! Fericirea, ca și virtutea, ca și răul, exprimă ceva relativ, răspunse Blondet. Astfel, la Fontaine speră că o dată cu trecerea vremii, condamnații se vor obișnui, cu poziția lor, și vor sfârși prin a se simți an infern că peștele an apă." Aici, Bixiou profita de moment și al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia, iar noi
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
ăntelegi de ce asuda larvele spaimei/ urcănd creasta sfărsitului de mileniu/ an port la Hvide Sande de pe o corabie/ m-a atins umbră unei raze de soare.../ Nu mai cred an melancolii și nici an/ zările bocitoare/ singur dezmierd cu cuțitul/ peștele care m-a ănghitit/ an lăuntru/ singurătatea e-o formă de fericire/ cei ce suferă de tahicardie ași vor vinde săngele/ an piața de bărci și de văsle/ Knud Sorensen/ mi-a soptit-o deunăzi an Danemarca" ("an lăuntru singurătatea
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
a unei trăiri poetice care nu s-a eliberat de corporal, care se-ntoarce obsedant spre mediul acestuia că spre unul salvator. Dacă mințile se fierb aidoma oaselor pana la dispariție, daca larvele spaimei transpira an drumul lor ascendent, daca peștele e dezmierdat cu cuțitul și dacă suferinzii de inimă ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
bătut de mult/ și doar eu n-am auzit/ cum șerpește au sunat clopotele/ pentru cei aidoma mie/ la marginea universului rămași ănghetati/ an tristețe și bâlci" (Casă). Prin exaltare, se ajunge la o virtuozitate a expresiei uratului: "cârja de pește e falsă,/ ruginit, cercul rostogolit/ ămi strânge tâmplele că un cor de bocitoare? (Elegie balcanică). Că și: "Din când an când un foșnet abia auzit,/ - că pleoapele mortului/ sub mâna ta mai uscată/ decât aerul pe rue Saint-Nicolas/ la orele
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
implicată că neămplinire, ca melancolie a concretului, ca amar simțământ al unei existente stigmatizate de negativ. Degradarea" e alibiul material al ănsingurării, după cum sorgintea să morală, "despărțirea", reprezintă un alibi al poeziei: "Cu ochii ăngroziti privesc degradarea/ - carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!/ Mă mișc printre tăceri și morminte./ Aici - felul an care am ămpietrit și eu/ ăntr-un noiembrie negru, prietene./ Alături - o masă de carne putreda./ Să-ți imaginezi despărțirea de patrie/ când singură dimineață stai an
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]