3,006 matches
-
tristețe ca și viața omului, unde meditația provoacă semerenie și evlavie față atotuputernicia Cuvântului biblic, faptele și atitudinile se înșiruie reverențios într-o rânduială prestabilită, de o armonie fără cusur și în cadrul căreia ne place să credem că suntem parte, pecete a clipei ce, repetată la nesfârșit, înlănțuie neostenit veșniciile, pe noi odată cu ele și unde izbăvirea sau pedeapsa divină par atât de aproape... M-am simțit puțin jenat față de posibilele inadecvări ale stângăciilor mele, neobișnuințe ce-ar putea ieși la
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
tunete îndepărtate: diavoli mărunți aleargă cu picioarele goale pe tabla acoperișurilor. TE strig Încă cincizeci de ani vor Călători undele sonore Prin labirintul auzului TĂU. *** A trecut, a trecut îngerul Lemuel pe deasupra lanului de tutun. Făcutu-s-au nevăzute frunzele peceți de ceară pe mineiele toamnei. Se licitează zăcăminte de tămâie pentru mortarul Sfintei Sofii Prosperă piața roșie, crește prețul acțiunilor și al picăturii de sânge dăruite fiecăruia de Hristos. *** Fosforul îngerilor în putrefacție îți luminează, prințe, în priviri. Printre trupurile
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂND TOAMNA TACE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 680 din 10 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cărări în cer gălbui tomnatic se pierd în viață către noi peceți se rup când toamna tace departe de pământ lumina lunii alunecă prin ea atinge o inimă un doi un doi sărută în noapte suspinul înghesuit în noi. Referință Bibliografică: Când toamna tace / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CÂND TOAMNA TACE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351242_a_352571]
-
sare când îl rănea un fir de praf, sau când îl vizita visarea, că răsărea pe pielea mea, străpunsă de un spin obraznic, o dâră proaspătă de sânge, la fel de roșu ca al vostru.” Întreaga poezie a lui B. Fundoianu capătă pecetea unei personalități puternice, complexe și contradictorii, permanent frământată de diverse aspecte ale cunoașterii, frământare care-i conferă unitatea. Fundoianu este un poet prin excelență modern pentru care natura nu este o simplă însumare de calități plastice, ci de fiecare dată
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
din inima duioasă Eu din povața-ți sfântă făcut-am o comoară. Din sfatul tău, cuvântul azi prinde rădăcină E curcubeu și punte-ntre ceață și senin Din slove îmi cresc aripi zburând către lumină Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin. LA POARTA BUNICILOR Gândurile-mi bat și visurile bat La meleagul cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită, eternul ecou Al tărâmului vechi prin timpul cel nou. Degetele-mi bat și vremurile bat La poarta învechită
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
s-a putut manifesta remarcabil și în cultura română. Vizitată în 2005 de Lucia Olaru Nenati, dialogul celor două s-a transformat într-un interviu publicat în cartea în discuție. Casa sa, „ ... adevărat locaș al spiritualității, în care lucrurile poartă pecetea studiului, a unor relații intelectuale de elită, vedem aici cărți sau fotografii ale unor oameni de mare valoare, dintre care mulți nu mai trăiesc”, ( ... ), îi dă posibilitatea Luciei Olaru Nenati să transforme interviul într-un regal sinestezic dat de polifonia
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
redacție ale mai multor publicații din țară și diaspora, este o scriitoare iubită și agreată de foarte mulți colegi de breaslă și iubitori ai cuvântului scris din suflet; e lesne de observat că pe unde trece, Domnia Sa își lasă amprenta - pecete de suflet peste tainele cuvintelor. Buni a noastră a reușit să câștige simpatia și aprecierea tuturor celor sub ai căror ochi s-au perindat scrierile sale, fiind răsplătită cu o mulțime de premii naționale și internaționale. Acum, când aniversează cei
LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3 IANUARIE 2013) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345698_a_347027]
-
a acesteia, satul românesc, și ține să evidențieze valoarea incomensurabilă a sa și a tradițiilor sale perene: ,,Satul este elementul sacralității românești și ca un ultim avanpost împotriva mondializări se cere păstrat cu tot ceea ce are definitoriu și arhetipal pentru pecetea neamului românesc”( p. 3). Urmează apoi în ordine, poeții, prozatorii, dramaturgii și pictorii. Demn de remarcat este faptul că selecția s-a făcut cu multă rigurozitate, opera păstrând între coperțile sale doar nume care își meritau cu adevărat locul acolo
ANTOLOGIA DOR DE DOR LA A PATRA EDIŢIE, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352063_a_353392]
-
apare Poetul; el dă certificatul de garanție, legitimația - în definitiv, actul de naștere al Cuvântului.”... Disecându-și lăuntrul, expunându-l privirilor curioase, poetul exprimă o experiență de viață inedită, folosind mijloace stilistice, simboluri, metafore de mare finețe. Rafinamentul lirismului este pecetea pe care o poartă fiecare poezie în parte. Asemenea unei ape tulburi... neliniștile, accentele bacoviene se strecoară prin fisurile sufletului învăluit în culorile cenușii... ale unei melancolii nelumești ( uneori). “eu rămân aici cu rana sângerând // nesfârșitele ploi îți vor aminti
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
tot astfel cum în timpurile Noului Testament, Isus ne-a cuprins pe toți, în rugăciunea Să din Ghetsimani. Că eu să Te pot vedea Totul încerc să îndrept către Dumnezeu. El este singurul care este și toată creația Lui poartă pecetea Sfintei Treimi, adică și noi. Nu e frumos, că omul a primit porunca de la Dumnezeu să fie fericit?“, spunea Victorita Duțu. Că o prelungire a acestui gând, ea adaugă în “Vreau o altă lume”: “Creația Ta e asemeni muntelui/ Ce
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Mării Roșii de către poporul evreu este evidentă și denotă idealitatea, perfecțiunea. Elementele acvatice predomină și în poezia naturii, la Petru Lascău. „Pădurile ude de ploile verii/ jilavele temple cu umbrele verzi/ te cheamă în taină visarea să-ți pierzi/ o pecete de vânt pe aripa serii.” („Pădurile„) Metafora „pe aripa serii” sporește misterul, taina. La fel ca și Magda Isanos, care își dorește să simtă „beția plantației ce moare inundată”, Petru Lascău știe să dea o înfățișare paradisiacă naturii, menită să
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Domnului, să spovedim preotului, duhovnicului și cerând puterea lui Dumnezeu de a vedea altele și de a lupta cu ele. Pentru că omul păcătos, prin păcatele sale, își știrbește încet-încet și limpezimea dăruită lui și ascuțimea dăruită lui de Botez, astfel încât pecetea pe care o primim noi se acoperă încet, ca orice altă pecete peste care cade praful, peste care cade orice altceva. Dar ea poate fi curățită. Poate fi curățită. Și socotesc că spovedind nu ceea ce scrie în cărți că ar
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
vedea altele și de a lupta cu ele. Pentru că omul păcătos, prin păcatele sale, își știrbește încet-încet și limpezimea dăruită lui și ascuțimea dăruită lui de Botez, astfel încât pecetea pe care o primim noi se acoperă încet, ca orice altă pecete peste care cade praful, peste care cade orice altceva. Dar ea poate fi curățită. Poate fi curățită. Și socotesc că spovedind nu ceea ce scrie în cărți că ar fi un mare păcat, ci ceea ce-l mustră pe el, atunci în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Toate Articolele Autorului Bahică De-un an îmi crapă buzele de sete, Ci nu se ostoiește doar cu apă; Dar unde suferința să încapă Clădită zi de zi pe îndelete. Pe când visez avid la o agapă Cu vinuri renumite cu pecete... Rup foi din calendarul din perete, Le fac corăbii...și le-nec în apă. Cum trec alene clipele firave, Mă poartă înapoi cu anii gândul, Mai simt arome fine de Târnave, De Rusidava și-alte vii de-a rândul, Cum
BAHICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356821_a_358150]
-
de cruce, de tămâie De ce-ați pierdut sfintele taine? De ce purtați străine haine Și care umple-vă de râie? Ce libertăți în plus mai vreți Când voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
clădirea prin ferestrele numeroase, îngemănând armonios cerul și pământul într-o înfățișare magnifica a lumii divine. Isus și Fecioara Maria, îngeri și sfinți, tronează în culori vii și întreaga atmosferă este una de pace, liniște lăuntrica și iubire, toate purtând pecetea talentului desăvârșit al pictorului, Maestrul Petru Botezatu. Maestrul Petru, desi foarte ocupat în prezent cu definitivarea acestei lucrări de mare anvergură, a avut amabilitatea să răspundă invitației mele, și prin bunăvoință dansului, am plăcerea să îl introduc în atenția dvs.
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
albe nopți de dor, vrăjite. Acum am brațele prea pline de ploi și vântul mă despică În vara asta-n travesti în care toamnei îi e frică Să-și dezgolească dezolanța și visele zdrobite-n țest Cu galbenul și ruginiul, peceți pe-un colț de palimpsest... Referință Bibliografică: Toamnă-n travesti / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]
-
durează o viață de om „Dragostea este misterul între doi oameni, nu asemănarea dintre ei”, a spus cândva John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru știut că orice căsnicie, ca să dureze, trebuie să aibă la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce ține laolaltă, cu adevărat, două inimi și din ea izvorăsc propășirea și împlinirea celor uniți în taina căsătoriei. O căsătorie din dragoste a fost și cea dintre nea Mitică și Nicole, soția sa. Cu toate că lucrurile s-au petrecut cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
blajin în prelungiri, mănunchi de raze luminoase, ce-mi umblau printre amintiri. Adolescent cărunt pe drumul vieții, iubind lucid, profund, incandescent, mai dau o șansă, mă plec în fața sorții, chiar de-mi e greu, străbat un continent. Purtând pe frunte pecetea iubirii-mpărtășite, cu pas grăbit de-adolescent nebun, sunt om și-n cale îmi răsar ispite, și n-am puterea să mă întorc din drum. Voi bea acest pahar în întregime, sau jumătate-l voi vărsa în mare, voi plânge-amarnic într-
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
nimeni la mine-n casă cu masa goală, dar nici să nu calc pragul vreunui om fără a-i duce ceva”, iată o învățătură de care Dumitru Sinu a ținut seama pe parcursul vieții și care i-a fost ca o pecete de suflet în tot ce a făcut pentru semenii săi. A trecut prin momente de sărăcie dar și de bunăstare și n-a uitat să dăruiască din suflet pentru suflet, ajungând acolo unde era nevoie și când era nevoie, bucurând
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
mea. O țărancă analfabetă foarte hărăzită și cu o memorie funambulescă. Știa să culeagă, să adune. Ea a fost o culegătoare, iar eu un înregistrator, într-un fel. Deci am debutat ca folclorist. Asta mi-a pus oarecum amprenta sau pecetea pe felul meu de a fi. Am scris mult, de altfel, despre raportul dintre natură și folclor mai cu seamă. Pe de altă parte, sigur că erau dificultăți cu cenzura, dar am învățat să trișez. Cred că în jurul anului 1980
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
rămânând deseori agățat de disperare, fără șansa unui posibil recurs. Fără căldura și lumina harului, germenele mâhnirii încolțește în esența masculină, atrofiind simțul religios al paternității, plesnind în mugurele batjocoritor al ateismului. Tot spiritul zeflemitor față de taina Fecioarei - Mamă poartă pecetea ateismului militant. Toate excesele frapante ale masculinității le regăsim în religiile lumii antice și moderne, (excepție făcând creștinismul ortodox), respectiv în sistemele filosofice sau doctrinele politice. Dimpotrivă, sufletul însetat de Dumnezeu și de Neam, axa ascetică a marilor mistici, aura
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre”. (Matei 11, 29). Bărbatul trăiește prin lupta sa de cucerire, de biruință, deseori ucigând viața. Femeia, dimpotrivă naște viața, apărând-o, întreținând-o, sfințind-o cu propria sa dăruire. Știind că Femeia poartă pecetea religiozității, Ispititorul i s-a adresat ei și tot ea este cea care renăscută prin Fecioară, primește arvuna mântuirii prin mesajul Buneivestiri și bucuria supremă de a-l vedea prima pe Iisus Hristos înviat. Fecioara Maria este osmoza unui cer
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
comandaseră trupele. Cercetarea rămânea însă deschisă și orice noutate apărută urma să fie consemnată în cadrul anchetei dacă se mai descoperea ceva. După ce Naulius termină de citit, Pilat îi învită pe toți să semneze iar apoi semnă și el punându-și pecetea aflată pe inelul de cavaler, alături de cea a magistratului Lucretius Comus Sultonius. Naulius luă apoi documentele și le depuse într-o scoarță special pregătită. -Ancheta nu s-a terminat decât într-o formă preliminară, desigur, spuse Pilat, pun însă rămășag
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
poți oare controla chiar totul? Mulți au prezentat tot felul de acte emise de Sinedriul Iudaic, ori de la Roma sau din Antiochia Siriei de la legatul Vitellius iar unele chiar de la procuratorul Ponțiu Pilat! Când centurionii noștri văd asemenea însemne și peceți nu pot decât să se încline și să plece! Prietenii sus puși ai Romei se eschivează de la asemenea vizite. Pilat nu mai spuse nimic însă își închipui că ucenicii, dacă cumva erau în cetate, se aflau de bună seamă în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]