5,851 matches
-
Scurtmetraj și Filme Studențești, potrivit ofițerului de presă, Monica Coroiu. Organizatorii doresc să evidențieze caracterul competițional al unei cinematografiei autohtone. În ultima zi a Festivalului Național de Film Românesc va avea loc gala unde vor fi premiate cele mai bune pelicule. Juriul este format din prof. univ. dr. Manuela Cernat, președinte de comisie, conf. univ. dr. Ioan Carmazan, prof. univ. dr. Laurențiu Damian, lect. Univ. dr. Florin Toader, assist. Univ. drd. Dana Dumitrescu, assist. Univ. dr. Catrinel Danaiața, dar și Diana
Festivalul Național de Film Românesc la Constanța by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81792_a_83117]
-
ar fi să trecem în revistă cuplurile celebre de îndrăgostiți de la Daphnis și Chloe ai lui Longos, la iubiții romanului pastoral, candizii Philemon și Baucis, cuplul shakespearian Romeo și Julieta sau cei din lumea filmului care-i fixează imemorial pe peliculă pe Rick Blaine (Humphrey Bogard) și Ilsa Lund (Ingrid Bergman) în Casablanca (1942) al lui Michael Curtiz sau pe Oliver Barett IV (Ryan O'Neill) și pe Jennifer Cavalleri (Ali MacGraw) din Love Story (1970) al lui Arthur Hiller, pe
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
deplinei împliniri postume, seamănă cu al generației. O generație care s-a văzut murind, cedînd, luîndu-și vorba înapoi, care, trăind într-un limb înconjurat de dezastre a avut, totuși, cel mai mult timp din toată istoria. Timp care se întoarce, peliculă de confirmări și, tot atît, de prejudecăți, peste această mărturie. Adevărul și numai adevărul despre ei, mincinoșii.
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
un Palme d'Or, pentru filmul său, 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile, concurînd cu regizori de marcă cu experiență redutabilă în materie de film, iar regretatul regizor Cristian Nemescu a cîștigat premiul la secțiunea Un Certain Regard, cu pelicula California Dreamin', singurul său lungmetraj avîndu-l în distribuție și pe Armand Assante. Dincolo de succesul propriu-zis, binemeritat al tinerilor regizori români, această dublă spectaculoasă are semnificația relansării cinematografiei autohtone în circuitul filmului de artă european, amintind de momentul Liviu Ciulei. Dacă
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
voi referi mai puțin la curajul abordării, la personajele recompuse din detalii semnificative, la documentarea minuțioasă și la imaginile inedite. Toate la un loc merită aprecierea celor mai pricepuți în arta filmului. Ca jurnalist, remarc simbolistica ingenioasă și inspirată a peliculei. Primii peștișori mișcă din coadă, acasă la Dan Voiculescu. Urmăriți cu atenție filmul: Dan Voiculescu, îmbrăcat lejer, zburdă prin mica să împărăție cu holuri lungi tapetate cu tablouri. La intrare, zărim încrustate în zid câteva acvarii albastre cu peștișori colorați
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
E dreptul oricui să nu revadă un film, ori un spectacol. Eu aș revedea la infinit Noaptea iguanei, All that jazz, Hair, Evita, Unchiul Vanea, Cinema Paradiso, ori Roma, dar nu și La vita e bella, La grande bouffe sau peliculele marelui Antonioni. Din Concertul lui Mihăileanu am revăzut, de zece ori, doar ultimele 15 minute. Aș revedea oricînd Revizorul lui Pintilie, Nepotul lui Rameau de David Esrig, Macbethul lui Ciulei, dar niciodată Purificare de Andrei Șerban sau Trei surori al
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și inexplicabil, pentru mine. Deoarece filmele ultimilor ani mi se pare că-s făcute cu eforturi (de imaginație și finanțe) minime. Prefer filmele puțin mai complicate; nu chiar ca Avatar, dar nici precum cele În care se filmează jumătate de peliculă Într-un apartament, apoi jumătate Într-un autobuz, și filmu-i gata. Dar părerea mea, nu mai are importanță cîtă vreme producțiile românești sunt primite elogios În competițiile internaționale... Revista ComunIQue: Unii devin legende vii doar pentru că trăiesc mai mult decât
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Se iau două ouă din grupul de ouă pomenit înainte, grup de ouă situat într-un compartiment special amenajat al frigiderului. Se pot lua la întâmplare ori după criterii stabilite de fiecare gospodină sau gospodin în parte. Se toarnă o peliculă de ulei într-o tigaie. Se sparg ouăle și se răstoarnă în uleiul încins. Se observă cum gălbenușul se răspândește absolut suspect în tigaie. Totodată, în bucătărie se răspâdește și un miros de grajd igienizat de mântuială. Se constată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
om cu capul pe umeri, dând lucrurilor înfățișări inedite. Chiar și într-un colectiv didactic, unde pretențiile privind decența, discreția și bunele maniere sunt necesare ca aerul și ca apa, mai circulă vorbe șchioape, urmele acestora fiind acoperite cu o peliculă abil țesută pentru a nu fi dezvăluită adevărata fațetă a lucrurilor. După scurgerea unui timp, când cele două prietene nu-și auzeau decât zgomotul surd lăsat de tocurile pantofilor pe asfaltul a toate răbdător, Simona întrebă: Vali, ai început o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
un drum colbăit, printre lanuri de porumb și floarea soarelui, cu liziere de salcâmi și gârneață. Simona privea întinderile în care toamna nu intrase cu toate ambarcațiunile sale. În dimineța aceea, o brumă subțire acoperise ierburile, argintându-le cu o peliculă de un alb imaculat cu scânteieri lucitoare. Nu peste mult timp însă, un soare blând și dulce avea să vină binevoitor să înflorească întreaga zi. Trecu pe lângă un grup de bărbați îmbrăcați în haine cadrilate. Erau deținuții de la penitenciarul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
a doua zi, după care, adormeau buștean. Când străbăteau drumul spre școală se mai găsea câte un cavaler mai tupeos, cum se exprimau argotic cei din generația lor, să le arunce câte o ocheadă sau o aluzie învelită într-o peliculă chemătoare. Fetele o prindeau din zbor, o așezau cu grijă în geanta doldora de cărți și mergeau mai departe. Inima le-ar fi dat ghes să discute cu acești tineri care, de bună seamă, aveau a le spune multe lucruri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
era declanșarea conflictului cu el însuși, cu celălalt Alex, ivit printr-o conjunctură nefavorabilă și cu care avea de luptat mai mult decât cu primul. Într-o noapte, se trezi năucit tocmai în timpul când visul i se derula ca o peliculă de film, secvențele fiind rulate cu încetinitorul. Cu scopul de a scăpa de himere, coborî din pat, făcu vreo câțiva pași prin cameră, bău un pahar cu apă, deși nu-i era sete, și încercă să-și pună capul greu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o duminică, Alex o invită pe Ina la o plimbare prin oraș, apoi la un film în mare vogă la acea dată. Văzură împreună filmul absenți, altele fiind gândurile lor. Dacă cineva i-ar fi întrebat la părăsirea sălii titlul peliculei vizionate, nici unul dintre ei n-ar fi fost în stare să și-l amintească. Alex o conduse până la poarta casei, voi să-și ia rămas bun, dar Ina îl apucă de mână și-i spuse pe un ton mai mult
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mai departe. El, cu trandafirii roșii, strânși în hârtie creponată, ea, cu garoafele învelite în celofan, sugrumate de degetul opozabil. DE-A LUNGUL RÂULUI De pe pod râul părea de asfalt. Apa gri, fără vârtejuri, în soare se schimbase într-o peliculă plată și netedă ce uneori purta frunze și rădăcini mai departe. Prin grilajul de fier forjat se puteau vedea undele ca niște acolade. Tu îți deschideai în v vârfurile tenișilor, astfel încât imaginea să fie încadrată între șireturi întocmai ca într-
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
continuă până la maternitatea spitalului. În sala de așteptare, o întâlni pe mama Inei care se plimba neliniștită prin încăpere. - Sărut mâna, tanti Clemansa, ce e cu Ina? Întrebă ea, simulând o îngrijorare care îi apăru bietei mame acoperită de o peliculă transparentă de nefiresc. - Deocamdată e în salon, dar s-ar putea din clipă în clipă să o ducă în sala de nașteri. Nu-mi pot stăpâni emoțiile... La prima naștere se întâmplă atâtea!... Olga transferă convorbirea pe alte planuri: - Este
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu mai interesează pe nimeni. A venit pe lume o fetiță. Drăgălașă, ca toate fetițele abia ieșite din găoacea mamei. Din nou: pretutindeni, trâmbițe peste trâmbițe. Din nou, o mediere extraordinară, în special din partea televiziunilor. Sute, mii de km de peliculă, au fost consumați, pentru a răspândi molima prin lume. Monica, mama, s-a dispersat în lumea largă; cel mai mult, în America. Ba cu unul, ba cu alții. Plodul a rămas în grija urgisitului de soartă, Irinel, urmărit, zi și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că, Ioanid Retrasu și-a prezentat filmul de lung metraj la concursul european ce avusese loc, nu demult. De acolo, spre totala sa surprindere, a revenit acasă cu medalia de aur și locul unu, prin excelență, ocupat, de valoroasa lui peliculă, căreia de îndată i s-a dus numele și renumele, în întreaga lume a cineaștilor, și nu numai. Al tuturor oamenilor de cultură, și nu doar. Da. Acum, am ce lăsa amintire omenirii. Am. Da. Sămi fie de bine. și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
numai juma’ de oră! D-apăi să reziste o jumătate de zi, la greoiul Claudel!... În timp ce citeam finalul cărții lui Troyat despre Cehov, la tv era programat excepționalul film All that jazz. Anton Pavlovici murea, printr-un mixaj cutremurător, odată cu eroul peliculei lui Bob Fosse. Amîndoi, detașați de moar te, printr-o ironie comună, specifică marilor spirite... Bob Hope, despre o colegă fără har, care se visa pianistă :” CÎnd ea a Început să cînte, Steinway Însuși a coborît din ceruri și și-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
unui grai, după ce l-ai uitat. Oricum, aici e un subiect de roman psihologic bun... Unul dintre interpreții filmului mult premiat al lui Mungiu, spune că la unele proiecții au fost spectatori care au leșinat. Asta e bine. Înseamnă că pelicula a cutremurat măcar firile mai sensibile, ori a răscolit, empatic, publicul . Intereseant e că și eu am lăcrimat la filme, nu o dată ; dar la spectacolele de teatru nu mi s-a Întîmplat să văd inși plîngînd sau leșinînd. Fiindcă În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
marele compatriot Într-un singur punct al interviului : cazul Lucian Pintilie. Lui Banu i se pare că deturnarea talentului regizorului, de la teatru, către film, e benefică. Eu susțin că geniul artistului Însă se vede pe scenă, nu pe ecran. Nici o peliculă a lui Pintilie nu a egalat Revizorul, spre exemplu. Și profit de ocazie să Întreb, nu pentru prima oară : de ce nu Îl invită nici un director de teatru pe marele regizor să monteze aici? Peste 35 de ani de absență de pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ciclul Aventuri pe căluțul de lemn. Primește o scrisoare de la Clint Eastwood, În care acesta Îl imploră să se Întoarcă, Întrucât soacra și soția Îl chinuiesc cumplit, obligându-l să-și vadă filmele. Acceptă un rol din viitor, Într-o peliculă apocaliptică, În care Pământul este distrus din cauza unui defect de fabricație la axa de rotație. Când citește scenariul, observă că filmul este făcut În urma unor evenimente reale. Se Întoarce acasă, taman la timp pentru a participa la nunta soacrei cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pâlcului de arbuști, luptă eroic În apărarea colțișorului de rai. În timpul Încleștării, Hef Își pierde cordonul de la halat, iar câteva fotomodele, fecioria. Când bătălia părea pierdută, iar fitilurile de dinamită sfârâiau deja, Bruce Willis și toți cei care filmau la pelicula Stay Hard pe celălalt versant al insulei intervin decisiv, alungându-i pe „superverzi“. Pentru rezolvarea crizei, americanii propun trimiterea unui detașament de intervenție pe insulă, concomitent cu Începerea operațiunilor de forare, În căutarea resurselor naturale. Francezii cer realizarea unei copii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Nu vorbea cu nimeni și, În cele câteva zile În care l-am pândit, n-am văzut pe nimeni care să-i adreseze vreun cuvânt. Era de parcă scriitorul și locuitorii cartierului ar fi alunecat unii pe lângă ceilalți, separați de o peliculă transparentă, așa cum se Întâmplă În acele uriașe muzee-acvariu În care te afli În mijlocul peștilor, și totuși la distanță de ei. La ora unsprezece, scriitorul se Întorcea acasă și se așeza la computerul din fața ferestrei. Uneori, făcea câte o pauză și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sigur pe sine și în epic și în antiepic", căzând în "exces de inginerie mentală". La Eugen Barbu ocaziile ceremoniale imaginate sunt "veritabile liturghii păgâne", în timp ce la Sorin Titel vedem "acea capacitate rară de a descoji lucrurile, gesturile de invizibila peliculă care le protejează și de a ni le oferi acute, delicate, vulnerabile" (p. 145). La Augustin Buzura monologul interior ia o "turnură literaturizantă", în timp ce la Mircea Horia Simionescu se poate vorbi despre o "potemkinadă biblioteconomică". Se observă numaidecât concizia și
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
gangsterismului și rag-time-ului, a luptelor sindicale, a unui boom economic, dar și a crashului din 1929. I-a luat aproape 15 ani regizorului să facă acest film, ultimul al carierei sale, filmul a plutit ca o obsesie în jurul lui, așa că pelicula are propria ei epopee. Este un basm așa cum îl arată titlul? Basmele se termină întodeauna cu happy end, ori nu este loc decît pentru tristețe în filmul lui Sergio Leone, o poveste la fel de veche de cînd lumea despre prietenie și
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]