1,388 matches
-
stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de „instrument” și de slujitor. Confesionalul poate avea designuri diferite, favorizând uneori, prin arhitectura sa, un anumit tip de relație și un anumit fel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de „instrument” și de slujitor. Confesionalul poate avea designuri diferite, favorizând uneori, prin arhitectura sa, un anumit tip de relație și un anumit fel de dialog între confesor și penitent. Există confesionale cu gratie sau fără gratie, cu genuflexor sau fără, cu scaun sau fără scaun, confesionale mai largi sau mai înguste, mai luminoase sau mai puțin luminoase, etc. Deși toate sunt locuri în care sacramentul reconcilierii este celebrat în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este celebrat în mod valid și cu eficacitate, procesul dialogic poate fi condiționat, fie în mod pozitiv, fie în mod negativ, tocmai de către aceste detalii particulare ale structurii arhitecturale a confesionalelor. În confesionalele în care îngenuncheatul reprezintă doar o opțiune, penitentul putând să stea așezat pe un scaun, și în care peretele despărțitor lipsește complet sau în parte, relația dintre penitent și confesor este una particulară. Pot exista avantaje și dezavantaje. Dacă există contact vizual, avantajul este că mesajul transmis de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
negativ, tocmai de către aceste detalii particulare ale structurii arhitecturale a confesionalelor. În confesionalele în care îngenuncheatul reprezintă doar o opțiune, penitentul putând să stea așezat pe un scaun, și în care peretele despărțitor lipsește complet sau în parte, relația dintre penitent și confesor este una particulară. Pot exista avantaje și dezavantaje. Dacă există contact vizual, avantajul este că mesajul transmis de cei doi nu este doar verbal, ci și nonverbal. Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dacă există contact vizual, avantajul este că mesajul transmis de cei doi nu este doar verbal, ci și nonverbal. Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri mai bune, fapt ce creează o mai mare încredere din partea penitentului, pentru că poate vedea în fața sa un confesor deschis spre dialog. Riscul însă este ca, atât confesorul, cât și penitentul, să se lase influențați de semnele exterioare, ajungând să stea unul în fața celuilalt cu atitudini greșit înțelese. Într-un asemenea confesional
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri mai bune, fapt ce creează o mai mare încredere din partea penitentului, pentru că poate vedea în fața sa un confesor deschis spre dialog. Riscul însă este ca, atât confesorul, cât și penitentul, să se lase influențați de semnele exterioare, ajungând să stea unul în fața celuilalt cu atitudini greșit înțelese. Într-un asemenea confesional, penitentul poate mai ușor uita că se află înaintea lui Dumnezeu și poate fi ispitit de gândul că „simplul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că poate vedea în fața sa un confesor deschis spre dialog. Riscul însă este ca, atât confesorul, cât și penitentul, să se lase influențați de semnele exterioare, ajungând să stea unul în fața celuilalt cu atitudini greșit înțelese. Într-un asemenea confesional, penitentul poate mai ușor uita că se află înaintea lui Dumnezeu și poate fi ispitit de gândul că „simplul om din fața sa” nu merită să asculte „destăinuirile sale”. Acest fapt va condiționa mărturisirea pe care avea de gând să o facă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesional. S-ar putea ca să simtă un blocaj psihic în timpul mărturisirii sau, dimpotrivă, să cadă în extrema cealaltă, de a vorbi prea mult, dar nesemnificativ, chiar și despre lucruri străine spovezii. Mai mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple mai ales când ambianța confesionalului apare ca un loc prielnic de conversație, unde confesorul și penitentul pot sta comozi, eventual în jurul unei măsuțe, creându-se ideea, desigur iluzorie, că în acel moment este posibilă și o consiliere psihologică, sau chiar o ședință de psihoterapie. Acest lucru nu corespunde sub nici o formă cu ceea ce semnifică în esența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o altă imagine simbolică. Acest lucru îi poate ajuta să conștientizeze mai bine că se află înaintea lui Dumnezeu, autorul oricărei iertări. Dar și aici pot apărea situații de echivoc. Faptul că Ritualul Penitenței propune ca, atât confesorul, cât și penitentul să facă semnul Sfintei Cruci împreună, dă naștere unor noi discuții, cu privire la modalitatea reală în care poate fi conceput confesionalul, pentru ca să fie posibilă împlinirea simultană și a acestui moment din cadrul ritului. Această problematică poate conduce la ideea de necesitate a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care să existe o oarecare vizibilitate între cei doi. Însă semnul Sfintei Cruci poate fi făcut simultan chiar și în lipsa vizibilității reciproce, prin rostirea concomitentă a formulei ce însoțește acest semn. Dacă există peretele despărțitor, confesorul îl percepe pe penitent doar prin intermediul vocii acestuia, așa cum și penitentul, la rândul său, are aceeași percepție. Identitatea penitentului are mai multe șanse de a rămâne ascunsă, fapt ce favorizează o mai mare încredere în confesor și în menținerea confidențialității din partea acestuia. În astfel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
între cei doi. Însă semnul Sfintei Cruci poate fi făcut simultan chiar și în lipsa vizibilității reciproce, prin rostirea concomitentă a formulei ce însoțește acest semn. Dacă există peretele despărțitor, confesorul îl percepe pe penitent doar prin intermediul vocii acestuia, așa cum și penitentul, la rândul său, are aceeași percepție. Identitatea penitentului are mai multe șanse de a rămâne ascunsă, fapt ce favorizează o mai mare încredere în confesor și în menținerea confidențialității din partea acestuia. În astfel de condiții „anonime”, există și mai mult
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi făcut simultan chiar și în lipsa vizibilității reciproce, prin rostirea concomitentă a formulei ce însoțește acest semn. Dacă există peretele despărțitor, confesorul îl percepe pe penitent doar prin intermediul vocii acestuia, așa cum și penitentul, la rândul său, are aceeași percepție. Identitatea penitentului are mai multe șanse de a rămâne ascunsă, fapt ce favorizează o mai mare încredere în confesor și în menținerea confidențialității din partea acestuia. În astfel de condiții „anonime”, există și mai mult convingerea că între cei doi se poate crea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
există și mai mult convingerea că între cei doi se poate crea un dialog sincer, caracterizat de obiectivitate, care să orienteze mai ușor mintea către Dumnezeu și nu către persoana de față. O provocare particulară este poziția de îngenuncheat propusă penitentului, pentru că adesea pare incomodă, fie din punct de vedere fizic, fie din punct de vedere spiritual, mai ales pentru că aceasta cere atitudinea de umilință, caracteristică omului păcătos. Însă această îngenunchiere este semnificativă și eficace, pentru că ea reprezintă rugăciunea pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că adesea pare incomodă, fie din punct de vedere fizic, fie din punct de vedere spiritual, mai ales pentru că aceasta cere atitudinea de umilință, caracteristică omului păcătos. Însă această îngenunchiere este semnificativă și eficace, pentru că ea reprezintă rugăciunea pe care penitentul o face cu trupul său, având conștiința clară că în acel moment el se află înaintea lui Dumnezeu cel atotputernic și milostiv. Dialogul dintre penitentul îngenuncheat și confesorul care nu stă îngenuncheat nu este nicidecum unul care se realizează de pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului păcătos. Însă această îngenunchiere este semnificativă și eficace, pentru că ea reprezintă rugăciunea pe care penitentul o face cu trupul său, având conștiința clară că în acel moment el se află înaintea lui Dumnezeu cel atotputernic și milostiv. Dialogul dintre penitentul îngenuncheat și confesorul care nu stă îngenuncheat nu este nicidecum unul care se realizează de pe poziții egale. Acest fapt este de cele mai multe ori necesar, pentru că, astfel, se transmite un mesaj autentic, cu nuanțe pedagogice și spirituale, în favoarea penitentului și a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dialogul dintre penitentul îngenuncheat și confesorul care nu stă îngenuncheat nu este nicidecum unul care se realizează de pe poziții egale. Acest fapt este de cele mai multe ori necesar, pentru că, astfel, se transmite un mesaj autentic, cu nuanțe pedagogice și spirituale, în favoarea penitentului și a reconcilierii sale cu Dumnezeu. Prin urmare, confesionalul are rolul său specific în cadrul acestui sacrament, pentru că, așa cum este el conceput astăzi în diferitele biserici sau locuri sacre, prin diversificarea aspectului și a arhitecturii sale, propune o posibilitate largă de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
punct de vedere simbolic, confesionalul poate fi amplasat în diferite zone ale bisericii, existând motivații specifice, astfel: a) În zona intrării în biserică - pentru că astfel se dorește să se facă în mod simbolic referință la drumul de convertire pe care penitentul îl parcurge, întorcându-se spre „casa Tatălui”. Acest loc, de la intrarea în biserică, sugerează și faptul că penitentul este ajutat, prin reconciliere, în drumul său spre Biserică și în Biserică. Fiind iertat, el poate, atât simbolic, cât și practic, păși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În zona intrării în biserică - pentru că astfel se dorește să se facă în mod simbolic referință la drumul de convertire pe care penitentul îl parcurge, întorcându-se spre „casa Tatălui”. Acest loc, de la intrarea în biserică, sugerează și faptul că penitentul este ajutat, prin reconciliere, în drumul său spre Biserică și în Biserică. Fiind iertat, el poate, atât simbolic, cât și practic, păși mai departe, spre altar, pentru a asculta mai îndeaproape cuvântul lui Dumnezeu și pentru a primi sacramentul Euharistiei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-un mod comunitar, celor păcătoși iertarea de păcate, ajutându-i să se reintegreze în comuniunea inițială cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine favorizate celebrările comunitare ale sacramentului reconcilierii. În alte condiții, sacramentul se poate celebra și în afara confesionalului, într-un alt loc corespunzător, în care să existe un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacre și față de trăirile spirituale pe care momentul le cere. Acest fapt însă trebuie să aibă o motivație justă sau să fie determinat de situații particulare, așa cum sunt: un caz de boală, un campus, o călătorie, o cerință particulară a penitentului, etc. 5.2.2 Timpul celebrării și dialogul Penitentul are posibilitatea să se confeseze oricând, ori de câte ori are această nevoie, dar nu mai rar de o dată pe an. În ceea ce privește, în mod concret, momentul propriu-zis al celebrării reconcilierii, se recomandă, în primul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]