932 matches
-
un total de 12 ocurențe ale perfectului compus, 8.(33) % sunt inversate, iar 91.(66)% sunt neinversate; (ii) dintr-un total de 13 ocurențe ale viitorului, 7.69% sunt inversate, iar 92.31% sunt neinversate. Dată fiind reprezentarea echilibrată a perfectului compus și a viitorului în CCat.1560, putem conchide că auxiliarul de perfect compus și cel de viitor se inversează într-o proporție relativ egală. Acest text nu prezintă deci diferențe semnificative între cele două auxiliare cu privire la posibilitățile de inversiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de viitor se inversează într-o proporție relativ egală. Acest text nu prezintă deci diferențe semnificative între cele două auxiliare cu privire la posibilitățile de inversiune. În schimb, un text precum CPrav.1560-2 este nereprezentativ, întrucât există o profundă disparitate între prezența perfectului compus și prezența viitorului în acest text (0.88% perfect compus, 99.12% viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întrucât există o profundă disparitate între prezența perfectului compus și prezența viitorului în acest text (0.88% perfect compus, 99.12% viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de inversare (de fapt, singura atestare a perfectului compus este inversată, ceea ce conferă inversiunii perfectului compus o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
text (0.88% perfect compus, 99.12% viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de inversare (de fapt, singura atestare a perfectului compus este inversată, ceea ce conferă inversiunii perfectului compus o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de inversare (de fapt, singura atestare a perfectului compus este inversată, ceea ce conferă inversiunii perfectului compus o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt; puține forme analitice; disparitate între reprezentarea generală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt; puține forme analitice; disparitate între reprezentarea generală a perfectului compus și a viitorului 27.(27)% / 72.(72)%); AA.1708 (2 inversiuni din 60 de ocurențe); ACP.1714 (text fără inversiuni de tipul celor căutate). Remarcăm însă numărul mare de structuri inversate în Fiz.1693, care depășește procentual cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ii) există destul de puține structuri analitice (o = 19). Interpretare globală. Prin referire la principalul obiectiv al acestei subsecțiuni (i.e. de a vedea dacă există mari diferențe de ordin cantitativ la inversiune în funcție de auxiliar), ultima coloană a tabelului arată că atât perfectul compus, cât și viitorul simplu se inversează într-o proporție asemănătoare (raportare la formă: perfect compus 7.65% / 92.35 %; viitor: 13.15% / 86.85%; raportare la total a inversiunii: 9.26% / 90.74%): aproximativ una din 10 forme analitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
90.74%): aproximativ una din 10 forme analitice conținând auxiliarul și verbul lexical este inversată. Faptul că inversiunea formelor de viitor apare mai rar (după cum spun sursele tradiționale) este însă real: viitorul este mult mai slab reprezentat în texte decât perfectul compus: (statistică totală) 70.62% perfect compus / 29.38% viitor; astfel, deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
apare mai rar (după cum spun sursele tradiționale) este însă real: viitorul este mult mai slab reprezentat în texte decât perfectul compus: (statistică totală) 70.62% perfect compus / 29.38% viitor; astfel, deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai rar în texte. În altă ordine de idei, excluzând textele nereprezentative discutate mai sus, se poate observa că în majoritatea textelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013), suprapunându-se cu mare fidelitate pe o statistică ce aduce laolaltă texte din stiluri diferite și supuse influenței exercitate de diverse texte / modele străine. Tabelul 1 - Poziția auxiliarului (ocurențe) față de verbul lexical (indicativ, perfect compus; indicativ, viitor) Secolul Text Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total V-AUX AUX-V Total V-AUX (inversiuni) AUX-V (structuri neinversate) Sec. 16 CCat.1560 1 11 12 1 12 13 2 23 25 CPrav.1560-2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
NL.~1750-66 (20 p.) 6 254 260 1 27 28 7 281 288 TOTAL 116 1401 1517 83 548 631 199 1949 2148 Tabelul 2 - Poziția auxiliarului (statistică) față de verbul lexical (indicativ, perfect compus; indicativ, viitor) Secolul Text raportare la: Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total perfect compus V-AUX AUX-V Total viitor V-AUX inversiuni AUX-V structuri neinversate Sec. 16 CCat.1560 total 4 % 44% 48% 4 % 48% 52% 8
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
TOTAL total 5.4% 65.22% 70.62% 3.86% 25.52% 29.38% 9.26% 90.74% 100% (o = 2148) formă 7.65% 92.35% 100% (o = 1517) 13.15% 86.85% 100% (o = 631) Secolul Text raportare la: Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total perfect compus V-AUX AUX-V Total viitor V-AUX inversiuni AUX-V structuri neinversate 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din princina a două trăsături, dintre care numai una prezintă relevanță diacronică, am considerat că analiza cantitativă a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am concentrat asupra perfectului compus și a formelor simple de viitor. Datele sunt prezentate în două tabele. Tabelul 4 înregistrează ocurențele structurilor V-la-I și V-la-C într-o manieră defalcată, după fiecare tipar de construcție urmărit. Tabelul 5 prezintă distribuția celor două gramatici în competiție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cel mai rar - deci este opțiunea cea mai reziduală -, însă există atestări numeroase ale fenomenului până către sfârșitul secolului al 18-lea (ultimul text investigat de Dragomirescu 2014 este Condica lui Gheorgachi de la 1762, în care există 2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
W. K. Wilkins (eds), Phrasal and Clausal Architecture: Syntactic Derivation and Interpretation. Amsterdam: John Benjamins, 262-294. Pesetsky, D., Torrego, E. 2011. "Case", în: Boeckx (ed.) 2011: 55-72. Pinkster, H. 1987. "The Strategy and Chronology of the Development of Future and Perfect Tense Auxiliaries in Latin", în: M. Harris, P. Ramat (eds), The Historical Development of Auxiliaries. Berlin / New York / Amsterdam: Mouton de Gruyter, 193-223. Platzack, C., Holmberg, A. 1989. "The Role of AGR and Finiteness in Germanic VO languages", Working Papers in
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Moodspeech act Mood-field ... [Modepistemic [TPast/Future Tense-field ... [TAnterior [Aspterminative Aspect-field .... [Voice [v-VP Spre deosebire de ceilalți autori menționați în text (Baltin, Merchant, Roberts), care adoptă ipoteza proiectării distincte a grupului de diatezei de la Collins (2005) pentru analiza altor fenomene (elipsă, gramaticalizarea perfectului compus în limbile romanice etc.), Harley (2013) se preocupă în mod explicit de distincția vP / VoiceP, aducând argumente empirice și distribuționale în sprijinul acestei scindări. 42 Rouveret (2012: 954): "In a configuration such as (97a), each feature on intermediate v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și intuiția că auxiliarele marchează și unele valori de temporalitate este înzestrarea auxiliarelor cu o trăsătură de (c-)selecție [iT] (v. Nicolae 2015e). 49 Ar fi fost, de altfel, ciudat ca - în situația românei - gramaticalizarea auxilarului a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
c-)selecție [iT] (v. Nicolae 2015e). 49 Ar fi fost, de altfel, ciudat ca - în situația românei - gramaticalizarea auxilarului a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de prezent perfect (Am ajuns aici de acum 2 ore). De altfel, în lingvistica romanică, s-a subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de prezent perfect (Am ajuns aici de acum 2 ore). De altfel, în lingvistica romanică, s-a subliniat în repetate rânduri că prezentul perfect este una dintre valorile perfectului compus bazat pe descendenții verbului habere (v. Squartini
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime! (PH.1500-10: 110v) b. Și era el știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fu de Duhul în pustie (NT.1648: 5v) b. Insă nu e așa, cumu de mulți arătatu fi-va, ce mai vârtosu iubitoriu de argintu arătă-se a fi (CC2.1581: 432) 29 "referitor la topica celor două componente ale perfectului compus, putem presupune coexistența formelor cu auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alertă, limpede și inteligentă, care nu plictisește. Există totuși și unele minusuri, care nu țin de originalul ceh ci de traducerea în limba română. De pildă, cred că într- o carte relatată la persoana I, abuzul de verbe conjugate la perfectul simplu deranjează. Nici traducerea unor termeni nu este întotdeauna cea mai fericită - un bun exemplu fiind un apelativ colovial destul de frecvent în carte care pe românește sună „Norocel”. Să recunoaștem că e cel puțin caraghios să citim dialoguri între interlopi
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
pînă la bizara compoziție general-recurentă a textului, totul arată dominația muzicalului. Cele doar 12 versuri cuprind 8 versuri repetate. Atent la detalii, poetul utilizează timpul durativ al imperfectului, cu o singură excepție, cea a versului decisiv și repetat, aflat la perfectul compus și destinat să marcheze dispariția punctuală ( S-au dus în umbră zîmbitori): generațiile trec, inconștiente, în decorul mirific al naturii mereu reînviate, dar trecerea dincolo de Styx se petrece la Macedonski fără crispare, cu gesturi hieratice și zîmbete. Poezia despre
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
primejdioși. Felul în care, în câteva luni, a reușit să-l "termine" pe Theodor Stolojan e o mostră a stilului de a face politică al lui Adrian Năstase. Timorarea presei, alternată cu oferirea de compensații grase, a funcționat de asemenea perfect. Se știe că oamenii din subordinea lui Năstase începuseră să pună în aplicare una din indicațiile securistoide ale șefului: toți cei care făceau, spuneau sau scriau lucruri neplăcute la adresa partidului urmau să fie dați în judecată. Ploaia de procese care
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]