1,183 matches
-
și funcția de bibliotecar, asigurînd păzirea cărților și controlînd împrumutarea lor. Mobilierul scriptorium-ului era format din scaune, bănci, cufere cu provizia de pergament și materialul de reprodus. În general se scria cu pene de gîscă; pentru evitarea petelor, se așeza pergamentul pe o bancă înclinată pentru a ține pana într-o poziție oblică. Nu se scria pe volume legate, ci pe caiete separate care erau adunate la sfîrșitul lucrului. Înainte de a copia, scribul delimita pe pagină cadrul unde se scria textul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau adunate la sfîrșitul lucrului. Înainte de a copia, scribul delimita pe pagină cadrul unde se scria textul, păstrînd marginile și spațiile rezervate titlurilor și decorării; uneori trasa chiar linii pentru a scrie drept. Scriptorium-ul trebuia aprovizionat în mod constant cu pergament. Cum acesta era scump și rar, pieile erau un cadou apreciat la mănăstiri; prinții le dădeau chiar păduri bogate în vînat pentru a le procura o rezervă vie. Pregătirea pieilor se făcea în general în atelierele din exteriorul mănăstirii, dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau un cadou apreciat la mănăstiri; prinții le dădeau chiar păduri bogate în vînat pentru a le procura o rezervă vie. Pregătirea pieilor se făcea în general în atelierele din exteriorul mănăstirii, dar care depindeau de acestea. Uneori, călugării răzuiau pergamentele deja scrise pentru a copia pe ele altceva, aceasta din cauza lipsurilor și din economie, și nu pentru a face să dispară texte ale Antichității păgîne; de altfel, versiunile vechi ale Sfintei Scripturi și cărțile liturgice care nu mai erau folosite
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
citind-o; aspectul aspru și anevoios al muncii aducea merite. Munca presupunea transcrierea și copierea textului. Totuși, operele originale erau mai întîi dictate unui notar care le scria pe tăblițe de ceară; apoi, copiștii scriptorium-ului le treceau fără greșeli pe pergament. Acest intermediar servea drept ciornă și permitea eventualele corecturi; el explică și raritatea manuscriselor autografe ale acestei epoci. Execuția unui manuscris putea fi opera unui singur copist sau rezultatul unei munci colective; în acest ultim caz, caietele erau distribuite la
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Lectionnaire de Luxeuil). Renașterea carolingiană se manifestă strălucit în decorația manuscriselor. Carol cel Mare, Ludovic cel Pios, Carol cel Pleșuv sînt amatori de cărți frumoase. Cele mai prețioase sînt împodobite luxos, scrise cu litere de aur sau argint pe un pergament de culoarea purpurei (Evangéliaire de Saint-Riquier). Clasificarea producției în școli regionale este comodă dar aproximativă. Școlii din Tours (Fleury-sur-Loire, Saint-Martin de Tours, Marmoutiers) îi datorăm Bible de Moutier-Grandval, Sacramentarie d'Autun, Premičre Bible de Charles le Chauve, Evanghéliaire de Lothaire
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
arabe; între secolele al VIII-lea și al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror materie, pergamentul, avea tendința să se miște. Aceste scînduri erau acoperite cu piele de vițel, vacă sau scroafă și cu puține ornamente. Cărțile erau legate și în stofă. 5. Bibliotecile. Principalele biblioteci se găseau în mănăstirile ale căror scriptoria erau aproape singurii
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
transmisă lumii mediteraneene prin arabi, care au adus-o în Spania în secolul al XI-lea și în Italia în secolul al XII-lea, prin Sicilia; fabricarea ei s-a răspîndit în Europa în cursul secolului al XIV-lea. În comparație cu pergamentul, hîrtia prezenta avantajul unui preț inferior și mai multe posibilități de fabricație. Nu l-a înlocuit însă dintr-o dată, ci încetul cu încetul. În timp ce pergamentul se orienta spre manuscrisele de lux, hîrtia era folosită pentru manuscrisele mai obișnuite și de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Sicilia; fabricarea ei s-a răspîndit în Europa în cursul secolului al XIV-lea. În comparație cu pergamentul, hîrtia prezenta avantajul unui preț inferior și mai multe posibilități de fabricație. Nu l-a înlocuit însă dintr-o dată, ci încetul cu încetul. În timp ce pergamentul se orienta spre manuscrisele de lux, hîrtia era folosită pentru manuscrisele mai obișnuite și de uz curent, ca cele destinate studenților. Primele mori de hîrtie cunoscute cu certitudine sînt cele din Jativa în Spania (înainte de 1100), Fabriano (1276) în Italia
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Mathias Corvin, rege al Ungariei și bibliofil experimentat. Apariția tipografiei nu a făcut să dispară dintr-o dată ilustrația. Primele texte imprimate îi rezervau inițialele și decorarea marginală, iar pînă în jurul anului 1530 anumite edituri aveau un tiraj de început pe pergament, material care se preta picturii mai bine decît hîrtia. La începutul secolului al XVI-lea, școala din Rouen, patronată de cardinalul d'Amboise, a produs manuscrise frumoase, marcate de influența italiană. Cîteva exemple izolate atestă o supraviețuire tîrzie a miniaturii
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
fasonat uniform de pereții unei forme (ușurință de asamblaj) și care poate fi produs în cantitate mare. Pentru a trece la aplicarea principiului producerea cărților în serie erau necesare mai multe condiții materiale. Mai întîi era necesar un suport convenabil. Pergamentul nu era nici destul de plan, nici destul de suplu pentru a putea fi pus sub presă, iar relativa sa raritate ar fi restrîns considerabil multiplicarea cărților. Dar hîrtia, apărută în Europa în secolul al XII-lea, era folosită în mod curent
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
păreau legate de tipărirea cărților și că, de altfel, unul dintre asociați exploata o moară de hîrtie. În 1448, îl regăsim la Mainz unde își continuă lucrările. Face împrumuturi, mai ales pe lîngă bogatul burghez Johann Fust, pentru a cumpăra pergament, hîrtie și cerneală pentru "lucrarea cărților". În anul 1455 are loc un proces în care Fust îi reproșa că nu și-a respectat angajamentele. Gutenburg pierde procesul și materialele; Fust le preia și se asociază cu un fost muncitor al
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
vechea practică a manșetelor, dar numai pentru titlurile de capitole sau de paragrafe. 3. Structura. Forma actuală a cărți este încă cea a codex-ului de la sfîrșitul Antichității. În Evul Mediu, cartea era deja formată din caiete, adică foi de pergament pliate și strînse la un loc. Cartea tipărită a folosit hîrtia în același mod, iar formatul său depindea de numărul de pliuri ale foii de hîrtie fălțuite pentru a crea fiecare caiet. Într-un in folio, foaia este împăturită o dată
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
rămas multă vreme simpli lucrători în atelierul unui tipograf sau în magazinul unui librar. Confuzia era și mai mare în orașele mai mici, în care practicarea unei singure meserii nu-i ajungea să trăiască unui om; aici librarul vindea și pergament și hîrtie, fabrica cerneală, lega cărți și confecționa registre. Marea problemă a tipografiei este cea a finanțării. Pregătirea materialului, cumpărarea materiei prime cereau fonduri importante, recuperabile într-un termen mai lung sau mai scurt, după cum vinderea producției era mai lentă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde, peste ciuperci punem fâșii de morcov, castraveți, gogoșari, măsline, iar deasupra, cașcavalul ras și rulăm repede, învelim în hârtie, apoi în prosop și acoperim până a doua zi. RULADĂ CU PATÉ DE FICAT 250 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
subțiri, două cepe tăiate peștișori, doi cartofi fierți tăiați rondele, doi ardei grași tăiați fideluță, sare, piper, ulei, oțet, după gust. Se amestecă toate la un loc și se decorează cu pătrunjel și țelină - frunze tocate fin. SCRUMBIE COAPTA IN PERGAMENT Patru bucăți de scrumbie se curăță și se stropesc cu puțin oțet și sare, se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
COAPTA IN PERGAMENT Patru bucăți de scrumbie se curăță și se stropesc cu puțin oțet și sare, se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune în tava unsă cu puțin ulei și se dă la cuptorul încins 45 de minute. Se scoate, se dezvelește de pergament, se așează pe platou cu decor de mujdei din: usturoi verde, 2 fire de pătrunjel, două fire
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune în tava unsă cu puțin ulei și se dă la cuptorul încins 45 de minute. Se scoate, se dezvelește de pergament, se așează pe platou cu decor de mujdei din: usturoi verde, 2 fire de pătrunjel, două fire de leuștean, sare. Se bat bine și se amestecă cu puțin ulei ca la maioneză. La urmă adăugăm 150 gr. de smântână. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare - după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
CIOCOLATĂ (2) 6 ouă, 200 g zahăr, 200 g făină, 100 ml apă, 50 ml ulei, mirodenii. Se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, apoi gălbenușurile, alternativ cu apa, apoi făină și mirodenii. Se coace la foc iute pe hârtie pergament în tavă potrivită - 3 bucăți. Se umplu și se decorează cu cremă de ciocolată făcută din: 2 pachete de budincă de ciocolată, 500 ml de lapte, 300 g zahăr, 300 g unt frecat spumă și amestecat cu budinca fiartă și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de minute, apoi pudrăm cu zahăr. TARTĂ CU MERE 75 gr. de unt, un gălbenuș, două linguri de zahăr, sare, vanilie, făină cât cuprinde. Se frământă un aluat potrivit din care facem o foaie rotundă, o așezăm pe o hârtie pergament, apoi o punem în tavă. Peste foaia de tartă așezăm felii de măr curățat în formă de rază, începând din margine spre mijloc, iar la mijloc îi dăm format de floare rotundă, apoi dăm la cuptor timp de 30 - 35
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ceașcă de zahăr pudră, 4 cești de mere curățate, tăiate cubulețe, o ceașcă de stafide, o ceașcă de zmeură, 2 ouă bătute bine, o ceașcă de vin spumant alb Se unge o tavă cu puțin unt, peste care se pune pergament. Se amestecă într-un vas făina, praful de copt și untul până se face compoziția ca fărâmiturile de pâine, apoi se adaugă zahărul, merele și stafidele. Se toarnă ceașca de vin, ouăle bătute și la urmă zmeura, apoi se amestecă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sosul obținut, decorăm perele coapte. Batem cu mixerul frișca și vanilia cu care decorăm perele cu sos. Dăm la rece timp de 1 - 2 ore, apoi servim ca desert. PRĂJITURĂ CU CAISE Tapetăm o tavă de tort detașabilă cu hârtie pergament, ungem hârtia cu 20 gr. de unt. Din patru linguri de apă, 120 gr. de zahăr fierbem un sirop legat. Desfacem caisele de sâmbure și le așezăm în tavă ( cât cuprinde mărimea tăvii ) cu partea desfăcută în sus. Turnăm siropul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zece linguri de zahăr, șapte linguri de nucă de cocos, două linguri de făină și un praf de copt. Se bat albușurile spumă cu zahăr, adăugăm nuca, făina și praful de copt. Tapetăm o tavă dreptunghiulară cu ulei și hârtie pergament, apoi punem compoziția și dăm la cuptor până se face aurie deasupra. Foaia II - cinci albușuri bătute spumă cu zece linguri de zahăr și un strop de sare ca o bezea, adăugăm cinci linguri de nucă măcinată, 50 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare și coajă de lămâie. Se bat albușurile spumă cu zahărul, se adaugă gălbenușurile, uleiul, apoi, încet, făina și praful de copt. Se amestecă bine și se coace totul la foc iute timp de 15 minute, în tavă tapetată cu pergament. Se coc două foi, blaturi galbene. Separat facem o compoziție din 150 g cacao, 200 g lapte, 200 g margarină, 150 g miere de albine, 150 g zahăr și o lingură de bicarbonat. Se amestecă toate la un loc și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
trapă a scenei. Stătea în picioare, iar brațele lui subțiri și tremurânde se sprijineau de un cadru de metal. Timp de cinci minute a fost o liniște adâncă. Apoi Marele Tenor și-a deschis ușor buzele ridate ca hârtia de pergament și un si bemol pur a ieșit din gâtlejul lui. Un sunet ca o mângâiere, care a învăluit asistența ca un năvod invizibil. Pe aceeași respirație, sunetul s-a prelungit și a crescut în volum, gura Marelui Tenor s-a
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]