3,143 matches
-
mării, ca un ecou tremurat în valea muntelui, de vreme surpat. Nemeritat, te-ai dus, înnoptând pe unde și îngerii-ți sărută raiul tău, așezat pe pleoape, în luna mai, când umbra ta se pierde în amurgul serii, pe un peron pustiu ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: UN PERON PUSTIU / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UN PERON PUSTIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369751_a_371080]
-
muntelui, de vreme surpat. Nemeritat, te-ai dus, înnoptând pe unde și îngerii-ți sărută raiul tău, așezat pe pleoape, în luna mai, când umbra ta se pierde în amurgul serii, pe un peron pustiu ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: UN PERON PUSTIU / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
UN PERON PUSTIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369751_a_371080]
-
XXI spre și dinspre Botoșani (... doar că din gara asta....au dispărut ... trenurile. Adică, drumul către Vereștiul pătimirii noastre l-am făcut într-un automotor rudimentar care scutura și trosnea din încheieturi...”. „După o ședere de aproape două ore pe peronul cu scaune distruse, printre câini jigăriți și călători amărâți, sosește trenul spre Botoșani care trage iar la o linie depărtată, pierdută în iarba... De aici, spectacolul ar fi meritat filmat pentru o producție tragi-comică...” Europa ajunge doar până la Verești, p
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
a fost o singură dată să-l viziteze pe Mircea și familia lui, cu prilejul aniversării celui de al douăzeci și șaselea an de viață al lui Mircea. Când a sosit trenul în gară, Mircea o aștepta cu flori pe peron de parcă ea era sărbătorita. Un buchet mare de trandafiri multicolori. Era emoționată și fără să vrea a început să plângă ușor la pieptul iubitului. Nu se aștepta la o asemenea primire, cu limuzina la peron și cu flori. Când a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
o aștepta cu flori pe peron de parcă ea era sărbătorita. Un buchet mare de trandafiri multicolori. Era emoționată și fără să vrea a început să plângă ușor la pieptul iubitului. Nu se aștepta la o asemenea primire, cu limuzina la peron și cu flori. Când a fost condusă de mână ca o prințesă din poveste să se urce în Fordul elegant al tatălui lui Mircea, a crezut că visează. Era oare adevărat? Este ea Cenușăreasa din poveste? Nu a văzut un
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Călătoria cu trenul accelerat s-a desfășurat până la un moment dat liniștită. În compartiment nu era căldura sufocantă din timpul zilei. Se gândea că pe la zece și ceva va fi în Gara de Nord, unde va aștepta trenul lui Mircea la capătul peronului. Și-a luat de citit, așa că nu se va plictisi. Din când în când mai gusta din cafeaua luată într-o sticluță. O pregătise de cu seara. Mai luase la ea cafea și zahăr cubic rezervă, inclusiv un fierbător. Nu
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
și scularea sa matinală. O trezi din somn atingerea ușoară a tânărului care i-a dat atâtea emoții de plăcere. Tresări și deschise ochii, încă pe jumătate adormită: - Domnișoară, am ajuns la București. Se uită nedumerită pe fereastră și văzu peronul din gara Basarabi, apoi privi la frumosul Adonis, pentru a-i mulțumi. - Mulțumesc, domnule! Cred că nici nu mă trezeam așa curând, cât am fost de obosită. Tânărul se repezi și îi coborî geamantanul din suport și o ajută să
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
timp frumos pentru excursii! - Mulțumesc! Paloarea Săndicăi căpătată în aerul închis din vagon se transformă într-un val de roșeață când mâna puternică a flăcăului o prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de sărutările pătimașe ale buzelor lui groase și senzuale? Se trezi din visarea culpabilă ale gândurilor sale
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
puțin până la sosirea lui Mircea și ea tot nu-și putea stăpâni simțurile. Se vedea că îi lipsise apropierea unui bărbat. Sânii începuse să o doară de dorinți neîmplinite. Își luă geamantanul său micuț și se deplasă ușor spre capătul peronului. Când va sosi Mircea va ști unde să o găsească - doar el îi indicase locul de întâlnire. Scoase din nou cartea Danielei și sticluța cu cafea rece. Se așezase pe prima bancă de la capătul peronului. Citea din carte, însă nu
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
se deplasă ușor spre capătul peronului. Când va sosi Mircea va ști unde să o găsească - doar el îi indicase locul de întâlnire. Scoase din nou cartea Danielei și sticluța cu cafea rece. Se așezase pe prima bancă de la capătul peronului. Citea din carte, însă nu putea să se concentreze asupra textului. Era prea profund și prea intim descris spiritul unei femei dornice de iubire. A închis cartea și privea trecătorii. Din când în când se uita la ceasul său Pobeda
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
prea periculos. Acum va sta cu Mircea nedespărțiți atâtea zile. Timpul trecea greu, însă mai erau câteva minute și trebuia să sosească trenul de Galați, numai dacă nu avea cumva întârziere. L-a zărit de departe cum se apropia de peronul său. Trenul lui Mircea trăsese în partea cealaltă a gării. Se ridică de pe canapea și îi ieși în întâmpinare. Îi sări de gât și îl sărută pătimaș. - De când te aștept... - Ți-am spus că ajung în urma ta. - Nu la ziua
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
pentru câteva zile bune. Spera ca aceste zile să limpezească starea sa de confuzie. Îl iubește cu adevărat sau nu? Revenit lângă ea, Mircea și Săndica și-au luat bagajul și au plecat spre linia trenului de Brașov, garat la peronul șapte. Ajunși la Sinaia, tinerii au luat un taxi până la hotel. La recepție, Mircea și-a declinat identitatea și recepționerul, solicitându-i buletinul, l-a informat că au un apartament rezervat la etajul unu. Tânărul și-a lăsat buletinul la
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
multe ți-au urat Fără copil,te stingi ușor, o, doamne și-i păcat! Am vrut să plec să mă alint în poala ta de vis, Dar trenurile au plecat, s-au dus parcă-n abis; Și singură pe un peron, te strig, măicuță dragă, Așteaptă-mă, nu te grăbi, și eu sunt fără vlagă; Prea mi-au luat-o cei străini, primesc la schimb poruncă, Nu mai am rude, sărbători, tot muncă, muncă, muncă; Te rog, nu te mai întrista
AJUNG LA TINE-ACASĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353344_a_354673]
-
-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la mal și am ieșit murat, din cap până în pantofii cu talpa din azbest, care erau găuriți deja de pietrișul peronului gării vechi din Constanța. Mama îmi cumpărase, din puținii ei bani, o pereche de pantofi noi, să merg și eu la liceu mai bine îmbrăcat, să nu par ceea ce eram de fapt - fiu de țăran. Nu știa că talpa din
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
2009; „Spini de zăpadă”, versuri, Editura NICO, 2010; „Poeme pentru zile simple”, versuri, Editura NICO, 2010; „Povestiri în alb și negru”, povestiri, Editura NICO, 2010; „Inimi de-o noapte”, versuri, Editura NICO, 2011; „Nopți de ceară”, versuri, Editura NICO, 2011; „Peronul de la linia moartă”, roman, Editura NICO, 2012; „Zăpezi pelagice”, versuri, Editura NICO, 2012; „Maidanul filosofilor”, roman, Editura NICO, 2013; ”Contemporan cu Istoria”, versuri, Editura eLiteratura, 2015. Antologii: „Insomnii mătăsoase”, antologie de poezie și proză scurtă, Editura Pastel, 2012; „Meridiane lirice
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Despletite ramuri, văntul le îngenuche În metanii lungi păna la pămănt, Lacrima din frunze, dorul parcă-l plănge, Strune de viori, coarde iar vibrănd. Iarna nu mai pleacă, trenul e în gară, Calatorii așteaptă, peronul e plin, Teii- înmuguriți nu plesnesc în floare, Sunt speriați de norii negrii - fumurii. Doamna supărată iși duce valiza, Trenul se urnește, șinele trosnesc, O batistă albă de brocart sărută Un obraz în lacrimi și la drum pornesc. Primăvara vine
VINE PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353517_a_354846]
-
râul ce se scurge în oceanul celest,lin,mătăsos și roșu la fel ca asfințitul ce înroșește zarea pe care Aurel o privea întrebându-se ce-i va aduce noaptea ce coboară peste oraș.Își aprinse o țigară și privi peronul realizând că în urmă cu câțiva anii,stătuse în același loc,privind fereastră trenului,din spatele căreia,Maria își flutură mâna în timp ce-și ștergea lacrimile pure ce se scurgeau din ochii ei. Își reveni din scurtă reveire a trecutului
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
pure ce se scurgeau din ochii ei. Își reveni din scurtă reveire a trecutului și aruncă țigarea apoi privi trenul ce tocmai se apropia de gară și arzând de nerăbdare își aprinse o a doua țigară în timp ce trenul oprea în dreptul peronului.Îar când ușile vagoanelor se deschiseră permițând coborârea călătorilor,Aurel privi cu atenție chipurile călătorilor sperând să o zărească înainte ca Maria să-l zărească pe el și fiind un bun observator,zări o fată nu prea înaltă,drăguță cu
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
se găseau în fața casei de bilete a gării Constanța. Au preferat să circule cu clasa I, pentru a evita aglomerația din tren, mai ales pe ruta Medgidia - Făurei. Trenul s-a pus în mișcare. Privind pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe aceste meleaguri nu ca turist venit la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
N-a fost iubită cum te mai iubesc pe tine. Începe amurgul meu să fiarbă pe poteci, Și coaja-ngălbenește pe stânca de tăceri. Un tren se întoarce cu compartimente reci, Pasagerii săi discreți au coborât de ieri. Pe un peron stingher un zâmbet mai așteaptă Să se întoarcă un tren demonic din abis, De unde stelele s-au stins treaptă cu treaptă, Și-unde secolii pe Dumnezeu l-au circumscris. Cine-ar putea citi lumina lui din zâmbet, Angelic desenată în
ACEEAŞI GARĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354317_a_355646]
-
delegat interimar până la aprobarea demisiei prin decret prezidențial și răspunde personal de îndeplinirea programului de guvernare al propriului partid. Hotărârile CEX au valabilitate în partid, nicidecum în puterea executivă condusă de primul ministru. Actuala criză se datorează integral celor 80 peroane din CEX care au dovedit o supunere vicioasă față de solicitărilor voalate ale liderului „maximum” mai puțin îndreptățite de „voința votanților” și prosperitatea întregului popor. Un spectacol de circ foarte ne la locul său. Sper că Președinția, în care am o
DE-AŞ FI PREȘEDINTELE … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354304_a_355633]
-
că este ultima dată când mai emigrez, asigurandu-ma pe mine însumi că mă voi întoarce în România cu banii câștigați, îmi voi termina casă, îmi voi plății datoriile și gata cu străinătățile voi face ceva util în România. Pe peronul autogării din Barcelona în timp ce așteptăm autocarul pentru Germania atenția mi-a fost atrasă de discuția dintre un barbat înalt, puternic ce era din Bulgaria și o femeie acel om spunea: ,, Am lucrat în diferite locuri în Spania timp de opt
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
o mângăie pe păr, apoi îi zise, încurajând-o: - Vei vedea, Alice, totul va ieși bine! Voi moșteni averea mătușii mele și atunci tatăl tău nu va mai avea nimic de obiectat în privința alegerii tale în viață!... * Rămânând singură pe peronul gării din oraș, după ce Karl plecă cu trenul spre Austria, ca urmare a unei noi scrisori sosite de la mătușa sa din Graz, Alice se porni pe plâns ca un copil mic, cu durere și deznădejde, cu toate asigurările lui Karl
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
omul potrivit care să vibreze pe aceleași note muzicale ale sufletului nepereche. - Iată că am ajuns și nu ai scăpat nici autobuzul spre Oltenița, spuse doctorul, făcându-se că nu a auzit ultima replică a fetei. Îl văd tras la peron. - Vă mulțumesc. Vă rămân datoare cu o cafea. - Mi-ar plăcea să o servim undeva pe o terasă. - Credeți că este momentul potrivit când situația mamei mele este așa de gravă? - În viață domnișoara... - Săndica. - ... domnișoară Săndica nu ai parte
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
La plecare, descopăr că în gară se toarnă un film despre bătăliile date aici în Primul Război Mondial. Din această cauză, toți cei care luăm trenul spre București suntem conduși la altă linie decât cea de pe tabela de „Plecări”. Pe peron defilează trupe de soldați în uniforme gri-albastre. Un regizor le dirijează mișcările, în timp ce, din sala de așteptare a gării, oameni curioși se holbează la ei. Între aceștia, pe primul rând, se înființase săteanca de la care cumpărasem coșulețul cu flori, în
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]