1,166 matches
-
cultură trebuie testate prin încercarea de a le împleti cu credințele pe care le deținem deja" (Richard Rorty, "Știința ca solidaritate", în op. cit., p. 102) . 183 "O societate liberală este una ale cărei idealuri pot fi îndeplinite mai degrabă prin persuasiune decât prin forță, mai degrabă prin reformă decât prin revoluție, prin confruntările libere și deschise ale practicilor prezente, lingvistice și de alt fel, cu sugestii pentru noi practici" (Richard Rorty, "Contingența unei comunități liberale" în Contingență, ironie și solidaritate, ed.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
transformă în partidul Fianna Fáil (în traducere, "Soldații destinului"). Membrii acestui partid recunosc suzeranitatea Coroanei britanice și își ocupă locul în Parlamentul Irlandei. Sub conducerea succesivă a lui De Valera, Sean Lemass, Jack Lynch, Charles J. Haughey, acest partid de persuasiune republicană a condus destinele Irlandei între 1932-1948, 1951-1973, 1977-1981, în 1982 și din 1987 pînă în prezent, cu Martin McGuinness și Gerry Adams. Sinn Fein a continuat să existe ca aripă politică a mișcării republicane, pentru ca din el să se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
absolut curată, fără elemente străine, rezultată numai din dezvoltarea ei organică, sau de a se fi dezvoltat pe ruinele limbii de bază și sub multiple influențe heteroglote „nicicum nu se răsfrâng asupra adâncimii spirituale, asupra subtilității percepției și forței de persuasiune”; d) în caracterizarea popoarelor care vorbesc limbi romanice nu trebuie să rămână necercetată chestiunea în ce măsură ele au reușit să-și refacă echilibrul, tulburat de înrâurirea (externă) asupra limbii lor, urmând a se stabili „dacă nu cumva ele au realizat transformarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de plecare greu de stabilit, cu atât mai mult cu cât este imposibil de fixat un punct final spre care să tindă întregul efort analitic (pentru o conștiință onestă, interesată de cunoaștere și demonstrație mai mult decât de ideologie și persuasiune), căci mitul nu are o finalitate strict practică, identificabilă obiectiv. De fapt, doar de la Kant mitul este raportat la cunoaștere, artă și moralitate ca o lume independentă, închisă în sine, "care nu poate fi măsurată cu criterii de valoare și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și de a justifica necesitatea schimbării sistemului, presupusa sete de învățătură (și motivul imposibilității frecventării școlii) recupera handicapul inculturii acut resimțit, inițierea în partid (de către muncitorul vârstnic) țintea la ierarhia strictă în cadrul proletariatului, profesia revoluționară (care presupunea dinamismul, omniprezența, carisma, persuasiunea și influența ilegalistului) contura inevitabilitatea triumfului cauzei, iar moartea eroică (jertfa de sânge) conferea autenticitate și istoricitate mișcării ilegaliste, prin legitimarea supraviețuitorilor cu dreptul puterii în stat.874 Pe planul discursului mitologic, ilegalistul, prezentat ca model moral de luptă și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lângă Veracruz, cerul e vânăt. Și abia intrați în incinta fostei închisori spaniole, începe să plouă. O ploaie piezișă, rece și dușmănoasă, care amenință să compromită vizitarea acestei fortărețe sumbre unde spaniolii le-au arătat indienilor recalcitranți toate resursele de persuasiune ale Inchiziției. Trecem repede prin curtea năpădită de iarbă. Ploaia ne obligă să ne strecurăm pe lângă zidurile pătate de licheni, să ne adăpostim în fostele celule, în fostele camere de tortură, întîrziind în ele mai mult decât am fi vrut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
vântul care își cântă melodiile ciudate cu ajutorul tuburilor de orgă ale cactușilor. Ar fi păcat, însă, mă gândesc, să treci prin Mexic fără să te întrebi, fie și în fuga, de ce crede, oare, omul mai mult în frică decât în persuasiune și dacă, în afară de "mijloace", s-a schimbat ceva din vremea când spaniolii au incendiat Tenochtitlanul. Desigur, a vedea înseamnă, mai întîi, nevoia să vezi. Dar, probabil, nu descoperim nimic cu adevărat important într-o călătorie, dacă nu descoperim nimic în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Și aproape cu siguranță că puțeam. Existau tot atât de multe șanse să mă spăl pe cap câte erau și să urc Everestul. Făceam baie, din când în când, dar asta numai fiindcă mama se ocupa de tot. Era o combinație de persuasiune și constrângere. Mama umplea baia cu apă fierbinte și spumant parfumat, așa că, atunci când ieșeam, miroseam a kiwi și papaya. Îmi punea niște prosoape enorme și pufoase pe caloriferul încălzit, apoi îmi oferea, cu împrumut, loțiunea ei de corp cu parfum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
divinul Întemeietor o deosebită și unică eficiență; și în această credință prindea forță și viață supranaturală doctrina transmisă, care lăsa urme de neșters în suflet; totul concura spre a o face operativă, blîndețea elocvenței, sfințenia vieții, alcătuirea și solemnitatea manierelor, persuasiunea adîncă a marelui om care o administra. "Eu îmi aduc aminte" spune Irineu, vorbind despre prima sa instituție pregătitoare sub marele Policarp, "eu îmi aduc aminte cîte s-au întîmplat atunci, mai bine decît ce s-a întîmplat mai tîrziu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
poate atît și regretă că nu a primit această sarcină; deci, se rezumă numai la a pune adevărul rece sub ochii ucenicilor care raționează aproape ca de la egal la egal80; iar metoda sa este științifică, deci nu are legătură cu persuasiunea care necesită o dispoziție diferită, dar în rînduiala obiectivă a doctrinelor este absolut invariabilă; acest lucru restrînge plenitudinea celor afirmate și introduce ușor acel element de raționalism care în secolul al XVI-lea se dezvoltă deplin în protestantism 81 în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din urmă, cînd și-au dus la bun sfîrșit serviciul divin descris în Ceremonialul 104 Pontifical și episcopal. 54. Într-al patrulea rînd, adunările și conciliile, în special conciliile provinciale, se țineau în mod frecvent; unitatea Bisericii cerea unitatea scopurilor, persuasiunii și devotamentului, lucruri care nu pot fi realizate la comandă de către o singură persoană care acționează cu autoritate; autoritatea prin ea însăși, atunci cînd este exercitată individual, tinde întotdeauna să atragă invidia și animozitatea, mai degrabă învrăjbind oamenii decît luminîndu-i
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la monopolul capitalului. Această concepție de instaurare a unui mediu social total, pe baza unui plan preconceput a condus la calificarea acestui tip de socialism drept "utopic". Aceștia erau de părere că reforma socială este o problemă de rațiune și persuasiune și că rațiunea va spune care este ordinea socială cea mai bună iar odată stabilit acest lucru, este necesar ca lumea să fie lămurită (atât cei bogați cât și săracii), astfel ei vor contribui la instaurarea noii ordini sociale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
interpretare proprie. Teoria relațiilor internaționale I.1. Putere și influență în perspectiva secolului XXI I.1.1. Noile centre de putere în viața internațională Puterea este capacitatea de a lua decizii și de a asigura îndeplinirea acestora prin mijloace de persuasiune și de constrângere. Pe plan internațional, puterea nu mai are dimensiunile unui concept unitar. Comunitatea internațională se compune din state suverane, independente. Nu există o autoritate supranațională, care să impună statelor un anumit comportament. S-a încercat subsumarea unor state
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
anumit rol în viața internațională. Practica sferelor de influență vine în contradicție cu principiul neintervenției în treburile interne ale altor state. I.1.4. Concluzii Puterea reprezintă, așadar, capacitatea de a lua decizii și de a asigura îndeplinirea acestora prin persuasiune și constrângere. Trebuie făcută distincție între puterea politică și alte forme de putere: economică sau militară. Puterea politică cuprinde instituții statale, partide, opinie publică, iar corelația dintre ele este importantă în analizarea situației internaționale. Trebuie făcută distincție, de-a lungul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sau Iugoslavia). Comunitatea pare să fie mai interesată și mai capabilă decât alte organizații internaționale, chiar decât guvernele naționale, să definească și să comunice în prealabil comportamentul dorit sau cel neacceptat. Spre deosebire de suprapuneri, Comunitatea pune un accent deosebit pe importanța persuasiunii morale. Prin declarațiile lor, membrii comunității se pronunțau clar în favoarea unei abordări pozitive (subliniind comportamentul dorit) și mai puțin pentru o abordare negativă (definind ceea ce nu vor accepta). Mai mult decât atât, este remarcabil faptul că și în timpul unor crize
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pus pe dialog și cooperare, a fost deseori în contradicție cu atitudinea de confruntare adoptată de Statele Unite. În comparație cu supraputerile, C.E. a evitat strategia bazată pe proiectarea forței, războiul ideologic, presiunii și coercițiunii în relațiile internaționale și a pus accent pe persuasiunea morală, schimbarea pașnică și reglementarea conflictelor fără forță. Acest accent pe dialog și cooperare se poate explica, mai întâi, prin propria experiență pozitivă a C.E. de reglementare prin aceste mijloace a problemelor tradiționale dintre statele membre, iar în al doilea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de aceea, pentru această duritate de care nu eram conștient, iar turbulența era socotită de cei înțelepți proprie vârstei și rareori îmi atrăgea vreo pedeapsă prea gravă. Eram chemat în cancelariile școlilor prin care am trecut, moralizat cu grijă și persuasiune, fiindcă eram un elev bine pregătit și reînviam în conștiința pedagogilor mei principii care cu cei buni (considerați că toți ar fi fost buni!) erau pe stinse. Tinerețea e o trufie, rareori o valoare. Cel puțin în cazul meu. Trufia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu și mai rău. Care va fi soarta intelectualilor, adică a noastră, profesori, medici, oameni de cultură ețetera, care considerăm, politica drept ceva murdar? Întâi că ni se va cere de-aici înainte, la început cu blândețe, mai apoi cu persuasiune s-o considerăm ceva curat. Apoi se va trece foarte rapid la faza următoare, a aderării. Și toți oportuniștii nu numai că vor adera, dar vor mima fanatismul și curând ne vor înlătura pe noi, cei mai buni, întîi pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
folosită și pentru delimitarea ariei și notelor specifice ale noțiunii de manipulare. III.1. Manipulare și influență Determinarea sensului manipulării se va face atât prin fixarea notelor sale specifice, cât și prin delimitarea de celelalte concepte care subîntind câmpul influenței: persuasiunea și convingerea. Etimologic, conceptul de manipulare trimite la acțiunea de a mânui, de a manevra. Această accepțiune a parcurs în istoria sa mai multe înțelesuri 97. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, termenul era folosit pentru a desemna
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
În actul de manipulare, mesajul este conceput pentru a înșela, a induce în eroare, a face să se creadă ceva ce nu există. Este, așadar, un mesaj mincinos. Ca efect al unor intervenții mecanice sau discursive, manipularea se situează alături de persuasiune și convingere, în calitatea acestora de mecanisme de determinare a comportamentelor și a ideilor. Considerăm că ar fi utilă sesizarea raporturilor dintre acești termeni. Persuasiunea este definită ca activitatea de influență a atitudinilor unei persoane sau a unui grup de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un mesaj mincinos. Ca efect al unor intervenții mecanice sau discursive, manipularea se situează alături de persuasiune și convingere, în calitatea acestora de mecanisme de determinare a comportamentelor și a ideilor. Considerăm că ar fi utilă sesizarea raporturilor dintre acești termeni. Persuasiunea este definită ca activitatea de influență a atitudinilor unei persoane sau a unui grup de persoane, sensul său fiind marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
său fiind marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea contemporană. În accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea contemporană. În accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În acest sens, persuasiunea presupune apelul la emoții general umane ca frica, compasiunea, mândria, mânia, rușinea. De multe ori, în literatura de specialitate, sensul termenilor persuasiune și manipulare se intersectează sau chiar se confundă. Alex Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În acest sens, persuasiunea presupune apelul la emoții general umane ca frica, compasiunea, mândria, mânia, rușinea. De multe ori, în literatura de specialitate, sensul termenilor persuasiune și manipulare se intersectează sau chiar se confundă. Alex Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin definirea manipulării ca intervenție în contextul comunicării, având intenția de a schimba opinii, atitudini și comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin definirea manipulării ca intervenție în contextul comunicării, având intenția de a schimba opinii, atitudini și comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata artă a manipulării și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]