1,057 matches
-
lui George Bălăiță. Recursul la pictura flamandă se justifică la nivelul construcției personajelor Antipa și Pașaliu, nivel la care descrierea ekphrastică îndeplinește o funcție retorică. Înțeleasă în termenii definiției concepute de Sophie Bertho funcția retorică poate fi definită drept efectul persuasiv și afectiv pe care tabloul îl provoacă unui personaj 15. Rolul retoric al descrierii ekphrastice presupune câteva adnotări: Antipa și Pașaliu au perspective diferite asupra tabloului lui Janssens. În fragmentul citat, Antipa rămâne un contemplator pasiv al tabloului. Niciuna din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
De cealaltă parte, interacțiunea lui Pașaliu cu tabloul este mai activă. Pentru el, pictura devine pretextul unui discurs despre fascinație. Dacă asupra lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii aceleiași Sophie Bertho -, asupra lui Pașaliu efectul este unul persuasiv. Comentariile sale inserate în descrierea ekphrastică sunt mărturia acestui lucru. Pașaliu vede în tablou fie conformismul nordului protestant - "Spun: austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descris de Chiril funcționează ca o explicație a unui eveniment din biografia recentă a acestuia - excluderea din rândurile membrilor de partid. În fine, fragmentul ekphrastic se încheie cu evaluarea reacției lui Chiril. Comentariul Rekăi are asupra lui Chiril un efect persuasiv: după expozeul acesteia, Chiril își însușește poziția ei, însă nu atât în ceea ce privește explicit raportul de forțe din tablou, cât în fața marii disponibilități hermeneutice pe care pânza o are: Chiril, vorbind, constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
transfer de opinii dinspre desciptor spre descriptar, în urma căruia cel care este invitat să contemple pânza asumă privirea celui care o descrie. Fragmentul ekphrastic descriptiv regizează momentul "convertirii". Forța ekphrasis-ului nu constă aici atât în puterea mimesisului, cât în efectul persuasiv. A doua evocare a tabloului lui Pieter Breughel cel Tânăr se face la finalul acestui episod și nu are amploarea primei descrieri ekphrastice. În camera alăturată celei ce găzduiește tabloul, Chiril și Reka consumă actul erotic: Se făcuse aproape întuneric
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Se pot decela astfel două funcții majore a pasajului ekphrastic în romanul românesc al acestei perioade, într-o clasificare ce se inspiră (în terminologie) din studiul funcțiilor ekphrazei semnat de Sophie Bertho 16. O funcție a pasajul ekphrastic este funcția persuasivă ce se observă în toate romanele analizate. Funcția persuasivă derivă din intenția scenică a construcției ekphrastice și din obsesia reprezentării emoției provocate de contemplarea obiectului artistic: fiecare din descrierile analizate are o secvență ce înregistrează și dramatizează impresiile personajului/personajelor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrastic în romanul românesc al acestei perioade, într-o clasificare ce se inspiră (în terminologie) din studiul funcțiilor ekphrazei semnat de Sophie Bertho 16. O funcție a pasajul ekphrastic este funcția persuasivă ce se observă în toate romanele analizate. Funcția persuasivă derivă din intenția scenică a construcției ekphrastice și din obsesia reprezentării emoției provocate de contemplarea obiectului artistic: fiecare din descrierile analizate are o secvență ce înregistrează și dramatizează impresiile personajului/personajelor în fața tabloului sau a sculpturii privite. De altfel, principiul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel: Celebrul filosof Karl Bühler, în lucrarea Teoria limbii (1934) identifică trei funcții/trepte ale limbajului: funcția de a exprima o stare interioară, funcția declanșatoare sau comunicativă, funcția referențială. Karl Popper, mai adaugă una, pe care o numește funcția argumentativă, persuasivă. Este vorba de funcția manipulativă a limbajului verbal. În viziunea lui Popper, funcția manipulatoare este plasată chiar pe cea mai avansată treaptă de evoluție a limbajului. Pentru o reprezentare relevantă a exercitării funcției manipulative, luăm în discuție, câteva secvențe din
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
alteritatea (forme care fixează în memoria colectivă experiența istorică); reperele vieții spiritual-religioase (calendar, figuri sacre, narațiuni, ritualuri, imagini, simboluri etc.); un program politic structurat, cu câteva mari teme mobilizatoare în momente de criză, susținut public de ceremonialurile puterii (spectaculoase și persuasive în raport cu simplitatea vieții cotidiene); o mitologie dominată de modelele rezistenței creștine împotriva "păgânilor" (spre exemplu, împăratul Constantin I sau Ștefan III al Moldovei) ori "creștinate" imaginar (precum Alexandru Macedon), dar și de imagini ale unor forțe resimțite ca fiind mereu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
locul predilect al categoriilor marginale (femei, copii, bătrâni, supuși). "Simbolismul ancorat într-o semiologie religioasă" nu cred că transformă doar politicul "într-o zonă a sacrului", ci și manifestarea puterii (medievale) în ansamblu. Întregul câmp social intră sub incidența controlului persuasiv exercitat de puterea oficială sacralizată (negociată deseori între biserică și palat); spațiile și "timpii" din zona privatului sau din viața comunitară ne-instituțională sunt la rândul lor întru totul influențați de politica de guvernare creștină. Producția intelectual-imaginativă, ca și cea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
basileic bicefal, spre exemplu), prin intervenția subiectului utilizator (comunitatea afiliată) se "blurează" și capătă o funcție potențială de simbolizare (în cadrul unui program politic de resuscitare a "himerei bizantine"). Narațiunea parabolei sau a apologului (panegiricul lui Constantin I) acționează atât de persuasiv asupra receptorului, încât poate constitui o poveste sau un mit fundamental (al întemeietorului de civilizație creștină), reprezentat printr-o structură simbolică definitorie identitar și cu rol principal în structurarea imaginarului puterii (vulturul bicefal al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în slujba cauzelor creștine ale imperiului, în asimilarea modelului bizantin, mai întâi la nivelul instituțiilor statelor românești, apoi și în consolidarea imaginarului colectiv. Fenomenul prozelitismului a susținut domnia, prin argumentele spirituale pe care le folosea clerul, mai motivante și mai persuasive decât cele ale puterii, dat fiind că atitudinea credincioșilor în fața imaginarului religios putea fi cu mult mai deschisă decât față de simbolistica puterii - străină - de sorginte imperială (Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-93)21. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească - la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
noi pericole, de această dată mult mai mari decât cele tătărești sau venite dinspre alți migratori, amenință din direcția centrelor europene puternice și a statelor cu o mare tradiție politică, cu aparat militar puternic și cu instituții religioase mult mai persuasive. Cu toate că Țările Române nu mai puteau reprezenta pentru centrul de putere bizantină nimic mai mult decât un îndepărtat corp politic afiliat, ele se mobilizează în baza unui argument dat de credința creștină comună (ortodoxă) și fac recurs la o tradiție
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inelul, cârja voievodală, pocalul, coroana, tronul și sceptrul - și cele ale jurământului - Biblia, crucea și icoanele - puneau în relație foarte strânsă ceremonialul cu instanța religioasă a clericatului; ca instituție de putere, acesta și-a asumat și a exercitat o influență persuasivă fără concurență asupra colectivității și a culturii românești medievale, inclusiv prin implicarea în formele ritualice ale (re)întemeierilor de domnii. [Relația însă rămânea ambiguă: din natura puterii domnești decurgea și caracteristica sacerdotală (după model bizantin), ca atare voievodul alegea un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în întregime de "centrul" absolut, de biserică. Două forțe exterioare acționează așadar asupra domus-ului privat în evul mediu: puterea laică și cea religioasă, a doua dependentă de prima și în ce privește politica sa de prozelitism. Ea este însă cu mult mai persuasivă, prin faptul că operează în structurile profunde ale credinței în divinitate, implicit și ale imaginarului (cu mult mai complex). Conotațiile "casei" combină în permanență, prin integrare sau delimitare, atât cele două dimensiuni ale timpului, religios și laic, cât și registrul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În contextul dat, opera de artă vizuală dispune de o natură reală material diferită și are potențialul unei naturi ideale. Prin urmare, putem spune că ceea ce au în comun toate obiectele artei sunt proprietățile modale. Dualitatea obiectului operei vizuale este persuasivă imediat ce înțelegem pictura, fotografia și filmul ca obiecte individuale determinate de o formă specifică și care au proprietățile specifice artei. Tropii ontologi constituienți artei vizuale sunt înțeleși ca având funcții specifice în determinarea tipului și stilului artei. Un obiect de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
asupra principalelor fenomene ce se produc aici. Este un prieten și confident al elevilor, un substitut al părinților, obiect de afecțiune, sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate; - în ipostază de consilier, este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora; - ca model, prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile, comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi; - ca profesionist reflexiv, se străduiește tot timpul să înțeleagă și să reflecteze asupra întâmplărilor inedite din clasă, să studieze
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
misiunii sale. Psihopedagogul Anita Wolfolk menționează următoarele funcții ale profesiunii didactice:luarea deciziilor privitoare la ceea ce se întâmplă în procesul de învățământ; - declanșarea și întreținerea interesului elevilor, curiozității și dorinței lor pentru activitatea de învățare;conducerea grupului de elevi; - îndrumarea persuasivă a elevilor, pe care îi sfătuiește și observă comportamentul acestora; - oferirea unui model pozitiv de personalitate și comportament pentru elevii săi; - înțelegerea și reflectarea asupra întâmplărilor din clasă; - studierea fenomenelor psihopedagogice cu care se confruntă. Asumându-și o multitudine de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
o serie de probleme cum ar fi: stabilirea ritmului muncii, a unor măsuri de evitare a accidentelor, măsuri de ameliorare a productivității etc. În acest caz, decizia poate fi luată de șef, însă acesta trebuie să utilizeze toate aptitudinile sale persuasive pentru a obține acceptarea tuturor participanților, deci a colaboratorilor săi, sau se poate recurge la luarea deciziei în grup pentru a obține aprobarea și acceptarea tuturor. În această ultimă situație, conducătorul trebuie însă să fie un bun animator al discuției
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de acord cu riscurile mai mari); - ipoteza valorilor culturale (în unele grupuri se valorizează riscul, de aceea, oamenii proveniți din aceste culturi își asumă riscuri mai mari); - ipoteza diferențelor prezumate dintre oameni (oamenii care își asumă un risc sunt mai persuasivi, tind să devină lideri, de aceea își asumă riscuri înalte); - ipoteza influenței informaționale (în grup se generează idei și argumente la care oamenii nu se gândiseră înainte, aceste noi informații vor favoriza înclinația spre risc sau spre precauții dacă discuția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și efectele comunicării; • conținutul mesajelor și efectele comunicării; • factorii persuasiunii, dependenți de public. Acest punct de vedere behaviorist încearcă astfel să stabilească gradul de credibilitate a emițătorului, forma mesajului, ordinea argumentelor etc. De exemplu, s-a stabilit că un mesaj persuasiv este un mesaj al cărui aspect emotiv prevalează asupra celui rațional, cu condiția ca mesajul respectiv să constituie o invitație la o acțiune imediată și aceasta să provină de la o colectivitate importantă din punct de vedere numeric. b) Abordările psihosociale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a publicității este cea care i-a determinat, în timp, ponderea în cadrul marketingului pentru piața foarte dinamică a bunurilor de consum. Asociația Națională de Marketing ne oferă o definiție de marketing : “ publicitatea este o comunicare nonpersonală, o informație de natură persuasivă 88 90 privind produse sau idei; de obicei plătită de sponsori identificați pentru a fi transmisă prin mijloace de comunicare în masă. “ • publicitatea este destinată unor grupuri de oameni și nu indivizilor deci este nonpersonală; • publicitatea este plătită de un
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de obicei plătită de sponsori identificați pentru a fi transmisă prin mijloace de comunicare în masă. “ • publicitatea este destinată unor grupuri de oameni și nu indivizilor deci este nonpersonală; • publicitatea este plătită de un sponsor identificabil; • publicitatea este o acțiune persuasivă capabilă să învingă rezistențele, să influențeze , sau să schimbe comportamentul consumatorului față de un bun sau serviciu; • publicitatea ne atinge prin diferite canale de comunicare în toate segmentele vieții cotidiene. Publicitatea are o influență mai mare asupra societății contemporane și asupra
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
producție în concordanță cu nevoile reale ale consumatorilor. Situația prezentată mai sus este valabilă și astăzi, dar tendința actuală este ca transmiterea informației de la emitent la receptor să fie realizată mai puțin în scop informativ și mai mult în scop persuasiv, ceea ce determină uneori schimbarea rolului pe care îl are publicitatea. Publicitatea este foarte importantă deopotrivă pentru întreprinderile ce o realizează și pentru consumatori. Aceasta din urmă are posibilitatea să cunoască mai bine din mai multe puncte de vedere produsele existente
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
intens în perioada de pionierat pe piața unei categorii de produse, atunci când obiectivul este de a genera o cerere primară. Astfel, industria iaurtului a trebuit, la început, să informeze consumatorii cu privire la avantajele nutriționale ale iaurtului și multiplele sale utilizări. Publicitatea persuasivă devine importantă în etapa concurenței, atunci când obiectivul unei firme este de a atrage o cerere selectivă pentru o anumită marcă. Majoritatea reclamelor aparțin acestei categorii. De exemplu, firma Chivas Regal încearcă să convingă clienții că preferarea acestei mărci de whisky
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
anumită marcă. Majoritatea reclamelor aparțin acestei categorii. De exemplu, firma Chivas Regal încearcă să convingă clienții că preferarea acestei mărci de whisky le va conferi un statut social mai ridicat decât consumul oricărei alte mărci de whisky scoțian. Unele reclame persuasive s-au deplasat către categoria de publicitate comparativă, care încearcă să stabilească superioritatea unei anumite mărci de produs prin comparare cu una sau mai multe mărci aparținând aceleiași clase de produse. Publicitatea comparativă a fost utilizată în cazul unor categorii
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]