1,221 matches
-
a putea ilustra anumite nuanțe ale emoțiilor, sentimentelor, atitudinilor poate apela și la sunetele grave sau înalte. Înălțimea și timbrul vocii profesorului sunt parametrii paraverbali care influențează gradul de receptare și concentrare a atenției elevilor pe parcursul lecției. • Rolul facilitator sau perturbator al intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția elevilor: - se deplasează mult în timpul comunicării didactice; - îndreaptă degetul arătător frecvent spre elev; - manipulează un instrument de scris insistent în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent la colegii din spatele băncii sale; Elevul dominator - îi este greu să se supună cerințelor școlii; - vorbește cel mai mult într-un grup și este convins că are întotdeauna dreptate; - nu suportă criticile; - vrea să răspundă numai el
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să nu faceți din umor stilul vostru principal de comunicare, întrucât s-ar putea să îi distragă pe participanți de la esența mesajului. În plus, fiți atenți ca glumele să nu îi ofenseze în nici un fel pe cursanți. 6. Controlul factorilor perturbatori: temperatura nepotrivită a camerei, zgomote, indivizi sau grupuri mici care au alte preocupări etc. Este responsabilitatea trainerului să identifice și să corecteze orice element care ar putea afecta experiența de învățare a participanților. 7. Menținerea contactului vizual. Utilizați și mențineți
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de renunțarea Partidului Democrat-Liberal la Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, domnul Năstase spune și detaliază acolo că n-ar fi niște incompatibilități majore între cele două partide, că ar avea maturitatea necesară pentru a guverna împreună, dar apare un element perturbator, ca să-i spunem așa, în toată această coabitare, care se numește Traian Băsescu. V.S. Mai întâi, eu cred că domnul Adrian Năstase... R.T. Altminteri e un intelectual, domnul Năstase. V.S. ...Deși liber să facă speculații, nu are în momentul de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și putere / 19 Capitolul 3. Profesorul sursă de autoritate sau de putere? / 59 Capitolul 4. Elevul partener de negociere sau subiect ignorat în școală? / 73 Capitolul 5. Regulile și rostul lor în managementul clasei / 89 Capitolul 6. Cauze ale comportamentului perturbator al elevului / 95 Capitolul 7. Modele de prevenire a situațiilor conflictuale / 109 Capitolul 8. Modelul disciplinei diferențiate (The Honor Level System) / 119 Capitolul 9. Comportamentul perturbator modalități de intervenție a profesorului / 161 Capitolul 10. Strategii și tehnici de rezolvare a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
5. Regulile și rostul lor în managementul clasei / 89 Capitolul 6. Cauze ale comportamentului perturbator al elevului / 95 Capitolul 7. Modele de prevenire a situațiilor conflictuale / 109 Capitolul 8. Modelul disciplinei diferențiate (The Honor Level System) / 119 Capitolul 9. Comportamentul perturbator modalități de intervenție a profesorului / 161 Capitolul 10. Strategii și tehnici de rezolvare a situațiilor conflictuale în sala de clasă / 165 Capitolul 11. Despre recompense și rolul lor în managementul clasei / 173 Capitolul 12. Despre legitimitatea utilizării pedepselor în școală
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dispus să stabilească o minimă colaborare cu elevii săi: el fixează restricții ferme elevilor, dar, în același timp, încurajează și independența. Profesorul autoritativ explică adesea necesitatea adoptării unor reguli și justifică impunerea unor decizii; el admonestează politicos, dar sever comportamentul perturbator al elevului, uneori putând încălca anumite limite și reguli, dar numai după o considerare atentă a circumstanțelor. Profesorul autoritativ este deschis discuțiilor cu elevii, acceptă chiar controversele și dezbaterile critice; elevii știu că-și pot întrerupe profesorul dacă au de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lor pragmatic și imediat, acela de a face controlabilă o situație școlară dată, negocierea și asumarea regulilor vizează o finalitate pe termen lung: formarea unor mentalități și atitudini democratice în raport cu norma și cu exigențele acesteia. Capitolul 6 Cauze ale comportamentului perturbator al elevului Louis Cohen și Lawrence Manion notau cu umor, dar și cu exasperare, că nici înțelepciunea lui Solomon n-ar putea să dea seamă de cauzele care îi determină pe elevi să aibă un comportament perturbator. Ei subliniau astfel
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Cauze ale comportamentului perturbator al elevului Louis Cohen și Lawrence Manion notau cu umor, dar și cu exasperare, că nici înțelepciunea lui Solomon n-ar putea să dea seamă de cauzele care îi determină pe elevi să aibă un comportament perturbator. Ei subliniau astfel nu atât greutatea de a identifica respectivele cauze (deși nici acest lucru nu este simplu), cât complexitatea (câteodată greu de controlat) acțiunii lor simultane. O tipologizare (nu foarte precisă) a cauzelor comportamentului inadecvat în clasă se poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prin transfer asupra profesorului și, prin intermediul acestuia, asupra școlii în general. Transferul afectiv cu efecte negative în comportament se produce mai ales când apar probleme în familie: divorț, separarea părinților etc. Dintre factorii proprii mediului familial care induc un comportament perturbator în sala de clasă, Thurston, Feldhusen și Benning amintesc 119: • regulile tatălui sunt prea lejere, prea stricte sau lipsite de coerență; • supravegherea pe care mama o exercită este, în cel mai bun caz corectă, dar poate fi și total inadecvată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevilor; • evaluarea elevilor în termeni constant negativi și depreciativi. La asemenea atitudini reacția elevilor poate lua forme extreme: furie, agresivitate verbală, vandalism, bătăi etc. Așa cum reiese dintr-un studiu al lui Dierenfield 121 pentru profesorii britanici, principalele cauze ale comportamentului perturbator al elevilor sunt: • mediul familial dezechilibrat; • presiunea colegilor; • lipsa de interes pentru o anume disciplină de studiu; • dezinteresul pentru școală (în general); • instabilitatea psihică/emoțională a elevilor; • lipsa abilității de a lucra în clasă; • revolta împotriva autorității adultului; • nivelul scăzut
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe motivația elevului și pe comportamentul acestuia în sala de clasă. Modelul reprezintă rafinarea practicii profesorilor eficienți, ceea ce îl face accesibil și ușor de aplicat. Dintre coordonatele sale amintim 127: • Aproximativ 50% din timpul destinat lecției este pierdut din cauza comportamentului perturbator al elevilor și a lipsei de concentrare în raport cu temele aflate în lucru. Aceste pierderi se distribuie astfel: aproximativ 80% se datorează vorbitului fără permisiune, 19% se datorează visatului cu ochii deschiși, părăsirii locului propriu, producerii de zgomote etc., doar 1
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Folosit sistematic, acest procedeu este util și în alte situații: Constatările unor cercetări extinse (efectuate de D. Thomas, W. Becker și M. Armstrong) accentuează rolul profesorului în producerea și întărirea unor comportamente dezirabile, ca și în minimizarea sau eliminarea comportamentelor perturbatoare. Interesant este și proiectul lui J. Lawrence, D. Steed și P. Young, desfășurat într-o clasă cu probleme, aparținând unei școli dintr-o zonă defavorizată. Clasa cuprindea 32 de elevi cu coeficientul de inteligență sub medie, mixtă rasial, șase dintre
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va strădui mai mult. • Un profesor poate crede că a încurajat un elev, dar în practică lucrurile pot să nu stea chiar așa; de pildă, ceea ce profesorul consideră a fi încurajare, pentru elev se poate dovedi lipsit de semnificație. • Comportamentul perturbator poate fi adesea anulat dacă, ignorându-l, profesorul premiază elevul care se comportă adecvat. În acest caz, reacția de încurajare a profesorului trebuie să fie promptă. • O altă cale de a controla un comportament nepotrivit este ignorarea lui, pur și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
percepția elevului diferă de aceea a profesorului cu privire la ceea ce se dorește a fi o întărire pozitivă, respectiv negativă; de pildă, în cazul unui elev mediocru și care nu reușește să atragă atenția profesorului prin rezultatele sale la învățătură, un comportament perturbator poate constitui o cale de a obține atenția dorită. Deși profesorul va utiliza o întărire considerată negativă, el va observa că probabilitatea manifestării comportamentului respectiv nu va scădea, ci dimpotrivă. Motivul: obținând atenția dorită, elevul va considera întărirea negativă ca
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
atenția colegilor, să demonstreze unui grup că merită să fie primiți printre membri sau să demonstreze că sunt niște duri și că au curaj. Utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului va debuta prin elaborarea unui tabel care să cuprindă comportamentele perturbatoare ale elevului respectiv (urmând a se constata destul de repede că există un repertoriu destul de limitat, care se repetă stereotip), răspunsurile uzuale ale profesorului (percepute de elev ca întăriri pozitive), precum și alternativele la comportamentele percepute drept recompense. Un asemenea tabel ar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de pildă, se găsește în sala de clasă la începerea lecției sau intră fără a întârzia și fără a deranja pe cineva). Procedând astfel, în timp, se va constata o schimbare semnificativă în maniera de a fi a elevului, comportamentul perturbator fiind tot mai mult înlocuit de elementele care au fost întărite de profesor, deci acceptate ca fiind dezirabile. David Fontana nu uită să sublinieze că se pot înregistra și eșecuri: Desigur, vor exista și momente de stagnare sau momente de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
-i cere să se potolească. Analizând comportamentele inacceptabile, profesorul va trebui să stabilească o ierarhie a lor, precum și nivelul de la care este nevoit să intervină, renunțând temporar la strategia modificărilor de comportament; de pildă, ar putea decide că singurul comportament perturbator pe care îl va ignora va fi intrarea zgomotoasă a elevului în sala de clasă; în cazul celorlalte tipuri de comportament indezirabil, se va mulțumi să intervină verbal, dar intrarea zgomotoasă va fi ignorată sistematic și tot sistematic va fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pedeapsa); • scuze cerute colegilor (doar dacă acceptă să facă acest lucru); • menținerea curățeniei în sala de clasă; • trimitere la director; • organizarea unei întâlniri între profesor, părinte, elev, director; • eliminarea de la ore pe o durată determinată de timp. Capitolul 9 Comportamentul perturbator modalități de intervenție a profesorului Nu există tehnici infailibile de management și control al clasei. Strategiile și procedeele sugerate deja sunt mai degrabă rezultatul generalizat al unor investigații empirice de durată, decât soluții certe, fundamentate pe legi științifice. Asimilarea lor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
deja amintite problemele serioase de comportament și disciplină. Pentru rezolvarea acestora sugerăm: • Intervenția directă. Ocupându-se de această modalitate, Good și Brophy 147 au subliniat că ea poate îmbrăca două forme; potrivit primei forme, profesorul poate cere imperativ încetarea comportamentului perturbator, indicând apoi comportamentul dezirabil în situația dată. O astfel de intervenție trebuie să fie scurtă, directă și la obiect și cuprinzând numele elevului, identificarea comportamentului indezirabil, și sugerarea comportamentului alternativ. A doua formă constă în reamintirea sistemului de reguli existent
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
posibilele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor ( Dacă profesorul utilizează strategii de prevenire, doar 10% din efortul său va fi îndreptat către rezolvarea problemelor de disciplină); • oferă întăriri și recompense elevilor care își îndeplinesc sarcinile; • în cazul unui comportament perturbator, deplasează-te către elevul în culpă și spune ceva de genul: Te rog, ocupă-te de tema ta; • utilizează umorul și ironia într-o manieră stimulativă pentru elevi; • arată locul unde sunt afișate regulile sau utilizează oricare alt semnal pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o manieră stimulativă pentru elevi; • arată locul unde sunt afișate regulile sau utilizează oricare alt semnal pentru elevul care nu-și vede de treabă; • spune: Te rog să iei o pauză, revino cât de repede poți. În cazul unor comportamente perturbatoare repetate profesorul trebuie să aibă consecințele deja pregătite; utilizarea lor trebuie combinată cu o atitudine care spune: Tu ai responsabilități față de tine și față de colegi (consecințele pot fi selectate în conformitate cu unul din următoarele sisteme de disciplină: Glasser, Dreikurs, Canter, Jones
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
școală. Capitolul 14 Când și cum pedepsim În legătură cu pedepsele ca instrument de control al clasei, trebuie să amintim că foarte important este și momentul administrării lor. În genere, se admite că trebuie recurs la pedepse doar în cazul unor comportamente perturbatoare repetate, și nu în cazul unor incidente izolate, singulare, minore. Pedeapsa trebuie să survină atunci când, în ciuda unor intervenții repetate din partea profesorului, copilul persistă în greșeală. Profesorul care recurge la acest instrument de ultimă instanță recunoaște implicit eșecul încercărilor sale de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]